Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te Basileia o te Atua—Te hoê faatereraa apî no te fenua

Te Basileia o te Atua—Te hoê faatereraa apî no te fenua

Te Basileia o te Atua—Te hoê faatereraa apî no te fenua

‘E hope roa taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera basileia e a muri noa ˈtu.’—DANIELA 2:44.

1. Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi no nia i te Bibilia?

 TE BIBILIA, e faaiteraa ïa a te Atua i te taata. Ua papai te aposetolo Paulo e: “A farii mai ai outou i te parau a te Atua i ta outou i ite ia matou nei, aore outou i farii ei parau na te taata, ei parau râ na te Atua, e oia mau â hoi.” (Tesalonia 1, 2:13) I roto i te Bibilia, te vai ra te mau mea ta tatou e hinaaro e ite no nia i te Atua: te mau haamaramaramaraa no nia i to ˈna huru, ta ˈna mau opuaraa, e ta ˈna mau titauraa ia tatou. Ta ˈna te mau aˈoraa maitai roa ˈˈe no nia i te oraraa utuafare e to tatou haerea i te mau mahana atoa. Te tatara huˈahuˈa ra oia i te mau parau tohu i tupu i mutaa ihora, e tupu ra i teie mahana, e e tupu a muri aˈe. Oia, “te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra, ia aravihi roa te taata no te Atua, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 3:16, 17, MN.

2. Nafea to Iesu haamataratararaa i te tumu parau o te Bibilia?

2 Te mea faufaa roa ˈˈe i roto i te Bibilia, o to ˈna ïa tumu parau: te faatiaraa i te mana arii o te Atua (to ˈna tiaraa e faatere) maoti to ˈna Basileia i te raˈi. Tera te tumu matamua o te taviniraa a Iesu. “I reira to Iesu haamataraa i te aˈo, i te na ôraa e, A tatarahapa, te fatata mai nei te basileia o te ao.” (Mataio 4:17) Ua faaite oia eaha te parahiraa e tia i te reira ia fanaˈo i roto i to tatou oraraa, ma te faaitoito mai e: “E mata na . . . outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna.” (Mataio 6:33) Ua faaite atoa oia i te faufaaraa o te reira na roto i te haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te Atua: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:10.

Te hoê faatereraa apî no te fenua

3. No te aha e mea faufaa roa te Basileia o te Atua no tatou?

3 No te aha e mea faufaa roa te Basileia o te Atua no te taata? No te mea e fatata te reira i te rave i te hoê ohipa papu o te taui roa i te faatereraa i teie fenua. Te na ô ra te parau tohu o te Daniela 2:44 e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [o te faatere ra i nia i te fenua i teie mahana], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [te hoê faatereraa i nia i te raˈi], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra [mau faatereraa i nia i te fenua] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” Ia faatere hope roa mai te Basileia o te Atua i te raˈi, eita roa ˈtu ïa te taata e faatere faahou i te fenua. E riro te faatereraa amahamaha e te tano ore a te taata ei ohipa tahito e a muri noa ˈtu.

4, 5. (a) No te aha o Iesu tei ineine roa ˈˈe i te riro ei Arii o te Basileia? (b) Eaha te ohipa ta Iesu e fanaˈo i te tau e fatata maira?

4 O te Mesia ra o Iesu te Arii Matamua i roto i te Basileia i te raˈi, i raro aˈe i te aratairaa a Iehova iho, tei ineine roa ˈˈe. Hou oia a haere mai ai i te fenua nei, ua vai na oia i nia i te raˈi ei “rave ohipa aravihi” a te Atua, o o ˈna te matamua o te mau mea atoa i poietehia e te Atua. (Maseli 8:22-31, MN) “O te huru mau oia o te Atua hiˈo-ore-hia ra, o tei fanau na i te mau mea atoa i hamanihia ra: na ˈna hoi i hamani i te mau mea atoa nei, o to te raˈi, e to te fenua nei.” (Kolosa 1:15, 16) E i to Iesu tonoraahia mai i te fenua nei e te Atua, ua rave oia i te hinaaro o te Atua i te mau taime atoa. Ua faaoromai oia i te mau tamataraa fifi roa ˈˈe e ua pohe ma te ore e taiva i to ˈna Metua.—Ioane 4:34; 15:10.

5 No to ˈna oreraa e taiva i te Atua tae noa ˈtu i te pohe, ua haamauruuruhia o Iesu. Ua faatia mai te Atua ia ˈna no te ora i nia i te raˈi e ua horoa ˈtu i te tiaraa e riro ei Arii o te Basileia i te raˈi. (Ohipa 2:32-36) E horoa te Atua i te hoê ohipa faahiahia roa na te Mesia ra o Iesu, te Arii o te Basileia, e aratai i te mau miria melahi puai i roto i te faaoreraa i te faatereraa a te taata i nia i te fenua e te tamâraa i to tatou fenua i te ino atoa. (Maseli 2:21, 22; Tesalonia 2, 1:6-9; Apokalupo 19:11-21; 20:1-3) Ia oti, e riro mai te Basileia o te Atua i te raˈi i raro aˈe i te aratairaa a te Mesia ei faatereraa apî hoê roa i te fenua taatoa.—Apokalupo 11:15.

6. Eaha te huru faatereraa a te Arii o te Basileia ta tatou e nehenehe e manaˈo?

6 Te na ô ra te Parau a te Atua no nia i te Arii apî o te fenua e: “Ua horoahia maira te mana, e te hinuhinu, e te basileia no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna.” (Daniela 7:14) No te mea e pee Iesu i te aroha o te Atua, e rahi ïa te hau e te oaoa i raro aˈe i ta ˈna faatereraa. (Mataio 5:5; Ioane 3:16; Ioane 1, 4:7-10) “Te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea; . . . ei faaitoito i te reira, ma te parau au e te parau-tia.” (Isaia 9:7) Auê ïa haamaitairaa ia faatere te hoê Arii ma te aroha, te afaro, e te parau-tia! No reira te Petero 2, 3:13 e tohu ai e: “Te tatari nei . . . tatou i te raˈi apî [te Basileia o te Atua i te raˈi] e te fenua apî [te hoê totaiete taata apî i te fenua nei] ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.”

7. Nafea te Mataio 24:14 e tupu ai i teie mahana?

7 Papu maitai e o te Basileia o te Atua te parau apî maitai roa ˈˈe no te feia atoa e hinaaro i te mea tia. No reira, ei tuhaa o te tapao e te ora nei tatou i teie mahana i te “anotau hopea” o teie faanahoraa ino, ua tohu Iesu e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:14) Te tupu ra taua parau tohu ra i teie mahana, inaha, fatata e ono mirioni Ite no Iehova, i roto e 234 fenua, o te horoa ra hau atu i te hoê miria hora i te matahiti no te faaite i te Basileia o te Atua ia vetahi ê. Mea tano ia parauhia ta ratou mau vahi haamoriraa taitahi o na amuiraa fatata e 90 000 na te ao nei, e Piha a te Basileia. I reira te taata e haapii ai no nia i te faatereraa apî e tae maira.

Mau taata faatere apiti

8, 9. (a) Nohea mai te feia o te faatere e te Mesia? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi no nia i te faatereraa a te Arii e to ˈna mau apiti?

8 E mau taata te faatere e te Mesia ra o Iesu i roto i te Basileia o te Atua i te raˈi. Ua tohu te Apokalupo 14:1-4 e 144 000 taata ‘tei tauihia no roto i te taata’ e te faatiahia mai no te ora i nia i te raˈi. E mau tane e mau vahine ratou, o tei tavini ma te haehaa i te Atua e to ratou mau hoa, aita i imi ia tavinihia ratou. “E riro . . . ratou ei tahuˈa na te Atua e na te Mesia, e e hau to ratou ia ˈna ra e ia hoê tausani i te matahiti.” (Apokalupo 20:6) Mea iti aˈe ratou i te “feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa,” o te ora ˈtu i te hopea o teie faanahoraa. Te “haamori” atoa ra teie mau taata i te Atua “i te rui e te ao,” aita râ ta ratou e parau no te raˈi mai. (Apokalupo 7:9, 15) O ratou te tumu o te fenua apî ei huiraatira o te Basileia o te Atua i te raˈi.—Salamo 37:29; Ioane 10:16.

9 No te maiti i te feia o te faatere e te Mesia i nia i te raˈi, ua rave Iehova i te tahi mau taata haapao maitai o tei tamata na i te ora e to ˈna mau fifi atoa. Fatata e aita hoê aˈe mea ta te taata i faaruru tei ore i faaruru-atoa-hia e teie mau arii e tahuˈa. No reira, maoti to ratou oraraa i nia i te fenua e rahi atu â ˈi to ratou aravihi i te faatere i te taata. O Iesu iho atoa tei ‘ite i te auraro i to ˈna ra mau pohe.’ (Hebera 5:8) Teie ta te aposetolo Paulo i parau no nia ia ˈna: “E ere hoi to tatou i te tahuˈa rahi e ore e tia ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei; i ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara.” (Hebera 4:15) Mea mahanahana mau â ia ite e na te mau arii e tahuˈa maitai roa e te î i te here e faatere i te taata i roto i te ao apî parau-tia a te Atua!

Ua opuahia anei te Basileia e te Atua?

10. No te aha te Basileia i te raˈi i ore ai i opuahia e te Atua i te matamua ra?

10 Ua opua anei te Atua i te matamua ra, i to ˈna poieteraa ia Adamu e ia Eva, e haamau i te Basileia i te raˈi? I roto i te faatiaraa o te poieteraa i roto i te Genese, aita e vai ra te parau o te hoê basileia o te faatere i te huitaata nei. O Iehova iho to ratou Arii, e a auraro noa ˈi ratou ia ˈna, aita ïa i hinaarohia te tahi atu faatereraa. Te faaite ra te Genese pene 1 e ua paraparau Iehova, na roto paha i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i nia i te raˈi, ia Adamu e ia Eva. Te faahiti ra te faatiaraa i te mau parau ra “na ô maira te Atua” e “ua parau ihora te Atua” ia raua.—Genese 1:28, 29; Ioane 1:1.

11. Eaha te haamataraa tia roa ta te taata i fanaˈo?

11 Te na ô ra te Bibilia e: “Hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.” (Genese 1:31) Mea tia roa te mau mea atoa i roto i te ô i Edene. E oraraa paradaiso to Adamu raua o Eva. Mea tia roa to raua feruriraa e to raua tino. Ua nehenehe raua e paraparau e to raua Atua Poiete e tei pihai iho oia ia raua. E ma te ore e taiva, e fanau mai raua i te mau tamarii tia roa. Eita ïa e hinaarohia te hoê faatereraa apî i nia i te raˈi.

12, 13. A rahi mai ai te taata tia roa, no te aha te Atua e nehenehe noa ˈi e paraparau e o ratou?

12 A rahi mai ai te fetii taata, nafea te Atua e paraparau ai e o ratou paatoa? A hiˈo na i te mau fetia o te raˈi. Ua haaputuhia ratou paatoa ei mau ao motu o te parauhia e haapueraa fetia. Hoê miria fetia to roto i te tahi mau haapueraa fetia. Fatata hoê tausani miria fetia i roto i te tahi atu. Ia au i te mau aivanaa, te vai ra fatata 100 miria haapueraa fetia i roto i te ao e ite-mata-hia ra! Te na ô ra râ te Atua Poiete e: “A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i taua mau nuu ra i rapae ma te taiohia; e ua mairi-anaˈe-hia to ratou mau iˈoa e ana: no to ˈna ra puai rahi e te mana rahi ra, i ore ai te hoê i toe ai i te haere mai.”—Isaia 40:26.

13 I te mea e e nehenehe ta te Atua e haapao maite i teie mau taoˈa atoa i nia i te raˈi, papu maitai ïa e aita e fifi ia haapao maite oia i te hoê numera taata haihai aˈe. I teie mahana atoa, e mau mirioni o ta ˈna mau tavini o te pure nei ia ˈna i te mau mahana atoa. E tae oioi noa taua mau pure i te Atua ra. No reira, e ere i te mea fifi no ˈna ia paraparau e te mau taata tia roa atoa. Eita oia e hinaaro i te hoê Basileia i te raˈi no te haapao ia ratou. Auê ïa faanahoraa faahiahia mau e—o Iehova te Arii, e nehenehe tatou e paraparau roa ˈtu ia ˈna e e tiaturi e e ore roa ˈtu tatou e pohe, ma te ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso!

‘E ere tei te taata’

14. No te aha te taata e hinaaro ai i te faatereraa a te Atua e a muri noa ˈtu?

14 Teie râ, e hinaaro noa te taata—tei tia roa atoa—i te faatereraa a te Atua e a muri noa ˈtu. No te aha? No te mea aita Iehova i hamani ia ratou ma te ravea e faataa ê mai ia ratou ma te manuïa i ta ˈna faatereraa. E ture teie no te huitaata, mai ta te peropheta Ieremia i parau: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa. E aˈo mai oe ia ˈu, e Iehova.” (Ieremia 10:23, 24) Mea maamaa ia manaˈo te taata e e nehenehe ta ratou e faatere ma te manuïa i te totaiete taata ma te ore e arataihia e Iehova. E ore te reira e tano e to ratou huru hamaniraa. Papu maitai, e faatupu te faataa-ê-raa mai i te faatereraa a te Atua i te miimii, te riri rahi, te ohipa aroha ore, te haavîraa uˈana, te tamaˈi, e te pohe. ‘E faatere te taata i te taata no to ˈna iho pohe.’—Koheleta 8:9, MN.

15. Eaha te tahi mau faahopearaa i tupu mai no te maitiraa ino a to tatou nau metua matamua?

15 Te mea peapea, ua opua to tatou nau metua matamua e aita raua i hinaaro i te Atua ei Arii no raua, e ua maiti raua e faataa ê mai ia ˈna. Ei faahopearaa, aita te Atua i turu faahou ia raua i roto i te tia-roa-raa. E au raua i teie nei i te hoê matini uira tei hutihia mai te taura uira. No reira, ia maoro, e haere mǎrû raua, e faaea roa ˈtu ai—i roto i te pohe. Ua riro raua mai te hoê hohoˈa ino, e tera anaˈe te huru ta raua e nehenehe e tutuu mai na to raua huaai. (Roma 5:12) “Oia te Mato [o Iehova], o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea . . . Ua ino ratou, e ere hoi to ratou ra tapao i to ta ˈna ra tamarii.” (Deuteronomi 32:4, 5) Parau mau, na te varua orure hau tei riro mai ei Satani i faahema ia Adamu e ia Eva, tera râ, e feruriraa tia roa to raua e e nehenehe ta raua e patoi i to ˈna mau manaˈo iino.—Genese 3:1-19; Iakobo 4:7.

16. Nafea te tuatapaparaa e faaite ai i te faahopearaa o te faataa-ê-raa mai i te Atua?

16 Te haapapu rahi maira te tuatapaparaa i te faahopearaa o te faataa-ê-raa mai i te Atua. E mau tausani matahiti i te maoro to te taata tamatamataraa i te mau huru faatereraa atoa, i te mau faanahoraa faanavairaa faufaa e totiale atoa. Tera râ, ‘te tupu noâ ra’ te ino “e e rahi atu.” (Timoteo 2, 3:13) Na te senekele 20 i haapapu mai. Ua î taua senekele ra i te riri rahi ino e te haavîraa uˈana, te tamaˈi, te poia, te veve, e te mauiui ino roa ˈˈe i te mau taime atoa o te tuatapaparaa. E noa ˈtu te mau ravea rapaauraa apî i noaa mai, e pohe te taata atoa ia tae i te hoê mahana. (Koheleta 9:5, 10) Ma te tamata i te aratai i to ratou iho taahiraa avae, ua vaiiho te taata e ia riro ratou ia Satani e ta ˈna mau demoni, no reira te Bibilia e parau ai e o Satani “te atua o teie nei ao.”—Korinetia 2, 4:4.

Te ô o te tiamâraa e maiti

17. Nafea te ô o te tiamâraa e maiti a te Atua ia faaohipahia?

17 No te aha Iehova e vaiiho ai e ia faatere te taata ia ˈna iho? No te mea ua poiete oia ia ratou ma te ô faahiahia o te tiamâraa e maiti, te puai maitiraa. ‘Tei ia ˈna te varua o Iehova ra, tei reira te tiamâ,’ ta te aposetolo Paulo ïa i parau. (Korinetia 2, 3:17) Aita hoê aˈe taata e hinaaro e riro ei matini, e na vetahi ê e faaoti eaha ta ˈna e parau e e rave i te mau tetoni atoa o te mahana. Ua titau râ te Atua e ia faaohipa maitai te taata i taua ô ra o te tiamâraa e maiti, ia ite e e haerea paari ia rave i to ˈna hinaaro e ia auraro noa ia ˈna. (Galatia 5:13) E ere ïa i te tiamâraa taotia-ore-hia, no te mea e ahuehue te tupu mai. Ua faito noa te reira i roto i te mau taotiaraa o te mau ture hamani maitai a te Atua.

18. Eaha ta te Atua i faaite maitai na roto i te vaiihoraa e na te taata e maiti?

18 Ma te vaiiho e na te fetii taata e faatere ia ˈna iho, ua faaite maitai te Atua i te faaiteraa hoê e e hinaaro tatou i ta ˈna faatereraa. O ta ˈna anaˈe te huru faatereraa, te mana arii, afaro. E tupu mai te oaoa, te mauruuru, te ruperupe rahi roa ˈˈe. No te mea ïa e ua hamanihia to tatou feruriraa e to tatou tino e Iehova ia ohipa ma te maitai roa ˈˈe ia faaauhia i ta ˈna mau ture. “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.” (Isaia 48:17) E ere te tiamâraa e maiti tei taotiahia e te mau ture a te Atua i te mea teimaha, e horoa mai râ te reira i te maa, te fare, te aravihi, e te upaupa au maitai e rave rau. Ahiri te tiamâraa e maiti i faaohipa-maitai-hia, e itehia ïa te hoê oraraa faahiahia e te anaanatae i nia i te hoê fenua paradaiso.

19. Eaha te ravea ta te Atua e faaohipa ia faahau te taata e o ˈna?

19 No ta ratou râ maitiraa tano ore, ua atea ê te taata i te Atua, a riro atu ai ei mau taata tia ore, o te ruau ra, e pohe atu ai. Mea hinaarohia ïa ia hoohia mai ratou mai taua tupuraa peapea ra e ia fanaˈo faahou ratou i te hoê taairaa e tano e te Atua ei mau tamaiti e ei mau tamahine na ˈna. Te ravea ta te Atua i maiti no te faatupu i te reira, o te Basileia ïa, e te Taraehara, o Iesu Mesia ïa. (Ioane 3:16) Maoti teie faanahoraa e faahau ai te feia e tatarahapa mau—mai te tamaiti haamâuˈa moni o te parabole a Iesu—e te Atua e e farii-faahou-hia ˈi ratou e ana ei mau tamarii na ˈna.—Luka 15:11-24; Roma 8:21; Korinetia 2, 6:18.

20. Nafea te opuaraa a te Atua e tupu ai maoti te Basileia?

20 E tupu mau â te hinaaro o Iehova i nia i te fenua. (Isaia 14:24, 27; 55:11) Maoti to ˈna Basileia o te faaterehia e te Mesia, e faatia roa (e haapapu) te Atua i to ˈna tiaraa e riro ei Arii i nia ia tatou. E faaore te Basileia i te faatereraa a te taata e a te demoni i teie fenua, e e faatere mai oia anaˈe mai nia mai i te raˈi hoê tausani matahiti i te maoro. (Roma 16:20; Apokalupo 20:1-6) I taua area taime ra, nafea te hau-ê-raa o te faatereraa a Iehova e faaite-maitai-hia ˈi? E ia hope na matahiti hoê tausani, eaha te tuhaa a te Basileia? E hiˈopoahia teie nau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.

Mau manaˈo e hiˈo faahou

• Eaha te tumu parau o te Bibilia?

• O vai ma te feia faatere apî o te fenua?

• No te aha te faatereraa a te taata tei taa ê mai i te Atua e ore roa ˈi e manuïa?

• Nafea e tia ˈi ia faaohipa tatou i te tiamâraa e maiti?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Ua onoono te haapiiraa a Iesu i nia i te faatereraa a te Atua maoti te Basileia

[Hohoˈa i te api 12]

I te mau fenua atoa, o te Basileia te haapiiraa rahi a te mau Ite no Iehova

[Hohoˈa i te api 14]

Te faaite maitai maira te tuatapaparaa i te mau faahopearaa iino o te faataa-ê-raa mai i te Atua

[Faaiteraa i te tumu]

Mau faehau o te Tamaˈi Rahi Matamua: U.S. National Archives photo; aua faatîtîraa: Oświęcim Museum; tamarii: UN PHOTO 186156/J. Isaac