Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haapiiraa—E haamaitai e mea oaoa

Te haapiiraa—E haamaitai e mea oaoa

Te haapiiraa—E haamaitai e mea oaoa

“Ia imi hua oe ia ˈna . . . , e noaa ïa ia oe te ite i te Atua.”—MASELI 2:4, 5.

1. Nafea te taioraa faaanaanataeraa e hopoi rahi mai ai i te oaoa?

 MEA rahi te taata o te taio no te faaanaanatae noa ia ratou. Mai te peu e e tumu parau maitai, e nehenehe te taioraa e riro ei taime faafaaearaa maitai. Taa ê atu i ta ratou porotarama taioraa Bibilia tamau, te ite ra te tahi mau Kerisetiano i te oaoa mau na roto i te taioraa mai tera noa i te mau Salamo, te mau Maseli, te mau Evanelia, aore ra te tahi atu mau tuhaa o te Bibilia. Te ite ra ratou i te oaoa rahi i roto i te nehenehe o te reo e o te manaˈo. E maiti vetahi ê atu e taio no te faaanaanatae noa i te Annuaire des Témoins de Jéhovah, te vea ra A ara mai na!, te tahi mau aamu i neneihia i roto i teie vea, aore ra te tahi tumu parau i neneihia no nia i te tuatapaparaa, te teotarafia, e te tahi mau faahohonuraa no nia i te natura.

2, 3. (a) Nafea te mau haamaramaramaraa pae varua hohonu e nehenehe ai e faaauhia i te maa etaeta? (b) Eaha te auraa o te haapiiraa?

2 E nehenehe te taioraa no te faaanaanatae noa e riro ei taime faafaaearaa, e titau râ te haapiiraa ia tutava i te feruri. Teie ta te philosopho Beretane ra o Francis Bacon i papai: “Te vai ra te mau buka e tia ia tamatahia, te tahi atu ia horomiihia, e mea iti ia auauhia e faatopa ˈtu ai.” Papu maitai e to roto te Bibilia i te tuhaa hopea. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E parau rahi hoi ta matou ia ˈna [te Mesia, tei faahohoˈahia e te Arii e Tahuˈa ra o Melehizedeka], e te faaau taiata, no te mea e feia faaroo atâ outou. . . . Te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia [“i haamataro i te faaohipa i to ratou puai feruriraa ia ite,” MN] i te maitai e te ino.” (Hebera 5:11, 14) E tia ia auau maitai i te maa etaeta hou e horomii ai e e faatopa ˈi. E titau te mau haamaramaramaraa pae varua hohonu ia feruri maite hou e apo e e tapea mai ai i te reira.

3 Te faataa ra te hoê titionare i te “haapiiraa” mai “te faaohiparaa i te feruriraa ia noaa mai te ite aore ra te maramarama, na roto i te taioraa, te faahohonuraa, e te vai ra ˈtu â.” E ere ïa i te hoê noa taioraa vita, ma te reni noa paha i te mau taˈo a haere noa ˈi tatou i mua. Te haapiiraa, e ohipa ïa, e tutavaraa i te feruri, e e faaohiparaa i te puai feruriraa. E titau te haapiiraa i te tutavaraa, e ere râ te auraa e eita te reira e nehenehe e riro ei mea au maitai.

Te faariroraa i te haapiiraa ei mea au maitai

4. Ia au i te papai salamo, nafea te haapiiraa i te Parau a te Atua e riro ai ei mea haumǎrû e te haamaitai?

4 E nehenehe te taioraa e te haapiiraa i te Parau a te Atua e riro ei mea haumǎrû e e horoa mai i te itoito. Ua parau te papai salamo e: “Oia atoa te ture a Iehova aita e hapa, i te faafariuraa i te varua; te faaite a Iehova e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maua; te haapaoraa a Iehova e mea tia ïa, e oaoa ˈi te aau; te aˈo a Iehova e mea maramarama ïa, e maramarama ˈi te mata nei.” (Salamo 19:7, 8) E faaoraora te mau ture e te mau faaite a Iehova i to tatou aau, e haamaitai i to tatou tupuraa i te pae varua, e faahotu i te oaoa i roto ia tatou, e e haamaramarama i to tatou mata i te mau opuaraa faahiahia a Iehova. Auê te faahiahia e!

5. Nafea te haapiiraa e nehenehe ai e faaoaoa rahi ia tatou?

5 Ia ite tatou i te mau faahopearaa maitatai o ta tatou ohipa, e oaoa tatou i te raveraa i te reira. No reira, ia au maitai ta tatou haapiiraa, e tia ia tatou ia ru i te faaohipa i te ite i noaa apî mai. Ua papai Iakobo e: “O te hiˈo . . . i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.” (Iakobo 1:25) E hopoi mai te faaohipa-oioi-raa no tatou iho i te mau manaˈo i haapiihia i te mauruuru rahi. E hopoi atoa mai te raveraa i te mau maimiraa no te pahono i te hoê uiraa i uihia mai i roto i ta tatou ohipa pororaa aore ra haapiiraa, i te oaoa rahi.

Te faahoturaa i te hinaaro i te Parau a te Atua

6. Nafea to te taata papai i te Salamo 119 faaiteraa i to ˈna hinaaro i te parau a Iehova?

6 Ua faaite te taata i papai i te Salamo 119, peneiaˈe o Hezekia ei tamaiti hui arii apî noâ, i to ˈna hinaaro i te parau a Iehova. Ua parau oia ma te pehepehe e: “E oaoa vau i ta oe ra mau ture; e ore roa vau e haamoe i ta oe parau. O ta oe i faaite maira, o ta ˈu ïa e popou . . . E popou â vau i ta oe ra mau parau, ua riro roa hoi tau aau i te reira. Ia riro mai hoi to aroha rahi ra ia ˈu ia ora vau; ua popou roa hoi au i ta oe ture. Te nounou nei au i te ora na oe, e Iehova; e ta oe ra ture, e mea popou ïa na ˈu.”—Salamo 119:16, 24, 47, 77, 174.

7, 8. (a) Ia au i te hoê buka faahororaa, eaha te auraa e “popou” i te Parau a te Atua? (b) Nafea tatou e faaite ai i to tatou hinaaro i te Parau a Iehova? (c) Nafea to Ezera faaineineraa ia ˈna hou a taio ai i te Ture a Iehova?

7 Teie ta te hoê titionare no nia i te mau Papai Hebera e faataa ra no nia i te parau tei hurihia ei “popou” i roto i te Salamo 119: “E turua te faaohiparaa i te taˈo i roto i te irava 16 e te [mau ihoparau] no te oaoaraa . . . e no te feruriruriraa . . . Teie te nanairaa: e oaoa, e feruriruri, e au roa . . . Te horoa ra paha teie nanairaa i te manaˈo e o te feruri-maite-raa te ravea e au roa ˈi te hoê taata i te parau a Yahvé. . . . Te faataa atoa ra te reira i te hoê manaˈo horuhoru.” *

8 Oia, mea titauhia e no roto mai to tatou hinaaro i te Parau a Iehova i to tatou mafatu, te pu o te manaˈo horuhoru. E tia ia tatou ia au maitai i te faaea rii i nia i te tahi mau irava ta tatou i taio noa ˈtura. E tia ia tatou ia manaˈonaˈo i te mau mea pae varua hohonu, ia hiˈopoa maite, e ia feruriruri i te reira. E titau te reira ia feruri ma te maniania ore e ia pure. Mai ia Ezera, e tia ia tatou ia faaineine i to tatou mafatu no te taio e no te haapii i te Parau a te Atua. Teie tei papaihia no nia ia ˈna: “Ua faaineine noa hoi Ezera i to ˈna mafatu i te imi, e te rave i te ture a Iehova, e te haapii ia Iseraela i te faaueraa e te parau-tia.” (Ezera 7:10, MN) A tapao na i na tumu e toru i faaineine ai Ezera i to ˈna mafatu: no te haapii, no te faaohipa no ˈna iho, e no te horoa i te haapiiraa. E tia ia tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa.

Te haapiiraa ei ohipa haamoriraa

9, 10. (a) Nafea to te papai salamo faaiteraa e ua manaˈo oia i te Parau a Iehova? (b) Eaha te auraa o te ihoparau Hebera tei hurihia ei “manaˈo”? (c) No te aha mea faufaa ia hiˈo tatou i te haapiiraa Bibilia mai “te hoê ohipa haamoriraa”?

9 Ua parau te papai salamo e ua manaˈo oia i te mau ture, te mau faaueraa, e te mau faaite a Iehova. Ua himene oia e: “E manaˈo â vau i ta oe i faaue maira, e haapao â vau i ta oe ra mau eˈa. E afai tia vau i tau rima i nia i ta oe na parau, ta ˈu e hinaaro nei, e manaˈo â vau i ta oe ra mau ture. Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei. Ite rahi to ˈu i to tau mau orometua atoa ra, no te mea te feruri nei au i ta oe i faaite maira.” (Salamo 119:15, 48, 97, 99) Eaha te auraa e “manaˈo” i te Parau a Iehova?

10 Te auraa atoa o te ihoparau Hebera tei hurihia ei “manaˈo,” oia ïa “e feruriruri, e manaˈonaˈo,” “e hiˈo faahou i te hoê tumu parau i roto i to ˈna feruriraa.” “Te parauhia ra no nia i te feruriraa ma te maniania ore i te mau ohipa a te Atua . . . e te parau a te Atua.” (Theological Wordbook of the Old Testament) Te faaau ra te huru iˈoa “manaˈo” i “te feruriruriraa a te papai salamo,” “ta ˈna haapiiraa” i te ture a te Atua “ma te hinaaro mau,” “te hoê ohipa haamoriraa.” E haapao atu â tatou i te haapiiraa i te Parau a te Atua ia faariro tatou i te reira ei tuhaa no ta tatou haamoriraa. E tia ïa ia tatou ia rave maite i te reira e ma te haamaitaihia i te pure. E tuhaa te haapiiraa no ta tatou haamoriraa e e ravehia te reira no te haamaitai i ta tatou haamoriraa.

Te heru-hohonu-raa ˈtu â i roto i te Parau a te Atua

11. Nafea Iehova e faaite ai i te mau manaˈo pae varua hohonu i to ˈna nunaa?

11 Ma te umere tura, ua parau te papai salamo e: “Aore â te rahi o ta oe ra ohipa, e Iehova! e te hohonu rahi hoi o to oe ra mau manaˈo!” (Salamo 92:5) E ua faahiti te aposetolo Paulo i ‘te mau mea hohonu a te Atua,’ te mau manaˈo hohonu ta Iehova e faaite ra i to ˈna nunaa maoti ‘to ˈna varua’ o te ohipa ra i nia i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari. (Korinetia 1, 2:10; Mataio 24:45) Te opere maite ra te pǔpǔ o te tavini i te maa pae varua na te taatoaraa—“te û” na te feia e tae apî maira e “te maa etaeta” na “te taata paari.”—Hebera 5:11-14.

12. A horoa na i te hoê hiˈoraa o te ‘mau mea hohonu a te Atua’ tei faataahia e te pǔpǔ o te tavini.

12 Ia maramarama tatou i taua ‘mau mea hohonu a te Atua’ ra, mea titauhia ia haapii tatou na roto i te pure e ia feruri i ta ˈna Parau. Ei hiˈoraa, ua neneihia te tahi mau tumu parau maitatai o te faaite ra nafea Iehova e nehenehe ai e riro ei Atua parau-tia e te aroha atoa. E ere ta ˈna faaohiparaa i te aroha i te hoê tamǎrûraa i ta ˈna parau-tia; e ere, e faaiteraa te aroha o te Atua i ta ˈna parau-tia e to ˈna atoa here. Ia haava oia i te hoê taata hara, e hiˈo na mua o Iehova e e nehenehe anei e faaite i te aroha ia au i te niu o te tusia taraehara a ta ˈna Tamaiti. Ia ore te taata hara e tatarahapa aore ra ia orure oia i te hau, e faaohipa te Atua i te parau-tia ma te aroha e tano. I roto i na tupuraa e piti, e haapao maitai noa oia i ta ˈna mau faaueraa tumu teitei. * (Roma 3:21-26) ‘Auê te rahi hau ê atu o te paari o te Atua e!’—Roma 11:33.

13. Nafea tatou ia faaite i te mauruuru no “te rahiraa” parau mau pae varua i faaitehia e tae mai i teie nei?

13 Mai te papai salamo, te oaoa nei tatou i te mea e te faaite maira Iehova e rave rahi o to ˈna mau manaˈo ia tatou. Ua papai Davida e: “O te maitai o to mau manaˈo ia ˈu nei, e te Atua e! e te rahi-roa-raa o to mau manaˈo ia taiohia e! Ia taiohia e au ra, e rahi ïa te reira i te one tahatai.” (Salamo 139:17, 18) Noa ˈtu e i teie mahana, ua ite noa tatou i te hoê pehaa o te mau manaˈo pau ore ta Iehova e faaite mai e a muri noa ˈtu, te mauruuru rahi nei tatou i “te rahiraa” parau mau pae varua faufaa rahi i faaitehia mai e tae mai i teie nei e te heru hohonu atu â ra tatou i roto i te rahiraa, aore ra tumu, o te Parau a te Atua.—Salamo 119:160, nota i raro i te api.

E hinaarohia te tutavaraa e te mau mauhaa e tano

14. Nafea te Maseli 2:1-6 e haamataratara ˈi i te faufaaraa o te tutavaraa i roto i te haapiiraa i te Parau a te Atua?

14 E titau te haapiiraa Bibilia hohonu i te tutavaraa. Te ite-maitai-hia ra te reira ia taio maite tatou i te Maseli 2:1-6. A tapao na i te mau ihoparau haa ta te arii paari ra o Solomona i faaohipa no te haamataratara i te tutavaraa e titauhia ia noaa mai te ite, te paari, e te haroaroaraa o te Atua. Ua papai oia e: “E tau tamaiti, ia farii mai oe i ta ˈu nei parau, e ia vaiiho maite i ta ˈu parau i pihaiiho ia oe; ia fariu mai i to tariˈa i te paari; e ia imi to aau i te ite ra; ia titau hua oe i te haapao maitai, e ia faateitei i to reo ia noaa te ite ra; ia imi hua oe ia ˈna mai te ario ra, e ia paheru hua oe ia ˈna, mai te taoˈa hunahia ra; e ite ïa oe i te mǎtaˈu ia Iehova, e noaa ïa ia oe te ite i te Atua. O Iehova hoi tei horoa mai i te paari; e no roto i to ˈna vaha te parau e te ite.” Oia, e titau te haapiiraa o te haamaitai i te maimiraa, te heruraa, mai te mea ra e te maimihia ra te hoê taoˈa i hunahia.

15. Eaha te faahohoˈaraa Bibilia e haamataratara ra i te faufaaraa o te mau ravea haapiiraa maitatai?

15 E titau atoa te haapiiraa pae varua au mau i te tahi mau ravea haapiiraa maitatai. Ua papai Solomona e: “Te mania ra te auri, e aore i faaoihia te mata ra, ia rahi to te taata haapuai i reira.” (Koheleta 10:10) Ia faaohipa te hoê rave ohipa i te hoê tauihaa no te tâpû aita i faaoihia aore ra ia ore oia e faaohipa i te reira ma te aravihi, e mâuˈa ïa to ˈna puai e e tairi paa oia i ta ˈna ohipa. E rau atoa te mau maitai no roto mai i te taime haapiiraa, tei ta tatou noa ïa mau ravea haapiiraa. Te vai ra te tahi mau manaˈo tauturu maitatai roa e te au ia faaohipa no te haamaitai i ta tatou huru haapiiraa i roto i te Haapiiraa 7 o te Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. *

16. Eaha te tahi mau manaˈo tauturu e au ia faaohipa e horoahia ra no te tauturu ia tatou ia haapii ma te hohonu?

16 Ia haamata te hoê rave ohipa i ta ˈna ohipa, e faanaho oia i te mau tauihaa ta ˈna e hinaaro. Ia haamata atoa tatou i te hoê taime haapiiraa, e tia ia tatou ia maiti i te mau mauhaa haapiiraa ta tatou e hinaaro i roto i ta tatou iho vairaa buka. Ma te haamanaˈo e e ohipa te haapiiraa e e titauhia ia tutava i te feruri, mea maitai atoa ia rave tatou i te hoê huru tiaraa e tano. Ia hinaaro tatou ia vai ara noa to tatou feruriraa, mea maitai aˈe ïa e parahi i nia i te hoê parahiraa i nia i te hoê iri airaa maa aore ra te hoê iri papairaa i te tarava i nia i te roˈi aore ra i te parahi i nia i te hoê parahiraa rahi mǎrû. I muri aˈe i te haamauraa i te feruriraa no te hoê taime, e ite outou e mea maitai ia faaetaeta i to outou tino aore ra ia haere i rapaeau e huti i te mataˈi apî.

17, 18. A horoa i te tahi mau hiˈoraa nafea ia faaohipa i te mau mauhaa haapiiraa maitatai e vai ra ia outou ra.

17 Mea rahi atoa ta tatou mau mauhaa haapiiraa faaauraa ore. Te matamua o te reira, o te huriraa Bibilia ïa Traduction du monde nouveau, e te vai ra te taatoaraa aore ra te hoê tuhaa na roto e 37 reo i teie nei. I roto i te neneiraa matauhia o te Traduction du monde nouveau, te vai ra te mau irava faahororaa e te hoê “Table des livres de la Bible” o te horoa ra i te iˈoa o te taata papai, te vahi papairaa, e te tau papairaa. Te vai atoa ra te hoê tabula o te mau taˈo Bibilia, te hoê tuhaa hau, e te mau hohoˈa fenua. I roto i te tahi mau reo, ua nenei-rahi-aˈe-hia teie Bibilia, parauhia te Bible de références. To roto te mau mea atoa i nia nei e mea rahi atu â, tae noa ˈtu te mau nota hohonu i raro i te api tei tabula-atoa-hia. Te faaohipa roa ra anei outou i te mau mea atoa e vai ra na roto i to outou reo o te tauturu ia outou ia heru hohonu atu â i roto i te Parau a te Atua?

18 Te tahi atu â mauhaa haapiiraa faito ore, o te buka Bibilia ite rahi toopiti ïa Étude perspicace des Écritures. Mai te peu e te vai ra teie nau buka na roto i te hoê reo e taa ia outou, ia riro ïa te reira ei apiti tamau no outou ia haapii outou. E horoa mai te reira i te mau haamaramaramaraa faufaa no nia i te rahiraa o te mau tumu parau Bibilia. Te tahi atoa mauhaa faufaa, o te buka “Toute Écriture est inspirée de Dieu et utile” ïa. Ia haamata tatou i te taio i te hoê buka apî o te Bibilia, mea maitai ia hiˈopoa tatou i te haapiiraa e tuea i roto i te buka “Toute Écriture” no te ite i te tupuraa i te pae teotarafia e te tuatapaparaa, e te hoê haapotoraa o te buka Bibilia e te faufaa o te reira no tatou. Te hoê mea apî i roto i te mau mauhaa haapiiraa e rave rahi tei neneihia, o te Watchtower Library ïa a te roro uira e vai ra i teie nei na roto e iva reo.

19. (a) No te aha Iehova i horoa mai ai i te mau mauhaa maitatai no te haapii i te Bibilia? (b) Eaha te hinaarohia no te taio e no te haapii i te Bibilia ma te au?

19 Ua horoa mai Iehova i teie mau mauhaa atoa na roto i “te tavini haapao maitai e te paari” ia nehenehe ta ˈna mau tavini i te fenua nei e ‘imi hua i te ite i te Atua e ia noaa’ ia ratou te reira. (Maseli 2:4, 5) E tauturu te mau peu haapiiraa maitatai ia ite maite atu â tatou ia Iehova e ia faahotu i te hoê taairaa piri atu â e o ˈna. (Salamo 63:1-8) Oia, e ohipa te haapiiraa, e ohipa oaoa râ e te fanaˈo. E titau râ te reira i te taime, e te manaˈo ra paha outou e, ‘Ihea vau e ite ai i te taime no te rave maite i ta ˈu taioraa e ta ˈu haapiiraa taitahi i te Bibilia?’ E faahohonuhia teie tuhaa i roto i te tumu parau hopea o teie anairaa.

[Nota i raro i te api]

^ New International Dictionary of Old Testament Theology & Exegesis, Buka 4, mau api 205-207.

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1998, api 13, paratarapha 7. Ei haapiiraa Bibilia, e nehenehe outou e hiˈo faahou i na tumu parau haapiiraa e piti i roto i taua numera ra, tae noa ˈtu i te mau tumu parau ra “Droit,” “Miséricorde,” e “Justice” i roto i te buka Bibilia ite rahi ra Étude perspicace des Écritures, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

^ Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc. Aita anaˈe teie buka na roto i to outou reo, te vai ra te tahi mau aˈoraa maitatai no nia i te mau ravea haapiiraa i roto i teie mau numera o Te Pare Tiairaa: 15 no Atete 1993, mau api 13-17; 15 no Me 1986, mau api 19-20 (Farani).

Mau uiraa haamanaˈoraa

• Nafea tatou e nehenehe ai e faariro i ta tatou haapiiraa taitahi ei mea haumǎrû e te haamaitai?

• Mai te papai salamo, nafea tatou e faaite ai i te “popou” e te “manaˈo” i te Parau a Iehova?

• Nafea te Maseli 2:1-6 e faaite ai i te faufaaraa ia tutava i te haapii i te Parau a te Atua?

• Eaha te mau mauhaa haapiiraa maitatai ta Iehova i horoa mai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

E tauturu te feruriraa ma te maniania ore e te pure ia tatou ia faahotu i te hinaaro i te Parau a te Atua

[Hohoˈa i te api 17]

Te faaohipa hope ra anei outou i te mau mauhaa haapiiraa e vai ra no te heru hohonu atu â i roto i te Parau a te Atua?