Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O te morare o te Bibilia anei te mea maitai roa ˈˈe?

O te morare o te Bibilia anei te mea maitai roa ˈˈe?

O te morare o te Bibilia anei te mea maitai roa ˈˈe?

“E HINAARO te totaiete i te hoê anairaa o te mau faufaa tumu o te horoa i te panoonoo ore e te aveia na to ˈna mau melo.” O te manaˈo tera o te hoê taata papai e taata tuiroo ite o te afata teata no Helemani. E parau tano roa iho â tera. Ia riro te totaiete taata ei mea aueue ore e te ruperupe, e tia i te taata ia fanaˈo i te hoê niu paari no te mau ture e fariihia e te taatoaraa o te faataa i te mea tano aore ra te mea hape, te maitai aore ra te ino. Teie te uiraa: Eaha te mau ture maitai roa ˈˈe, no te totaiete e no to ˈna mau melo?

O te mau faufaa morare o te Bibilia anaˈe te maitihia, e tauturu te reira i te taata taitahi ia ora i te oraraa aueue ore e te oaoa. E mai reira ˈtu, e oaoa ˈtu â e e aueue ore atu â te totaiete o te mau taata e haapao ra i taua mau faufaa ra. Oia mau anei? E hiˈopoa anaˈe eaha ta te Bibilia e parau maira no nia i na tumu parau e piti: te taiva ore i roto i te faaipoiporaa e te haerea tia i te mau mahana atoa.

A vai piri noa i to outou hoa

Ua poiete to tatou Atua Poiete ia Adamu a hamani atu ai ia Eva ei hoa no ˈna. O to raua te faaipoiporaa matamua i roto i te tuatapaparaa e ua opuahia ia vai noa taua taairaa ra. Ua parau te Atua e: “No reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine.” Fatata e 4 000 matahiti i muri aˈe, ua parau faahou Iesu Mesia i teie ture no nia i te faaipoiporaa no ta ˈna mau pǐpǐ atoa. Hau atu â, ua opani oia i te mau taatiraa pae tino i rapaeau i te faaipoiporaa.—Genese 1:27, 28; 2:24; Mataio 5:27-30; 19:5.

Ia au i te Bibilia, e piti ravea faufaa e oaoa ˈi te hoê faaipoiporaa, o te here ïa e te faatura o na pae e piti atoa ra. E tia i te tane, o oia hoi te upoo o te utuafare, ia faaite i te here miimii ore na roto i te imiraa i te mea maitai roa ˈˈe no ta ˈna vahine. E tia ia ˈna ia ora e oia “ma te ite” e eiaha ia “iria ˈtu” ia ˈna. Ia “auraro” maite te vahine i ta ˈna tane. Ia pee te mau hoa faaipoipo i teie mau faaueraa tumu, e nehenehe te rahiraa o te mau fifi o te faaipoiporaa e apehia aore ra e faaruruhia. E hinaaro te tane e ati noa i ta ˈna vahine e te vahine i ta ˈna tane.—Petero 1, 3:1-7; Kolosa 3:18, 19; Ephesia 5:22-33.

E tauturu anei te mau ture Bibilia no nia i te atiraa ma te taiva ore i to ˈna hoa ia oaoa te hoê faaipoiporaa? A hiˈo na i te mau faahopearaa o te hoê titorotororaa i ravehia i Helemani. Ua uihia te taata eaha te mau mea faufaa no te hoê faaipoiporaa maitai. I nia roa i te anairaa o te mau pahonoraa, o te oreraa ïa e taiva te tahi i te tahi. Eita anei outou e farii e mea oaoa aˈe te feia faaipoipo ua ite anaˈe ratou e aita to ratou hoa e taiva ra?

Eaha ïa ia tupu mai te mau fifi?

Eaha râ ïa mai te peu e e peapea rahi to te hoê tane e ta ˈna vahine? Eaha ïa ia pohepohe to raua here? E ere anei i te mea maitai roa ˈˈe, i roto i teie mau huru tupuraa, e faahope i te faaipoiporaa? Aore ra e tano noâ anei te ture Bibilia no nia i te atiraa ma te taiva ore i to ˈna hoa?

Ua faˈi te feia papai Bibilia e e farerei iho â te feia faaipoipo atoa i te fifi ei faahopearaa o te huru tia ore o te taata. (Korinetia 1, 7:28) Teie râ, e tamata te feia faaipoipo o te haapao i te mau ture morare o te Bibilia i te faaore i te hapa e te faatitiaifaro amui i to ratou mau fifi. Parau mau, te vai ra te mau tupuraa—mai te faaturi aore ra te hamani-ino-raa pae tino—i reira te hoê Kerisetiano e manaˈo ai ma te tano e faataa ê aore ra e faataa. (Mataio 5:32; 19:9) E faaite râ te faahoperaa ma te ru i te hoê faaipoiporaa aita anaˈe e tumu ino mau aore ra no te faaea i te hoê hoa apî, i te haapao ore ia vetahi ê e te miimii. Eita iho â te reira e hopoi mai i te aueue ore aore ra te oaoa i roto i te oraraa o te hoê taata. E rave anaˈe i te hoê hiˈoraa.

E au ra ia Peter e aita to ˈna faaipoiporaa e oraora faahou ra mai i mutaa iho. * No reira, ua faarue oia i ta ˈna vahine e ua haere atu e faaea ia Monika ra, tei faarue i ta ˈna tane. Nafea teie ohipa i te haereraa i mua? I roto noa tau hebedoma, ua faˈi Peter e “e ere” te oraraa e o Monika “i te mea ohie mai ta ˈu i manaˈo.” No te aha? Hoê â papuraa te mau hape o te taata i roto i to ˈna auhoaraa apî e i roto i to mua ˈtu. Te mea ino roa ˈtu â, ua faatopa ta ˈna faaotiraa ru e te miimii ia ˈna i roto i te mau fifi i te pae moni ino mau. Hau atu â, ua topatari roa te mau tamarii a Monika no teie tauiraa rahi i roto i to ratou oraraa utuafare.

Mai ta teie aamu e faaite ra, ia farerei te feia faaipoipo i te vero, mea varavara te faarueraa i te pahi i te riro ei ravea. I te tahi aˈe pae, i mua i te hoê vero, e pinepine e nehenehe te oraraa ia au i te mau faufaa morare o te Parau a te Atua, te Bibilia, e faaora i te hoê faaipoipo e e aratai i te reira i te vahi ruru. O tera te tupuraa o Thomas e o Doris.

Ua hau atu i te 30 matahiti te faaipoiporaa o Thomas e o Doris a haamata ˈi o Thomas i te inu hua i te ava. Ua topa roa o Doris i roto i te hepohepo, e ua tauaparau ihora raua no nia i te faataaraa. Ua paraparau aˈera o Doris i te hoê Ite no Iehova. Ua faaite te Ite ia Doris eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaipoiporaa, ua faaitoito atura ia ˈna eiaha e ru i te faataa, e ohipa na mua râ e ta ˈna tane no te imi i te hoê ravea. O ta Doris ïa i rave. I roto tau avaˈe, aita raua i manaˈo faahou e faataa. Te faatitiaifaro amui ra o Thomas e o Doris i to raua mau fifi. Ua haapaari te peeraa i te mau aˈoraa Bibilia i to raua faaipoiporaa e ua horoa i te taime maitai ia faatitiaifaro raua i to raua mau fifi.

Te haerea tia i roto i te mau mea atoa

E titau te atiraa ma te taiva ore i to ˈna hoa i te puai morare e te hinaaro i te mau faaueraa tumu. E titau-atoa-hia teie mau huru maitatai no te tapea i te haerea tia i roto i te hoê ao haerea tia ore. Mea rahi te manaˈo o te Bibilia no nia i te haerea tia. Ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano no Iudea i te senekele matamua e: ‘Te opua nei matou e haapao maitai i te mau mea atoa nei.’ (Hebera 13:18) Eaha ïa te auraa?

E parau mau ta te hoê taata haerea tia e eita oia e rave i te ohipa taviri. Mea afaro oia ia ohipa oia e vetahi ê—mea tia, mea tura, eita oia e haavare. Hau atu â, e taata hapa ore te taata haerea tia o te ore e eiâ i to ˈna taata-tupu. E faatupu te feia haerea tia i te hoê huru tupuraa tiaturi, o te aratai atu i te mau haerea maitai e te paturu i te mau taairaa paari e te taata.

Mea oaoa anei te feia haerea tia? Oia, e tumu to ratou e oaoa ˈi. Noa ˈtu te haerea piˈo e te eiâ i parare roa—aore ra peneiaˈe no te reira—e pinepine te feia haerea tia i te umerehia e vetahi ê. Ia au i te hoê titorotororaa i ravehia i roto i te feia apî, e maitai morare te haerea tia o tei hiˈo-maitai-roa-hia e na 70 % o te feia i pahono. Hau atu â, noa ˈtu ehia to tatou matahiti, te mea matamua ta tatou e titau i roto i te feia ta tatou e faariro ei hoa, o te haerea tia ïa.

Ua haapiihia o Christine e eiâ mai te 12raa o to ˈna matahiti. I te roaraa o te mau matahiti, ua riro mai oia ei tanao pute moni aravihi. “Te vai ra te tahi mau mahana, e faahoˈi mai au e tae atu i te 5 000 moni Helemani [2 200 dala Marite] i te fare,” o ta ˈna ïa e faataa ra. E rave rahi râ taime to Christine tapearaahia, e te ora ra oia ma te haamǎtaˈuraa tamau e hopoihia i te fare tapearaa. I to te mau Ite no Iehova faataaraa ˈtu ia ˈna eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te haerea tia, ua anaanatae o Christine i te mau ture morare o te Bibilia. Ua haapii oia i te auraro i teie faaueraa: “O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou.”—Ephesia 4:28.

I te taime a bapetizohia ˈi o Christine ei Ite no Iehova, e ere faahou oia i te hoê eiâ. Te tutava ra oia i te pee i te haerea tia i roto i te mau mea atoa, no te mea e e onoono rahi te mau Ite no Iehova i nia i te haerea tia e te tahi atu â mau huru maitatai Kerisetiano. Te faatia ra te vea ra Lausitzer Rundschau e: “Mea hiˈo-maitai-roa-hia te mau taˈo i te pae morare mai te haerea tia, te huru faito noa, e te aroha i te taata-tupu i roto i te faaroo o te mau Ite.” Eaha to Christine manaˈo i te tauiraa o to ˈna oraraa? “Mea oaoa aˈe au i teie nei e ua faaea vau i te eiâ. Te manaˈo nei au e e melo tura vau o te totaiete.”

E faufaahia te totaiete taatoa

E ere noa e mea oaoa aˈe te feia e ore e taiva i to ratou mau hoa, mea maitai atoa râ ratou no te totaiete taatoa. Mea au aˈe na te mau paoti ohipa te mau rave ohipa o te ore e eiâ. Mea au na tatou paatoa te feia tapiri e nehenehe e tiaturihia, e mea au na tatou e haere i roto i te mau fare toa mea afaro te mau fatu tapihoo. Eita anei tatou e faatura i te feia politita, te mau mutoi, e te mau haava o te ape i te haerea piˈo? E faufaa-rahi-hia te totaiete taata ia tia te haerea o to ˈna mau melo ei faaturaraa i te faaueraa tumu, eiaha noa mea maitai anaˈe no ratou.

Hau atu â, ua riro te mau hoa faaipoipo taiva ore ei niu no te mau utuafare aueue ore. E e tuea te manaˈo o te rahiraa o te taata e to te taata politita no Europa tei parau e: “Tae roa mai i teie mahana, o te utuafare [matau-noa-hia] o te riro noa râ ei vahi faufaa e te faahiahia roa ˈˈe no te panoonoo ore e te taata.” E itehia te tahoêraa hau o te utuafare ia fanaˈo te mau taata paari e te mau tamarii i te taime maitai roa ˈˈe no te ite i te panoonoo ore i te pae manaˈo horuhoru. Te tauturu ra ïa te feia e ore e taiva i roto i te faaipoiporaa i te patu i te hoê totaiete aueue ore.

A feruri na i teihea faito e faufaahia ˈi te taata atoa aita anaˈe e hoa faaruehia, e haavaraa faataaraa, aore ra e haavaraa no te haapao i te tamarii. E eaha te huru aita faahou anaˈe e tanao pute moni, e eiâ i roto i te mau fare toa, e feia taviri, e feia toroa a te hau haerea piˈo, aore ra e aivanaa haavare? E au noa anei teie i te hoê moemoeâ? No te feia e anaanatae mau ra i te Bibilia e i ta ˈna e parau ra no nia i te tau a muri aˈe, eita. Te tǎpǔ ra te Parau a te Atua e fatata roa te Basileia Mesia a Iehova i te rave i te faatereraa i te taata atoa i te fenua nei. I raro aˈe i taua Basileia ra, e haapiihia to ˈna mau tino huiraatira atoa i te ora ia au i te mau ture morare Bibilia. I taua tau ra, “e parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29.

O te morare o te Bibilia te morare maitai roa ˈˈe

Ua au roa te mau mirioni taata tei hiˈopoa maite i te mau Papai Moˈa i te mea e ua niuhia te aˈoraa Bibilia i nia i te paari o te Atua, o te hau ê i te feruriraa taata. No ratou, e nehenehe te Bibilia e tiaturihia e mea faufaa no te oraraa i roto i te ao o teie nei tau. Ua ite ratou e mea maitai roa no ratou e pee i te aˈoraa o te Parau a te Atua.

No reira teie mau taata e haapao maitai ai i te aˈoraa Bibilia ra: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Maseli 3:5, 6) I te na reiraraa, e haamaitai rahi ratou i to ratou iho oraraa, e e haamaitai atoa ratou i tei haaati ra ia ratou. E e haapaari ratou i to ratou tiaturi i te oraraa i roto i “te ao a muri atu,” i reira te morare o te Bibilia e haapaohia ˈi e te huitaata atoa.—Timoteo 1, 4:8.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te mau iˈoa i roto i teie tumu parau.

[Parau iti faaôhia i te api 5]

I mua i te hoê vero i te pae faaipoiporaa, e pinepine e nehenehe te oraraa ia au i te mau ture Bibilia e faaora i te hoê faaipoiporaa e e aratai atu i te vahi ruru

[Parau iti faaôhia i te api 6]

Noa ˈtu te haerea piˈo i parare roa—aore ra peneiaˈe no te reira—e pinepine te feia haerea tia i te umerehia e vetahi ê