Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nafea outou e haafatata ˈtu ai i te Atua

Nafea outou e haafatata ˈtu ai i te Atua

Nafea outou e haafatata ˈtu ai i te Atua

“E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na,” o ta Iakobo 4:8 ïa e parau ra. Ma te faaite e mea hinaaro na ˈna ia fanaˈo te taata i te taairaa piri e o ˈna, ua horoa Iehova i ta ˈna Tamaiti no tatou.

EI PAHONORAA i taua haamahoraraa î i te here ra, ua papai te aposetolo Ioane e: “Te hinaaro nei tatou [i te Atua], no te mea oia na tei hinaaro mai na ia tatou nei.” (Ioane 1, 4:19) No te haafatata ˈtu râ tatou iho i te Atua, e tia ia tatou ia rave i te tahi mau taahiraa avae. Hoê â te reira e na ravea e maha e haafatata ˈtu ai tatou i te taata-tupu, mai tei faataahia i roto i te tumu parau na mua ˈtu. E hiˈopoa anaˈe i te reira i teie nei.

A hiˈopoa i to te Atua mau huru maitatai faahiahia

Mea rahi te mau huru maitatai faahiahia to te Atua, vetahi i roto i te mea taa ê roa ˈˈe, o te aroha ïa, te paari, te parau-tia e te puai. Te ite-rahi-hia ra to ˈna paari e to ˈna puai i roto i te ao nui atea e te ao e haaati ra ia tatou, mai te mau haapueraa fetia rarahi e tae atu i te mau huˈa atomi. Ua papai te fatu salamo e: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua! e te faaite nei te reva i te ohipa a tana rima!”—Salamo 19:1; Roma 1:20.

Te ite-atoa-hia ra te aroha o te Atua i roto i tei poietehia. Ei hiˈoraa, te faaite ra te huru i hamanihia ˈi tatou e te hinaaro ra te Atua ia oaoa tatou i te oraraa. Ua horoa mai oia i te ravea e ite ai tatou i te mau û, te taota e te hauˈa, e au ai i te upaupa, e ata ˈi, e oaoa ˈi i te haviti, e mea rahi atu â mau aravihi e mau huru e ere i te mea faufaa roa no te ora. Oia, mea horoa rahi mau te Atua, e te maitai, e te î i te here—mau huru maitatai o te faariro ia ˈna ma te feaa ore ei “Atua no ˈna te ao [aore ra, oaoa].”—Timoteo 1, 1:11; Ohipa 20:35.

E hiemateoa Iehova i te mea e ua niuhia te faaohiparaa i to ˈna mana arii e te turu a te mau mea maramarama ta ˈna i poiete, i nia i te here. (Ioane 1, 4:8) Parau mau, o Iehova te Arii o te Ao taatoa, e hamani maitai râ oia i te taata, i ta ˈna iho â râ mau tavini taiva ore, mai te hoê metua tane î i te here e hamani maitai i ta ˈna mau tamarii. (Mataio 5:45) Eita oia e haapae i te hoê noa ˈˈe mea no to ratou maitai. (Roma 8:38, 39) Mai tei faataahia, ua horoa atoa oia i te ora o ta ˈna Tamaiti fanau tahi no tatou. Oia, o to te Atua here te tumu i hamanihia ˈi tatou e e vai ai te tiaturiraa o te ora mure ore i mua ia tatou.—Ioane 3:16.

Ua horoa mai Iesu i te ite hohonu i te huru o te Atua no te mea ua pee maite roa oia i to ˈna Metua. (Ioane 14:9-11) Mea miimii ore roa oia, e te haapao maitai, e te manaˈo ia vetahi ê. I te hoê mahana, ua tuuhia ˈtu Iesu i mua i te hoê taata tariˈa turi e e fifi to ˈna no te paraparau. E taa iho â ïa ia outou e e huru ê roa teie taata i ropu i te mau nahoa. Ma te faahiahia, ua rave Iesu ia ˈna e hopoi i te hoê vahi taa ê e ua faaora aˈera ia ˈna. (Mareko 7:32-35) Mea au anei na outou te mau taata o te tâuˈa i to outou mau manaˈo hohonu e te faatura ia outou? Mai te peu e e, e haafatata ˈtu iho â ïa outou ia Iehova e ia Iesu a haapii hau atu ai outou no nia ia raua.

A feruri i te mau huru maitatai o te Atua

Peneiaˈe e mau huru maitatai faahiahia to te hoê taata, mea titauhia râ ia manaˈo tatou i taua taata ra e hutihia ˈi tatou ia ˈna ra. Hoê â ïa no Iehova. Te feruriruriraa i to ˈna mau huru maitatai, o te piti ïa o te taahiraa avae faufaa roa no te haafatata ˈtu ia ˈna. Ua parau te arii Davida, te hoê taata o tei here mau ia Iehova e “e taata e au i [to Iehova] aau” e: “Te manaˈo nei tau aau i te anotau tahito ra; te imi nei au i te mau ravea hanahana na oe ra; te feruri noa nei au i te mau ohipa a to rima ra.”—Ohipa 13:22; Salamo 143:5.

Ia hiˈo outou i te mau mea faahiahia i poietehia aore ra ia taio outou i te Parau a te Atua, te Bibilia, e feruriruri anei outou mai ia Davida i ta outou e ite ra e e taio ra? A feruri na i te hoê tamaiti no tae noa maira ta ˈna rata na to ˈna metua tane mea here roa na ˈna. Eaha to ˈna manaˈo i taua rata ra? Eita iho â ïa oia e hiˈo vitiviti noa ˈtu i tei papaihia a taue atu ai i roto i te hoê afata ume. Eita, e faahohonu oia i te reira, a huti mai ai i te mau manaˈo rii atoa. Oia atoa, ia riro te Parau a te Atua ei mea faahiahia roa no tatou, mai no te papai salamo noa atoa ra tei himene e: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.”—Salamo 119:97.

A tapea i te aparauraa maitai

O te aparauraa maitai te toto ora o te mau huru taairaa atoa. E titauhia ia paraparau e ia faaroo—e eiaha noa ma te feruriraa, ma te aau atoa râ. E paraparau tatou i te Atua Poiete na roto i te pure, o te ravea hoi e haamori tia ˈtu ai i te Atua. Mea au na Iehova te mau pure a te feia e here e e tavini ra ia ˈna e o te farii ia Iesu Mesia ei tia rahi no ˈNa.—Salamo 65:2; Ioane 14:6, 14.

I mutaa ihora, ua paraparau te Atua i te taata na roto i te mau ravea rau, mai te mau orama, te mau taoto, e na roto i te mau melahi. I teie nei râ tau, e na reira oia na roto i ta ˈna Parau i papaihia, te Bibilia Moˈa. (Timoteo 2, 3:16) Mea rahi te mau vahi maitai o te Parau papaihia. E nehenehe te reira e hiˈohia i te mau taime atoa. Mai te hoê rata, e nehenehe te reira e fanaˈohia, faahou â e faahou â. E eita te reira e faahuru-ê-hia mai te ite-pinepine-hia ra no te mau faatia-vaha-raa. No reira, a feruri i te Bibilia mai te hoê haapueraa rata rahi na to outou Metua here i te raˈi, e na roto i teie mau rata, a vaiiho e ia paraparau mai oia ia outou i te mau mahana atoa.—Mataio 4:4.

Ei hiˈoraa, te faaite ra te Bibilia i te manaˈo o Iehova i te mea maitai e te mea ino. Te faataa ra te reira i ta ˈna opuaraa no te huitaata e no te fenua. E te faaite ra i to ˈna mau taairaa e te mau huru taata e nunaa atoa, mai te feia haamori taiva ore e tae atu i te mau enemi inoino rahi. Na roto i te raveraa e ia papaihia ta ˈna mau haaraa e te mau taata mai teie, ua faataa Iehova i te hoê hohoˈa maramarama maitai o to ˈna huru. Te faaite ra oia i to ˈna here, to ˈna oaoa, to ˈna peapea, to ˈna inoino, to ˈna riri, to ˈna aroha hamani maitai, to ˈna tapitapi—oia, te taatoaraa o to ˈna mau manaˈo e manaˈo hohonu, e te mau tumu o te reira—na roto i te hoê ravea e taa ohie ai i te taata.—Salamo 78:3-7.

Ia oti ia outou i te taio i te hoê tuhaa o te Parau a te Atua, nafea outou e faufaahia ˈi i ta outou taioraa? Oia iho â râ, nafea outou e haafatata hau atu â ˈi i te Atua? Na mua, a feruri i ta outou i taio e i haapii no nia i te Atua ei ihotaata, a vaiiho ai e ia putapû to outou mafatu i te mau manaˈo. A faaite atu ai ia Iehova i to outou mau manaˈo e mau manaˈo hohonu roa ˈˈe no nia i te tumu parau ta outou i hiˈopoa iho nei e nafea outou e tamata ˈi i te haamaitai ia outou iho i te reira. Tera te aparauraa. Parau mau, mai te peu e te manaˈo ra outou i te tahi atu mea, e nehenehe mau â e tuu atoa ˈtu i roto i ta outou pure.

A rave i te mau mea e te Atua

Te parau ra te Bibilia no te tahi mau taata haapao maitai no tahito ra e te haere ra ratou e, aore ra i mua, i te Atua mau. (Genese 6:9; Mau arii 1, 8:25) Eaha ïa te auraa? Oia iho â râ e ua ora ratou i te mau mahana atoa mai te huru ra tei ia ratou ra te Atua. Parau mau, mea hara ratou. Mea hinaaro râ na ratou te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua, e ua ora ratou ia au i te opuaraa a te Atua. E anaanatae atu Iehova i te feia mai teie, e e aupuru oia ia ratou, mai tei faaitehia i roto i te Salamo 32:8: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.”

E nehenehe atoa outou e faariro ia Iehova ei hoa rahi no outou—te hoê o te haere e o outou, te aupuru ia outou, e te horoa ˈtu i te aˈo a te metua tane. Ua faataa te peropheta Isaia ia Iehova mai “tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.” (Isaia 48:17) A ite atu ai tatou i teie mau haamaitairaa, e taa ia tatou e “tei [to tatou] rima atau” o Iehova, ei auraa parau, mai ia Davida noa atoa ra.—Salamo 16:8.

Te iˈoa o te Atua—Tumu o to ˈna mau huru maitatai

Mea rahi te mau haapaoraa e te rahi noa ˈtura te mau huriraa Bibilia o te ore e faaohipa e e faaite i te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) Teie râ, i roto i te papai tumu Hebera, e itehia taua iˈoa ra—Iehova—fatata e 7 000 taime! (Ma te huru ê, e faaore te rahiraa o te feia huri Bibilia i te iˈoa o te Atua, e tapea râ ratou i te iˈoa o te mau atua haavare e rave rahi e vai ra i roto i te papai tumu, mai to Baala, Bela, Merodaka, e tae noa ˈtu i to Satani!)

Te manaˈo nei te vetahi e e ere te faaoreraa i te iˈoa o te Atua i te hoê tumu parau faufaa. A feruri na râ: Mea fifi aˈe anei aore ra mea ohie aˈe ia faatupu i te taairaa piri e te maramarama e te hoê taata aita to ˈna iˈoa? E huti paha te mau tiaraa mai te Atua e Fatu (o te rave-atoa-hia no te mau atua haavare) i te ara-maite-raa i nia i te puai, te mana o Iehova aore ra to ˈna tiaraa, o to ˈna anaˈe râ iˈoa te faataa o vai o ˈna ma te feaa ore. (Exodo 3:15; Korinetia 1, 8:5, 6) Te vai ra te mau huru maitatai e mau huru taa ê o te Atua mau i roto i to ˈna iˈoa. Ua parau te taata maimi i te pae faaroo o Walter Lowrie ma te tano e: “Te hoê taata o tei ore i ite i te iˈoa o te Atua, aita oia i ite mau ia ˈna mai te hoê ihotaata.”

A rave na i te hiˈoraa o Maria, te hoê Katolika e faaea ra i Auteralia. I to te mau Ite no Iehova farereiraa ia ˈna no te taime matamua, ua faatia Maria ia faaite te mau Ite ia ˈna i te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia. Eaha to ˈna huru i mua i te reira? “I to ˈu iteraa i te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia no te taime matamua, ua taˈi au. Ua oaoa roa vau i te iteraa e e nehenehe ta ˈu e ite e e faaohipa i te iˈoa iho o te Atua.” Ua tamau noa Maria i te haapii i te Bibilia, e a tahi ra i roto i to ˈna oraraa, ua ite oia ia Iehova mai te hoê ihotaata e ua nehenehe ia ˈna e faatupu i te taairaa maoro e o oia.

Oia, e nehenehe tatou e “haafatata ˈtu i te Atua,” noa ˈtu e eita tatou e ite atu ia ˈna e to tatou mata pae tino. E “ite” tatou i to ˈna huru nehenehe roa ino i roto i to tatou feruriraa e to tatou mafatu e tupu atu ai to tatou here no ˈna i te rahi. E “tatua nehenehe roa” taua here ra.—Kolosa 3:14.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]

E ite mai Iehova i to outou here ia ˈna

TOOPITI pae to roto i te mau taairaa. A haafatata ˈtu ai tatou i te Atua, e ite mai oia na roto i te haafatataraa mai ia tatou. A hiˈo na i to ˈna manaˈo hohonu ia Simeona e ia Ana, tei tauaparauhia ma te taa ê i roto i te Bibilia. Te faaite maira te taata papai evanelia o Luka ia Simeona mai te hoê “taata parau-tia e te haapao maitai,” o te tiai ra i te Mesia. Ua itea mai ia Iehova teie mau huru maitatai i roto ia Simeona e ua faaite atu oia i te here i teie ruhiruhia here na roto i te faaiteraa ˈtu ia ˈna e “eita oia e pohe vave ia ite râ oia i te Mesia.” Ua tapea Iehova i ta ˈna tǎpǔ e ua aratai ia Simeona i te tamarii ra o Iesu, i hopoihia e to ˈna mau metua i te hiero i Ierusalema. Ma te oaoa e te mauruuru roa ino, ua apâ ihora Simeona i te tamaiti e ua pure aˈera e: “E te Fatu, e tuu oe i to tavini i teie nei ma te hau, ua au hoi i ta oe parau: ua ite aˈenei hoi tau mata i te Ora na oe.”—Luka 2:25-35.

“I reira ra,” ua faaite atoa ˈtu Iehova i to ˈna here i te vahine ruhiruhia e 84 matahiti ra o Ana na roto i te aratairaa ˈtu ia ˈna ia Iesu ra. Te faaite maira te Bibilia e e haere noa teie vahine ivi faahiahia i te hiero e ‘haamori’ ia Iehova. Ma te î roa i te mauruuru, ua haamaitai oia ia Iehova, mai ia Simeona atoa ra, no to ˈna maitai taa ê, e i muri iho, ua parau oia no nia i te tamarii “i te feia atoa i haapǎpǎ i te ora i Ierusalema ra.”—Luka 2:36-38.

Oia, ua ite Iehova e mea hohonu roa to Simeona e to Ana here e to raua mǎtaˈu ia ˈna e mea tâuˈa roa raua i te tupuraa o ta ˈna opuaraa. Eita anei teie mau aamu Bibilia e huti ia outou ia Iehova ra?

Mai to ˈna Metua, ua haroaroa atoa Iesu i te huru taata mau. A haapii ai oia i te hiero, ua hiˈopoa oia i te hoê “vahine ivi taoˈa ore” i te horoaraa i “na lepeta e piti” noa. No te tahi atu feia mataitai, mea faufaa ore roa ta ˈna ô, eiaha râ no Iesu. Ua arue oia i teie vahine no te mea ua horoa oia i te taatoaraa o ta ˈna taoˈa. (Luka 21:1-4) No reira, e nehenehe e papu ia tatou e e mauruuru Iehova e Iesu ia tatou ia horoa tatou i te mea maitai roa ˈˈe, mea rahi anei aore ra mea iti ta tatou ô.

E oaoa te Atua i te feia e here ia ˈna, e mauiui râ oia ia fariu ê te taata ia ˈna e ia pee i te hoê haerea ino. Te faaite maira te Genese 6:6 e ‘ooo roa aˈera te aau’ o Iehova no te ino o te taata hou te diluvi o te tau o Noa. I muri aˈe, ua na nia iho noa te mau ati Iseraela faaroo ore i te “faaooo i te Atua e ua aa ˈtu i Tei Moˈa i Iseraela nei,” ta te Salamo 78:41 ïa e parau ra. Oia, e ere te Atua i te hoê “Tumu matamua” atea roa aita to ˈna e manaˈo hohonu. E ihotaata mau oia, eita to ˈna mau manaˈo hohonu e aueue aore ra e paruparu i te huru tia ore, mai to tatou.

[Hohoˈa i te api 7]

Te feruriruriraa i ta Iehova i poiete, o te hoê ïa ravea e haafatata ˈtu ai ia ˈna