Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua faariro anei au i te varua moˈa ei tauturu no ˈu iho?

Ua faariro anei au i te varua moˈa ei tauturu no ˈu iho?

Ua faariro anei au i te varua moˈa ei tauturu no ˈu iho?

UA RAU te manaˈo o te feia maimi i te pae faaroo, mai te rahiraa o te taata, no nia i te huru mau o te varua moˈa o te Atua. Mea faufaa ore râ taua papu-ore-raa ra. Te faataa maitai ra te Bibilia eaha te varua moˈa. E ere oia i te hoê ihotaata, mai ta vetahi pae e parau ra, e puai ohipa râ ta te Atua e faaohipa ra no te faatupu i to ˈna hinaaro.—Salamo 104:30; Ohipa 2:33; 4:31; Petero 2, 1:21.

I te mea e ua taai-piri-hia te varua moˈa i te tupuraa o te mau opuaraa a te Atua, ia hinaaro ïa tatou e faaau i to tatou oraraa i te reira. Ia hinaaro tatou i te reira ei tauturu no tatou iho.

Te hoê tauturu—No te aha e hinaarohia ˈi?

Ma te feruri aˈena i te taime e faarue ai oia i te fenua, ua tamǎrû Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Na ˈu hoi e ani atu i te Metua ra, e na ˈna e horoa mai i te tahi Faaaˈo ia outou, ia parahi mau oia e a muri noa ˈtu i ǒ outou nei.” E oia atoa: “E parau mau râ ta ˈu e parau atu ia outou nei, e maitai ai outou o vau e haere ê nei; ahiri au aore i haere e, e ore e tae mai te Faaaˈo ia outou nei; ia haere ê râ vau ra, na ˈu ïa oia e tono mai ia outou nei.”—Ioane 14:16, 17; 16:7.

Ua horoa Iesu i te hoê ohipa faufaa roa na ta ˈna mau pǐpǐ ma te faaue e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20; MN) E ere i te ohipa ohie, no te mea e ravehia te reira noa ˈtu te patoiraa.—Mataio 10:22, 23.

Taa ê atu i te patoiraa no rapaeau mai, e tupu atoa te peapea i roto i te amuiraa. “E teie nei, e aˈo atu vau ia outou, e au mau taeae,” ta Paulo ïa i papai atu i te mau Kerisetiano i Roma i te area matahiti 56 T.T., “e hiˈo maitai iho na outou i te feia i faataa ê, e te faatupu i te mea e turori ai ra, e te au ore i te parau i haapiihia e outou na, e fariu ê atu outou ia ratou.” (Roma 16:17, 18) E ino roa ˈtu â teie tupuraa ia pohe te mau aposetolo. Ua faaara Paulo e: “Ua ite hoi au, ia reva ê atu vau e ô mai ai te urî taehae roa i roto ia outou na, e ore e faaherehere i te nǎnǎ. E tia mai hoi te taata i roto ia outou iho, e parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.”—Ohipa 20:29, 30.

Mea hinaarohia te tauturu a te Atua no te faaruru i teie mau haafifiraa. Ua na reira oia na roto ia Iesu. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, i te mahana o te Penetekose 33 T.T., fatata 120 o ta ˈna mau pǐpǐ tei ‘î i te varua moˈa.’—Ohipa 1:15; 2:4.

Ua taa i te mau pǐpǐ e o te varua moˈa i niniihia mai i taua taime ra te tauturu ta Iesu i tǎpǔ na. Eita e ore e ua taa maitai aˈe ia ratou i teie nei i te faataaraa ta Iesu i horoa: “Na te Faaaˈo râ, na te [varua moˈa] ra, o ta te Metua e tono mai ma to ˈu nei iˈoa ra, na ˈna e haapii mai ia outou i te mau mea atoa; e e faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Ioane 14:26; MN) Ua parau atoa oia i te reira ‘te faaaˈo, te varua parau mau.’—Ioane 15:26.

Nafea te varua e riro ai ei tauturu?

Ua riro te varua ei tauturu na roto e rave rau ravea. A tahi, ua tǎpǔ Iesu e e haamanaˈo mai te reira i te mau mea ta ˈna i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ. Aita oia i parau e e tauturu noa te reira ia ratou ia haamanaˈo i ta ˈna mau parau. Ua tauturu atu te varua ia taa ia ratou te auraa hohonu atu â o ta ˈna haapiiraa. (Ioane 16:12-14) Ma te haapoto, e tia i te varua ia tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia maramarama maitai atu â i te parau mau. Ua papai te aposetolo Paulo i muri aˈe e: ‘Ua faaite mai te Atua ia tatou i taua mau mea ra i to ˈna varua; e imi hoi te varua i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.’ (Korinetia 1, 2:10) Ia horoa te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu i te ite mau ia vetahi ê, mea hinaarohia ia niu-maitai-hia to ratou iho maramarama.

A piti, ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e ia haapinepine i te pure. Mai te peu e, i te tahi taime, aita i papu ia ratou eaha te mea e au ia pure, e nehenehe te varua e ani no ratou aore ra e tauturu ia ratou. ‘Te turu atoa mai nei hoi te varua i to tatou nei paruparu, aore hoi tatou i ite maitai i te mea au ia pure tatou; na te varua iho i ani i ta tatou ma te uuru e ore e tia ia parau ra.’—Roma 8:26.

A toru, e tia i te varua ia tauturu i te mau pǐpǐ a Iesu i roto i te parururaa i te parau mau i mua i te taata. Ua faaara oia ia ratou e: “E tuu hoi ratou ia outou i te sunederi ra, e e papai hoi ia outou i roto i to ratou mau sunago; e no ˈu nei e hopoihia ˈi outou i te aro o te mau tavana e te hui arii, ei ite no ratou e no te mau Etene. Ia tuu râ ratou ia outou, eiaha e taiâ i te huru o ta outou e parau atu, e faaitehia mai outou i te parau i taua hora ra. E ere hua hoi o outou tei parau o te [v]arua râ o to outou Metua ra tei parau i roto ia outou na.”—Mataio 10:17-20.

E tauturu atoa te varua moˈa i te faataa o vai te amuiraa Kerisetiano e i te turai i to ˈna mau melo ia rave i te mau faaotiraa paari no ratou iho. E hiˈopoa hohonu atu â tatou i teie na tuhaa e piti o teie tumu parau e e ite mai tatou eaha te auraa o te reira no tatou i teie mahana.

E riro ei tapao faataaraa

E mau senekele to te mau ati Iuda taviniraa i raro aˈe i te Ture a Mose ei nunaa maitihia e te Atua. No te mea ua faarue ratou ia Iesu ei Mesia, ua tohu oia e eita e maoro e faaruehia ratou: “Aitâ outou i taio i roto i te parau i papaihia ra e, O te ofai i faaruehia e te feia patu fare ra, o tei faarirohia ïa ei ofai tiavâ? Na Iehova teie i rave e te hiˈo atu nei tatou ma te popou. E teie nei, e parau atu vau ia outou, E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra.” (Mataio 21:42, 43) I te haamauraahia te amuiraa Kerisetiano i te Penetekose 33 T.T., ua riro mai te mau pǐpǐ a te Mesia ei “nunaa e faahotu mai i te huero.” Mai reira mai, o teie amuiraa te auvaha a te Atua. Ia nehenehe te taata e ite i teie tauiraa o te farii maitai a te Atua, ua horoa te Atua i te hoê tapao faataaraa maramarama maitai.

I te Penetekose, maoti te varua moˈa i nehenehe ai te mau pǐpǐ e paraparau i te mau reo ěê ta ratou i ore aˈenei i haapii, ua maere te taata e mataitai ra e ua ui e: “Eaha râ hoi teie i ite ai tatou atoa nei i to tatou iho reo mau i te parauraahia mai?” (Ohipa 2:7, 8) No te mea ua nehenehe te mau aposetolo e paraparau i te mau reo matau-ore-hia e ‘e rave e rave rahi semeio e tapao,’ fatata e toru tausani taata tei taa ia ratou e te ohipa mau ra te varua o te Atua.—Ohipa 2:41, 43.

Maoti atoa to ratou faatupuraa i “te hotu o te varua”—te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore—ua taa-maitai-hia e o te mau pǐpǐ a te Mesia te mau tavini a te Atua. (Galatia 5:22, 23, MN) Oia mau, na te here i faataa maitai o vai te amuiraa Kerisetiano mau. Ua tohu Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:34, 35.

Ua farii te mau melo o te amuiraa Kerisetiano matamua i te aratairaa a te varua moˈa o te Atua e ua faaohipa i te tauturu ta te reira i pûpû mai. Ua ite te mau Kerisetiano i teie mahana e aita te Atua e faatia ra i tei pohe e aita e faatupu ra i te mau semeio i teie nei mai i te senekele matamua ra, te vaiiho ra râ ratou e na te hotu o te varua o te Atua e faaite e o ratou te mau pǐpǐ mau a Iesu Mesia.—Korinetia 1, 13:8.

Te hoê tauturu no te rave i te mau faaotiraa no tatou iho

E hotu te Bibilia no te varua moˈa. No reira, ia vaiiho tatou e ia haapapu te Bibilia i to tatou manaˈo, mai te mea ra ïa e te haapii maira te varua moˈa ia tatou. (Timoteo 2, 3:16, 17) E nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari. E farii anei râ tatou?

Eaha ïa no nia i te ohipa ta tatou e maiti? E tauturu te varua moˈa ia tatou ia hiˈo i te hoê ohipa e nehenehe e noaa mai ia au i te manaˈo o Iehova. E tia ia au maitai ta tatou ohipa e te mau faaueraa tumu Bibilia, e mea maitai aˈe ia tauturu te reira ia tatou ia titau i te mau tapao teotaratia. E ere o te moni ohipa aore ra te tiaraa e te toroa teitei tei taaihia i te hoê ohipa te mea faufaa roa ˈˈe. Te mea faufaa roa ˈˈe, e horoa mai anei te reira i te mau mea hinaarohia o te oraraa e te taime e navai no te rave i ta tatou mau hopoia Kerisetiano.

E hinaaro iho â tatou e oaoa i te oraraa, e mea tano te reira. (Koheleta 2:24; 11:9) No reira, e titau paha te hoê Kerisetiano faito noa i te faaanaanatae ia ˈna no te tamǎrû e no te faaoaoa ia ˈna. E tia râ ia maiti oia i te faaanaanataeraa e faaite ra i te hotu o te varua, eiaha i “ta te tino e rave nei.” Te faataa ra Paulo e: “E teie nei, o ta te tino e rave nei, ua itea ïa, oia hoi te faaturi, te poreneia, te mau peu faufau ra, te taiata, te haamori idolo, te tahutahu, te tairoiro, te tamaˈi, te mârô, te iria, te vahi a vai ra, te amahamaha, te hairesi, te feii, te taparahi taata, te taero ava, te oehamu tiaâ ra, e mai te reira atoa te huru.” E tia atoa ia apehia te ‘faateitei faufaa ore noa, te faaoooraa te tahi i te tahi, e te feiiraa te tahi i te tahi.’—Galatia 5:16-26.

Hoê â huru no te maiti i te mau hoa. E haerea paari to tatou ia maiti ia au i to ratou huru pae varua, eiaha ia au i to ratou huru rapaeau aore ra ta ratou mau taoˈa. E hoa mau â te taata ra o Davida no te Atua, no te mea ua parau te Atua e ‘e taata oia e au i to ˈna aau.’ (Ohipa 13:22) Ma te ore e hiˈo i te huru rapaeau, ua maiti te Atua ia Davida ei arii no Iseraela, ia au i te faaueraa tumu: “E ore hoi ta Iehova hiˈoraa e au i ta te taata; e hiˈo hoi te taata i te huru i rapae au aˈe, area o Iehova, e hiˈo ïa i te aau.”—Samuela 1, 16:7.

E mau tausani auhoaraa tei mutu no te mea ua niuhia te reira i nia i te huru rapaeau aore ra i nia i te mau taoˈa. E nehenehe te mau auhoaraa tei niuhia i nia i te mau taoˈa papu ore e mutu taue noa. (Maseli 14:20) Te aˈo maira te Parau faauruahia e te varua a te Atua e ia maiti tatou i te mau hoa o te nehenehe e tauturu ia tatou ia tavini ia Iehova. Te parau maira oia ia onoono tatou i te horoa maoti râ i te rave mai no te mea e hopoi mai te horoaraa i te oaoa rahi aˈe. (Ohipa 20:35) O te taime e te here te tahi mau mea faufaa roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e horoa ˈtu i to tatou mau hoa.

Te horoa ra te Bibilia i te manaˈo tauturu faauruahia e te varua na te hoê Kerisetiano e imi ra i te hoê hoa faaipoipo. I roto i te hoê auraa, te na ô ra oia e: ‘Eiaha e hiˈo noa i te hohoˈa mata e te tino. A hiˈo i te avae.’ Te avae? E, i roto ïa i teie auraa: Te faaohipahia ra anei te reira no te rave i te ohipa pororaa i te parau apî maitai a Iehova, e mea nehenehe anei te reira, ei auraa parau, i to ˈna manaˈoraa? Ua faatamaahia anei te reira i te poroi o te parau mau e te parau apî maitai o te hau? Te taio ra tatou e: “Te nehenehe o te avae o te vea i nia i te mouˈa, o tei hopoi mai i te parau maitai ra, o tei faaite hua mai i te parau hau ra! o tei hopoi mai i te parau oaoa e te maitai ra, o tei faaite hua mai i te ora ra! o tei parau mai ia Ziona, Tei to Atua ra te hau!”—Isaia 52:7; Ephesia 6:15.

I te mea e te ora nei tatou i te tau “ati rahi,” e hinaaro tatou i te tauturu no te rave i te hinaaro o te Atua. (Timoteo 2, 3:1) Ua paturu puai te tauturu, te varua moˈa o te Atua, i te ohipa a te mau Kerisetiano i te senekele matamua, e ua riro atoa ei tauturu no ratou iho. Te haapii-maite-raa i te Parau a te Atua, te hoê hotu no te varua moˈa, e ravea matamua ïa e nehenehe atoa ˈi tatou e faariro i te varua moˈa ei tauturu no tatou iho. Te na reira ra anei tatou?

[Hohoˈa api taatoa i te api 23]