Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E maitai anei te noaa mai i te pure?

E maitai anei te noaa mai i te pure?

E maitai anei te noaa mai i te pure?

I TE tahi taime, e hinaaro iho â te taata atoa e pure. Oia mau, e pure te tahi mau taata fatata no te mau haapaoraa atoa ma te haavare ore. Ei hiˈoraa, ehia tausani taime i te mahana e faahiti noa ˈi te hoê taata faaroo Bouddha i te pure ra “E tuu vau i to ˈu tiaturi i nia ia Amida Bouddha.”

Ia hiˈohia te mau fifi e vai noa maira na te ao atoa nei, e tano iho â ia ui e: Eaha ta te taata e tiaturi ra e faatupu na roto i te pureraa? E maitai anei te noaa mai i teie rahiraa pure?

No te aha te taata e pure ai?

Mea rahi to Hitia o te râ o te pure i to ratou tupuna e to ratou mau atua Shinto aore ra Tao. E na reira ratou ma te tiaturi e manuïa i te mau hiˈopoaraa i te fare haapiiraa, e auhune maitai, aore ra e ape i te maˈi. Maoti ta ratou mau tutavaraa, te tiaturi ra te feia faaroo Bouddha ia noaa te maramarama rahi. E pure te feia faaroo Hindou ma te paieti rahi i to ratou mau atua e mau ruahine au roa ˈˈe ia noaa te ite, te taoˈa rahi, e te parururaa.

E tiaturi te tahi mau Katolika e haamaitai i te huitaata na roto i te pûpûraa i to ratou ora ei monahi aore ra ei paretenia i roto i te mau fare monahi aore ra te mau fare paretenia, ma te pure tamau noa. E imi te mau mirioni Katolika i te farii maitai a Maria na roto i te faahitiraa i te mau pure tamau-aau-hia, peneiaˈe ma te tauturuhia e te mau korona. I te mau fenua Hitia o te râ, e faaohipa te mau taata e rave rahi i te mau vairaa pure. E faahiti tamau te mau Porotetani i te Pure a te Fatu, e faaite atoa râ ratou i to ratou mau manaˈo hohonu i te Atua ma te ore e haamarirau. E ratere te mau ati Iuda e rave rahi mai te atea roa mai e pure i te Mur occidental i Ierusalema, ma te tiaturi e e haamau-faahou-hia te hiero e te hoê tau apî ruperupe e te hau.

Noa ˈtu e e rohi te mau mirioni taata i te pure, te ati noa ˈtura te totaiete taata i te mau fifi o te veve, te peu matau mâha ore, te mau utuafare amahamaha, te taparahiraa taata, e te tamaˈi. Peneiaˈe anei aita teie mau taata atoa e pure ra ma te tano? Oia atoa hoi, te faaroo mau ra anei te hoê i te mau pure?

Te faaroo ra anei te hoê i te mau pure?

Aita e maitai e noaa mai i te pure eita anaˈe e faaroohia mai. Ia pure te hoê taata, e tiaturi iho â ïa oia e te faaroo maira te hoê i roto i te ao varua itea ore. Teie râ, eita te mau pure e faataehia maoti noa te mau niuniu taˈi. E rave rahi taata o te tiaturi e te vai ra te hoê o te ite i te mau manaˈo o te taata e pure ra. O vai râ ïa?

No nia noa i te tupuraa mai o te mau manaˈo i roto i te mau miria taoˈa tahi o te iri o to tatou roro, e miterio rahi ïa no te feia maimi. Papu iho â ïa e e ite Tei opua i te roro i taua mau manaˈo ra. E ere oia i te hoê ihotaata ê atu i to tatou Atua Poiete ra o Iehova. (Salamo 83:18; Apokalupo 4:11) Ia faataehia ˈtu te mau pure ia ˈna ra. E haapao mai anei râ Iehova i teie mau pure atoa?

E faaroohia anei te mau pure atoa?

E taata pure o Davida, arii o Iseraela i tahito ra. Ei papai salamo faauruahia e te Atua, ua himene oia e: “E tei faaroo i te pure ra, e tae atoa mai te taata atoa ia oe ra.” (Salamo 65:2) E taa ia Iehova te mau pure e faahitihia na roto i te mau tausani reo paraparauhia e te huitaata. E ere no te mea e eita e noaa i te roro taata i te apo mai i teie rahiraa parau, eita ïa e nehenehe i te Atua e haapao mai i te feia atoa e pure atu ia ˈna ma te au.

Ua faaite râ Iesu Mesia—te hoê atoa taata pure—e eita te Atua e au i te mau pure atoa. A tapao na i ta Iesu i parau no nia i te peu matauhia e te taata i taua tau ra e faahiti tamau i te mau pure haapii-aau-hia. Ia au i te Bible de Jérusalem Katolika, ua parau oia e: “I roto i ta outou mau pure, eiaha e muhumuhu noa mai te mau etene ra, te manaˈo ra hoi ratou e tei te rahi o te parau e faaroohia mai ai ratou.” (Mataio 6:7) Eiaha tatou e tiaturi e e faaroo mai Iehova i te mau pure o te ore e faaite i to tatou mau manaˈo hohonu mau.

Te faaite ra te hoê maseli Bibilia no te aha eita te Atua e au i te tahi mau pure: “O tei fariu ê i to ˈna tariˈa eiaha ia ite i te ture, e riro ta ˈna pure ei mea faufau.” (Maseli 28:9) Te na ô ra te tahi atu maseli e: “Tei te atea ê Iehova i te feia paieti ore; e faaroo mai râ oia i te pure a te feia parau-tia.” (Maseli 15:29) I te hoê tau i rahi ai te hapa a te feia aratai ia Iuda i tahito ra, ua parau Iehova e: “Ia hohora mai i to outou rima, e purou vau i tau mata ia outou; e ia pinepine noa ta outou pure, e ore au e faaroo atu; ua îî hoi to outou rima i te toto.”—Isaia 1:1, 15.

Ua faahiti te aposetolo Petero i te tahi atu mea o te faariro i te mau pure ei mea au ore na te Atua. Ua papai o Petero e: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi ia ratou [ta outou mau vahine] ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, e ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.” (Petero 1, 3:7) Eita paha te aroaro e hemo i te mau pure a te hoê tane o te ore e tâuˈa i teie aˈoraa!

Mea papu maitai e e tia ia faaî i te tahi mau titauraa ia hinaaro tatou ia faaroohia mai ta tatou mau pure. Mea rahi râ te feia pure o te ore e haapeapea i te rave i ta te Atua e titau maira ia tatou. No reira te haavare ore i roto i te pure i ore ai i faatupu i te hoê ao maitai aˈe.

Eaha ïa ta te Atua e titau maira e faaroohia ˈi ta tatou mau pure? Ua taaihia te pahonoraa i te tumu mau e pure ai tatou. Oia mau, mai te peu e e hinaaro tatou e ite e e maitai anei te noaa mai i te pure, e tia ia taa ia tatou to ratou fa. No te aha Iehova i rave ai e ia nehenehe tatou e paraparau atu ia ˈna?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

G.P.O., Ierusalema