Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tavini i te Atua ma te aau tae

A tavini i te Atua ma te aau tae

A tavini i te Atua ma te aau tae

“E UA tia roa ia ˈu i te faahope i to ˈu puai e ia hope roa i to outou [nephe] ia ora,” o ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Korinetia 2, 12:15; MN) Eaha ta teie mau parau e faaite maira no nia i te manaˈo e te haerea e tia i te mau tavini a Iehova ia tamata i te faahotu? Ia au i te hoê aivanaa Bibilia, i to Paulo papairaa i teie mau parau na te mau Kerisetiano i Korinetia, te parau ra oia e: “Te hinaaro nei au e horoa faahope i to ˈu puai, to ˈu taime, e to ˈu ora, e te mau mea atoa na ˈu no to outou maitai, mai te hoê metua e na reira ma te here no to ˈna mau tamarii.” Ua ineine Paulo i te ‘faahope i to ˈna puai e ia hope roa,’ aore ra i te “rohirohi roa,” mai te peu e o te reira te titauhia no te rave i ta ˈna taviniraa Kerisetiano.

Hau atu â, ua na reira Paulo ma te ‘tia roa ia ˈna.’ Ua ‘tae roa ino to ˈna aau’ i te na reira, ia au ïa i te Bible de Jérusalem. E o outou? Ua tae anei to outou aau e horoa i to outou taime, to outou ito, to outou mau aravihi e mau faufaa no te tavini i te Atua ra o Iehova e to vetahi ê maitai, noa ˈtu e no te na reira, e tia ia “rohirohi roa” i te tahi mau taime? E e na reira anei outou ma te ‘tia roa ia outou’?

Te patoi roa ra ratou i te tavini

Aita noa te rahiraa e haamarirau ra i te tavini i te Atua, te patoi roa ra ratou i te reira. E aau mehara ore to ratou, e te hinaaro i te tiamâraa miimii, e tae noa ˈtu i te orure hau. Ua arato o Satani ia Adamu raua o Eva i nia i taua huru feruriraa ra. Ua parau oia ma te hape e “e riro” raua “mai te Atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino”—i te nehenehe e faaoti eaha te mea maitai e eaha te mea ino no raua. (Genese 3:1-5) Te manaˈo nei te feia hoê â to ratou aau i teie mahana e e tia ia tiamâ roa ratou no te rave i te mea iho ta ratou e hinaaro ra eiaha ei hopoia ta ratou i mua i te Atua aore ra eiaha oia ia parau mai. (Salamo 81:11, 12) Te hinaaro ra ratou e faaohipa i ta ratou faufaa atoa no te tapi i ta ratou iho mau maitai.—Maseli 18:1.

E ere paha to outou huru mai teie i te ino. Peneiaˈe e te mauruuru mau ra outou i te ô o te ora ta outou e fanaˈo ra i teie nei e oia atoa te tiaturiraa faahiahia ˈtu â e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso. (Salamo 37:10, 11; Apokalupo 21:1-4) E aau mehara roa paha to outou ia Iehova no to ˈna maitai i nia ia outou. E hinaaro râ tatou paatoa ia vai ara i te fifi ia haapiˈo Satani i to tatou feruriraa e ia au-ore-hia mai ta tatou taviniraa e te Atua. (Korinetia 2, 11:3) Nafea te reira e tupu ai?

E titauhia te taviniraa aau tae

E hinaaro Iehova i te taviniraa aau tae, ma te mafatu atoa. Eita roa ˈtu oia e faahepo ia tatou e rave i to ˈna hinaaro. O Satani te ore e tuutuu i te faahepo aore ra te turai i te taata e rave i to ˈna hinaaro. No nia i te taviniraa i te Atua, te parau ra iho â te Bibilia i te mau taˈo ra hopoia, faaueraa, titauraa, e te vai ra ˈtu â. (Koheleta 12:13; Luka 1:6) Teie râ, te mea matamua e turai ia tatou e tavini i te Atua, o to tatou ïa here ia ˈna.—Exodo 35:21; Deuteronomi 11:1.

Noa ˈtu te rahi o to Paulo horoaraa ia ˈna iho i roto i te taviniraa i te Atua, ua ite oia e aita roa ˈtu to te reira e auraa ‘mai te peu e aita to ˈna e aroha.’ (Korinetia 1, 13:1-3) Ia parau te mau papai Bibilia e e mau tavini a te Atua te mau Kerisetiano, aita ratou e manaˈo ra i te tîtîraa haehaa niuhia i nia i te faaheporaa. (Roma 12:11; Kolosa 3:24) Te parauhia ra te auraroraa aau tae niuhia i nia i te here hohonu, ma te mafatu atoa i te Atua e ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia.—Mataio 22:37; Korinetia 2, 5:14; Ioane 1, 4:10, 11.

E tia i ta tatou taviniraa i te Atua ia faaite i te aroha rahi i te taata. “I mǎrû noa . . . matou i roto ia outou, mai te Metua [vahine] i poihere i ta ˈna ra tamarii,” o ta te aposetolo Paulo ïa i papai atu i te amuiraa i Tesalonia. (Tesalonia 1, 2:7; MN) I te mau fenua e rave rahi i teie mahana, e hopoia i mua i te ture na te mau metua vahine te aupururaa i ta ratou mau tamarii. Teie râ, eita iho â ïa te rahiraa o te mau metua vahine e rave i te reira no te auraro noa i te ture, e ere anei? Eita. E rave ratou i te reira no te mea e here ratou i ta ratou mau tamarii. Oia mau, e rave te hoê metua vahine o te faainu i to ˈna iho tîtî i te mau haapaeraa rahi no to ˈna mau tamarii! No te “rahi o to” Paulo “aroha” i te feia ta ˈna i tavini atu, ua “tia roa” (“oaoa roa,” MN; “hinaaro,” Version du roi Jacques) ia ˈna i te faaohipa i to ˈna iho ora no te tauturu ia vetahi ê. (Tesalonia 1, 2:8) E turai te here ia tatou ia pee i te hiˈoraa o Paulo.—Mataio 22:39.

Eaha ïa no nia i te taviniraa ma te anaanatae ore?

Papu maitai, eiaha tatou e vaiiho i to tatou aroha ia tatou iho ia hau aˈe i te here i te Atua e i te taata. Aita anaˈe, i reira tatou e fifi-mau-hia ˈi i te raveraa i te hoê taviniraa ma te aau feaapiti, te anaanatae ore. E nehenehe atoa tatou e haamata i te faatupu i te tahi inoino, a peapea ˈi e eita tatou e nehenehe e ora i to tatou oraraa ia au noa i to tatou iho mau hinaaro. Ua tupu te reira i nia i te tahi mau Iseraela tei ere i to ratou here i te Atua e tei tamau noa râ i te rave i te tahi taviniraa ia ˈna ma te faatia ture. Eaha ïa te faahopearaa? Ua riro te taviniraa i te Atua ei “mea rohirohi” no ratou.—Malaki 1:13.

E tia ia “maau ore” te mau pûpûraa atoa e ravehia i te Atua, eiaha ei hape, o te mea “maitatai” roa ˈˈe e vai ra. (Levitiko 22:17-20; Exodo 23:19) Maoti râ i te horoa i te mea maitai roa ˈˈe o ta ratou animala na Iehova, ua haamata te feia no te tau o Malaki i te pûpû i ta ratou iho e ore e hinaaro. Eaha te huru o Iehova? Ua parau oia i te mau tahuˈa e: ‘Ia hopoi mai hoi outou i te matapo ei tusia, [e na ô outou e,] E ere i te mea ino. E ia hopoi mai outou i te pirioi e tei maˈihia ra, E ere i te mea ino. A hopoi atu na to tavana; e mauruuru anei oia ia oe, e itehia mai anei oe? E ua hopoi mai outou i tei hahaehia ra, e tei pirioi, e tei maˈihia ra; ua hopoi mai hoi outou i te reira ei tusia. E farii atu anei au i te reira i to outou rima?’—Malaki 1:8, 13; MN.

Nafea te reira e nehenehe ai e tupu i nia i te hoê o tatou? E nehenehe ta tatou mau tusia e riro ei “mea rohirohi” no tatou aita anaˈe to tatou e aau tae. (Exodo 35:5, 21, 22; Levitiko 1:3; Salamo 54:6; Hebera 13:15, 16) Ei hiˈoraa, te noaa ra anei ia Iehova te mau toetoea noa o to tatou taime?

E nehenehe anei te hoê e manaˈo mau e e farii te Atua ia faahepo te hoê melo o te utuafare feruriraa maitai aore ra te hoê ati Levi itoito i te hoê Iseraela aau tae ore ia maiti i ta ˈna animala maitai roa ˈˈe aita hoi oia e hinaaro mau ra e pûpû i te reira? (Isaia 29:13; Mataio 15:7, 8) Ua faarue Iehova i taua mau tusia ra e i te pae hopea, te feia atoa i pûpû i te reira.—Hosea 4:6; Mataio 21:43.

Te oaoa i te rave i te hinaaro o te Atua

No te pûpû i te taviniraa ta te Atua e farii, e tia ia tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu Mesia. “Aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro,” o ta ˈna ïa i parau, “o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ra.” (Ioane 5:30) Ua itea mai ia Iesu te oaoa rahi i te taviniraa i te Atua ma te aau tae. Ua faatupu Iesu i te mau parau tohu a Davida: “E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua.”—Salamo 40:8.

Noa ˈtu e ua oaoa Iesu i te raveraa i te hinaaro o Iehova, e ere te reira i te mea ohie noa. A hiˈo na i tei tupu na mua ˈˈe i to ˈna tapearaahia, haavaraahia, e haapoheraahia. A parahi ai oia i roto i te ô i Getesemane, ua “mauiui rahi” o Iesu e ua ‘rahi noa to ˈna mauiui oto.’ No te rahi o te teimaha o te horuhoru, a pure ai oia, “mai te toto putua ra to ˈna hou i te mairiraa i raro i te repo ra.”—Mataio 26:38; Luka 22:44.

No te aha Iesu i ite ai i teie mauiui pohe? Papu mau ïa e e ere no to ˈna haapao-noa-raa ia ˈna iho aore ra no te tahi anaanatae ore i te rave i te hinaaro o te Atua. Ua ineine oia i te pohe, a patoi puai atoa ˈi i teie mau parau a Petero: “Eiaha roa ïa, e te Fatu, eiaha roa oe ia na reirahia mai.” (Mataio 16:21-23) Te mea ta Iesu e haapeapea ra, o te faahopearaa ïa o to ˈna pohe ei taata ino vahavahahia i nia ia Iehova e to ˈNa iˈoa moˈa. Ua ite maite Iesu e e mauiui rahi to ˈna Metua ia hiˈo oia i ta ˈna Tamaiti here e hamani-ino-hia ma te riaria mau.

Ua taa atoa ia Iesu e ua tae oia i te hoê taime taa ê i roto i te faatupuraa i te opuaraa a Iehova. E faaite te taairaa ma te taiva ore i te mau ture a te Atua aita e feaaraa e ahiri i tia e nehenehe atoa ia Adamu e rave i taua maitiraa ra. E faataa atoa te taiva ore o Iesu e mea hape mau te parau a Satani e eita te taata e hinaaro faahou e tavini i te Atua ma te haapao maitai ia tamatahia ratou. Na roto ia Iesu, e haamou Iehova ia Satani i te pae hopea e e faaore oia i te mau faahopearaa o ta ˈna orureraa hau.—Genese 3:15.

E hopoia rahi mau te vai ra i nia i te mau tapono o Iesu! Te iˈoa o to ˈna Metua, te hau o te ao taatoa, e te faaoraraa o te fetii taata, tei te taiva ore anaˈe ïa o Iesu. Ma te ite maite i te reira, ua pure oia e: “E tau Metua e, ia tia ra, e hopoi ê atu i teie nei auˈa, ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to ˈu.” (Mataio 26:39) Tae noa ˈtu i roto i te hepo ino roa ˈˈe, aita Iesu i paruparu aˈenei i roto i to ˈna aau tae e auraro i te hinaaro o to ˈna Metua.

‘E tia i te varua, e paruparu râ to te tino’

I te mea e ua mauiui Iesu i te hepo rahi a tavini ai oia ia Iehova, e nehenehe tatou e tiai atu e e faatupu Satani i te hepo i nia ia tatou ei tavini a te Atua. (Ioane 15:20; Petero 1, 5:8) Hau atu â, mea tia ore tatou. No reira, noa ˈtu e e tavini tatou i te Atua ma te aau tae, e ere i te mea ohie no tatou ia na reira. Ua ite Iesu nafea to ta ˈna mau aposetolo tutavaraa i te rave i te mau mea atoa ta ˈna i ani atu ia ratou e rave. No reira oia i parau ai e: “Ua tia hoi i te varua, e paruparu râ to te tino.” (Mataio 26:41) Aita e mea paruparu i to ˈna fanauraahia i roto i to ˈna tino taata tia roa. Ua manaˈo râ oia i te paruparu o te tino o ta ˈna mau pǐpǐ, te huru tia ore tei noaa mai ia ratou i te taata tia ore ra o Adamu. Ua ite Iesu e no te huru tia ore i noaa mai, e te mau taotiaraa o te taata ei faahopearaa o te reira, e tia ia ratou ia tutava i te rave i te mau mea atoa ta ratou e hinaaro i roto i te taviniraa ia Iehova.

No reira, e au paha ïa tatou i te aposetolo Paulo, tei hepohepo roa ia faataupupu te huru tia ore i to ˈna hinaaro e tavini faahope i te Atua. ‘O te hinaaro, te fatata nei ïa ia ˈu,’ o ta Paulo ïa i papai, “area te rave i te mea maitai ra, aita ïa i itea ia ˈu.” (Roma 7:18) Te ite atoa ra tatou e eita e maraa ia tatou i te rave roa ino i te mau mea maitai atoa ta tatou e hinaaro e rave. (Roma 7:19) E ere ïa no te mea te anaanatae ore ra tatou. No te mea noa râ e te faataupupu ra te paruparu o te tino i ta tatou atoa mau tutavaraa maitai roa ˈˈe.

Eiaha tatou e toaruaru roa ino. Mai te peu e e aau tae to tatou e rave hope i tei maraa ia tatou, e farii mau te Atua i ta tatou taviniraa. (Korinetia 2, 8:12) Ia ‘faaitoito’ tatou i te pee i te huru feruriraa o te Mesia i te auraro-roa-raa i te hinaaro o te Atua. (Timoteo 2, 2:15; Philipi 2:5-7; Petero 1, 4:1, 2) E haamaitai Iehova e e paturu oia i taua huru feruriraa aau tae ra. E horoa mai oia i “te mana rahi maitai ra” ei monoraa i to tatou paruparu. (Korinetia 2, 4:7-10) Maoti te tauturu a Iehova, e ‘tia roa ia tatou i te faahope i to tatou puai e ia hope roa’ i roto i ta ˈNa taviniraa faufaa rahi.

[Hohoˈa i te api 21]

Ua tavini hope Paulo i te Atua ma te aau tae ia au i ta ˈna i nehenehe

[Hohoˈa i te api 23]

Tae noa ˈtu i roto i te hepo ino roa ˈˈe, ua rave Iesu i te hinaaro o to ˈna Metua