Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te oaoa mure ore—I nia i te raˈi aore ra i te fenua nei?

Te oaoa mure ore—I nia i te raˈi aore ra i te fenua nei?

Te oaoa mure ore—I nia i te raˈi aore ra i te fenua nei?

TEI te vahi noa anei e noho ai outou to outou oaoaraa? E faˈi oioi te rahiraa o te taata e tei te mau mea mai te ea maitai, te hoê fa i roto i te oraraa, e te mau taairaa maitai e vetahi ê te oaoaraa. Te na ô ra te hoê maseli Bibilia e: “Maitai ia amu ra i te [maa tupu] anaˈe ra ma te aroha, i te puaatoro poria ma te riri.”—Maseli 15:17; MN.

Ua î râ hoi te tuatapaparaa o to outou nohoraa oia te fenua, i te riri, te haavîraa uˈana, e te tahi atu â mau huru ino. Eaha ïa no nia i te raˈi, aore ra te ao varua, i reira te taata e rave rahi e tiaturi ai e haere ia pohe ratou? Ua riro tamau noa anei te reira ei vahi hau aehuehu ore e te oaoa rahi, aita hoê aˈe fifi mai te manaˈo-noa-hia?

Te haapii ra te Bibilia e e parahi te Atua i te raˈi e te mau mirioni varua i poietehia e parauhia melahi. (Mataio 18:10; Apokalupo 5:11) Te faataahia ra ratou mai te mau ‘tamarii varua a te Atua.’ (Ioba 38:4, 7) Mai te taata, e tiamâraa morare atoa to te mau melahi; e ere ratou i te mau matini. No reira, e nehenehe atoa ta ratou e maiti e rave i te maitai aore ra i te ino. E maiti anei te mau melahi e rave i te ino? E maere paha te vetahi i te iteraa e tau tausani matahiti aˈenei, ua hara mau â te hoê numera huru rahi o te mau melahi i te Atua—ua orure ratou i te hau ia ˈna!—Iuda 6.

Mau orure hau i te raˈi

Ua fa mai te hara i roto i te ao varua no te orureraa hau a te hoê melahi, tei parauhia i muri iho o Satani (Patoi) e te Diabolo (Pari haavare). Ua maiti teie melahi tei faaroo na e rave i te ino na roto i to ˈna iho hinaaro tiamâ. Mai reira mai, ua riro oia ei mana haapiˈo i nia i te tahi atu mau varua i poietehia, no reira i te tau o Noa, hou te diluvi, e rave rahi o ratou tei apiti ia Satani i roto i ta ˈna orureraa hau i te Atua.—Genese 6:2, nota i raro i te api; Petero 2, 2:4.

Aita teie mau melahi tei hiˈa i tiavaruhia mai te raˈi mai i taua iho taime ra. Ua faatia-noa-hia râ ratou e haere i reira—e au ra hoi ma te tahi mau taotiaraa—ehia matahiti i te maoro. * Teie râ, i te hoperaa te tau i faatia ˈi te Atua i teie mau melahi ohipa ino, ua “hurihia” ratou i rapae i te raˈi, e ia haamouhia ratou i te pae hopea. Ua parau maira te hoê reo mai te raˈi mai e: “A oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra.” (Apokalupo 12:7-12) Papu maitai, ua oaoa rahi te mau melahi haapao maitai e i te pae hopea, ua tamâhia te raˈi i taua mau faatupu peapea hairiiri ra!

Ia au i teie mau mea rii aita te rahiraa i ite, te taahia ra e aita e hau mau ia ore roa ˈtu te mau mea poietehia e te maramarama e haapao i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua. (Isaia 57:20, 21; Ieremia 14:19, 20) I te tahi aˈe pae, ia auraro te taatoaraa i te ture a te Atua, e vai noa te hau e te aehuehu ore. (Salamo 119:165; Isaia 48:17, 18) No reira, mai te peu e e here e e auraro te mau taata atoa i te Atua e e here te tahi i te tahi, eita anei te fenua e riro ei vahi nohoraa au mau e te oaoa? Te pahono maira te Bibilia e e!

Eaha ïa no te feia e patoi nei ma te miimii i te taui i to ratou mau eˈa iino? E haapeapea anei ratou i te hau o te feia e aau tae mau to ratou e haapao i te hinaaro o te Atua, e a muri noa ˈtu? Eita, ua ohipa te Atua i nia i te mau melahi i te raˈi, e e ohipa atoa oia i nia i te feia iino i ǒ nei i te fenua nei.

Te hoê fenua i purumuhia e ua mâ

“Te mau raˈi tau terono, e te fenua nei tau taahiraa avae,” ta te Atua ïa i parau. (Isaia 66:1) No te mea o oia tei moˈa roa ˈˈe, eita te Atua e vaiiho ia haaviiviihia ta ˈna “taahiraa avae” i te ino e a muri noa ˈtu. (Isaia 6:1-3; Apokalupo 4:8) Mai ia ˈna i tamâ i te raˈi i te mau varua iino, e tamâ atoa oia i te fenua i te feia iino atoa, mai ta te mau irava Bibilia i muri nei e faaite ra:

“E riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua.”—Salamo 37:9.

“Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.”—Maseli 2:21, 22.

“E mea tia hoi i te Atua ia faautua i te feia i pohe ai outou na i te pohe; area ia outou i tei hamani-ino-hia ra, o te ora ïa ta ˈna e tuu mai no tatou atoa nei, ia fa mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra, i te tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra: o te utuahia mai ïa i te pohe mure ore, mai te aro atu o te Fatu ra, mai te anaana o to ˈna ra mana.”—Tesalonia 2, 1:6-9.

“E te mou nei hoi teie nei ao [feia iino], e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.

E vai hau noa anei te fenua?

Noa ˈtu e te faaite maitai ra te mau Papai e ua taotiahia to te Atua faatiaraa i te feia iino, nafea tatou e papu ai e ua oti anaˈe te ino i te faaorehia, eita e tupu faahou mai? Inaha hoi, i muri aˈe i te diluvi i te tau o Noa, ua fa oioi faahou mai te reira e ia titau-roa-hia te Atua e faataupupu i te mau opuaraa a te feia iino na roto i te faahuru-ê-raa i to ratou reo.—Genese 11:1-8.

Te tumu matamua e tiaturi ai matou e eita te ino e fa faahou mai, te mea ïa e eita te fenua e faatere-faahou-hia e te taata mai i muri noa ˈˈe mai i te diluvi. E faaterehia râ te reira e te Basileia o te Atua. E faatere mai teie Basileia mai nia mai i te raˈi e e riro oia ei faatereraa hoê roa o te fenua. (Daniela 2:44; 7:13, 14) E haa oioi oia i nia i te taata atoa e tamata noa ˈtu i te haamata apî i te ino. (Isaia 65:20) Oia mau, i te pae hopea, e haamou oia i te tumu iho o te ino—o Satani te Diabolo—e ta ˈna atoa mau demoni, te mau melahi iino tei pee ia ˈna.—Roma 16:20.

Hau atu â, aita e tumu faahou e haapeapea ˈi te taata no te maa, te ahu, te haapuraa, e te ohipa—no te ereraa hoi i te reira i teie mahana e topa ˈi te tahi pae i roto i te hoê oraraa ohipa ino. Oia, e faarirohia te fenua taatoa ei paradaiso ruperupe î i te mau mea atoa.—Isaia 65:21-23; Luka 23:43.

Te mea faufaa ˈtu â, e haapii te Basileia i ta ˈna huiraatira ia pee i te hoê oraraa hau a aratai atoa ˈtu ai ia ratou i te tia-roa-raa. (Ioane 13:3; Roma 8:21) Mai reira ˈtu, eita te taata e aro faahou i te mau paruparu e te mau hinaaro hape, o te faariro ïa i te auraroraa i te Atua ma te tia roa ei ohipa ohie e te au mau, mai tei tupu na no te taata tia roa o Iesu. (Isaia 11:3) Oia mau, aita Iesu i taiva i te Atua tae noa ˈtu i mua i te faahemaraa rahi e te hamani-ino-raa, mau mea anaˈe eita roa ˈtu e itehia i roto i te Paradaiso.—Hebera 7:26.

No te aha te tahi pae e haere mau ai i te raˈi

E rave rahi râ feia taio Bibilia o te ite maite i te mau parau a Iesu: “E rave rahi te parahiraa mau i te fare o tau Metua ra. . . . Te haere nei au e haamaitai i te hoê vahi no outou.” (Ioane 14:2, 3) E ere anei te reira i te mea tuati ore e te manaˈo o te tiaturiraa o te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso?

E ere teie mau haapiiraa i te mea tu ore. Inaha, e paturu te tahi i te tahi. Na mua, te parau ra te Bibilia e e numera taotiahia noa o te mau Kerisetiano haapao maitai—oia hoi, 144 000—o te faatiahia ei varua poietehia no te ora i nia i te raˈi. No te aha e horoa ˈi i teie haamaitairaa faahiahia na ratou? No te mea o ratou te pǔpǔ ta Ioane i ite i roto i te hoê orama, o te ‘[ora mai e te] parahi i ǒ te Mesia ra ma te hau atoa [ei arii], e hoê aˈera tausani i te matahiti.’ (Apokalupo 14:1, 3; 20:4-6; MN) Ia faaauhia e te miria taata i te fenua nei, e “nǎnǎ iti” mau â te tino 144 000. (Luka 12:32) Hau atu â, no te mea ua farerei ratou i te mau fifi e au i te huitaata, mai ia Iesu e nehenehe ta ratou e “aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei” ia tiaau ratou i te haamaitai-faahou-raa o te taata e o te fenua.—Hebera 4:15.

Te fenua—O to te taata nohoraa mure ore

Na roto i te horoaraa i te tusia taraehara a Iesu Mesia, ua haamata te Atua i te putuputu i te tino 144 000 fatata a 2 000 matahiti aˈenei, e te itehia ra e ua tia teie numera i teie nei. (Ohipa 2:1-4; Galatia 4:4-7) E ere râ te tusia a Iesu no te mau hara a te tino 144 000 anaˈe, no “ta to te ao atoa nei râ.” (Ioane 1, 2:2) No reira, e tiaturiraa o te ora mure ore to te feia atoa e faaohipa i te faaroo ia Iesu. (Ioane 3:16) E faatiahia mai te feia e taoto ra i roto i te menema e tei roto râ i te mehara o te Atua, eiaha i nia i te raˈi, no te ora râ i nia i te hoê fenua i tamâhia. (Koheleta 9:5; Ioane 11:11-13, 25; Ohipa 24:15) Eaha te tiai mai ia ratou i reira?

Teie te pahonoraa o te Apokalupo 21:1-4: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” A feruri na—ia faaorahia mai te taata i te pohe, e ia ore te mauiui e te oto ta te reira e faatupu e a muri noa ˈtu! I te pae hopea, e raea i te opuaraa tumu a Iehova no te fenua nei e te huitaata to ˈna tupuraa hanahana.—Genese 1:27, 28.

Ta tatou maitiraa—Te ora aore ra te pohe

Aita roa ˈtu i tuuhia aˈenei i mua ia Adamu e ia Eva te maitiraa e haere i te raˈi. Ta raua maitiraa, te auraroraa ïa i te Atua e te oraraa e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso aore ra te oreraa e faaroo e te poheraa. Ma te peapea, ua maiti raua i te oreraa e faaroo e no reira, ua hoˈi raua i te “repo.” (Genese 2:16, 17; 3:2-5, 19) Aita te Atua i opua aˈenei ia pohe te fetii taata atoa e ia haere e faaî i te raˈi na roto atu i te menema. Ua poiete te Atua i te mau miria melahi no te ora i te raˈi; e ere teie mau varua poietehia i te mau taata tei pohe e tei faatiahia no te ora i te raˈi.—Salamo 104:1, 4; Daniela 7:10.

Eaha te tia ia tatou ia rave e noaa ˈi te haamaitairaa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i te fenua nei? Te taahiraa avae matamua, te haapiiraa ïa i te Parau a te Atua, te Bibilia moˈa. Ua parau Iesu i roto i te hoê pure e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.

O te faaohiparaa i taua ite ra te tahi atu taahiraa avae e tae atu ai i te oaoaraa mure ore i roto i te Paradaiso. (Iakobo 1:22-24) E fanaˈo te feia e ora ia au i te Parau a te Atua i te tiaturiraa e ite mata roa ˈtu i te tupuraa o te mau parau tohu faahiahia roa mai tei papaihia i roto i te Isaia 11:9, e na ô ra e: “E ore ratou [te taata] e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”

[Nota i raro i te api]

^ No te hoê tauaparauraa no nia i te tumu i faatia ˈi te Atua i te ino i te raˈi e i te fenua nei, a hiˈo i te buka Te ite e aratai i te ora mure ore, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., mau api 70-79.

[Hohoˈa i te api 7]

“E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29