Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Aita outou i ite i te mau mea e tupu ananahi’

‘Aita outou i ite i te mau mea e tupu ananahi’

Aamu

‘Aita outou i ite i te mau mea e tupu ananahi’

FAATIAHIA E HERBERT JENNINGS

“Te hoˈi ra vau i te amaa a te Taiete Watch Tower i Ghana mai te oire tapaeraa pahi o Tema mai e ua tapea aˈera vau e rave i te hoê taurearea e imi ra i te faurao e tae atu ai i te oire. Ua faaohipa vau i te taime maitai no te poro atu ia ˈna. Ua manaˈo vau e te manuïa maitai ra vau! Teie râ, i to mâua tapaeraa i te vahi ta teie taurearea e haere ra, ua ouˈa oia i rapae i te pereoo rahi e ua horo oioi atura.”

E TAPAO faaite te ohipa i tupu iho na e te roohia ra to ˈu oraraa i te tahi mea huru ê. Hou vau e faatia ˈtu ai i tei tupu, e faaite atu vau nafea te hoê Kanada mai ia ˈu i te taeraa mai i Ghana.

Tei te ropu o te avaˈe Titema 1949, i te hoê tuhaa apatoerau o Toronto, i Kanada. No oti noa ˈtura ia matou i te ô fatata hoê metera repo toetoe roa no te faatae i te pape i roto i te hoê fare apî. Ma te toetoe e te rohirohi, ua tapiri atu to matou pǔpǔ ohipa e ati aˈe te hoê auahi vahie huˈahuˈa, a tiai ai ia tae mai te pereoo rahi e faauta ia matou. Haamata taue aˈera o Arnold Lorton, hoê o te mau rave ohipa, i te paraparau no nia i te “tamaˈi e te roo tamaˈi,” “te hopea o teie nei ao,” e te faaohipa i te tahi atu â mau parau aita roa ˈtu vau i faaroo aˈenei. Ua faaea aˈera te taata atoa i te paraparau, ua huru ê ihora, ua tae roa atoa te tahi pae i te faaite i te riri i nia ia ˈna. Te haamanaˈo ra vau e ua na ô vau ia ˈu iho e, ‘Mea itoito roa teie taata! Aita hoê taata i ǒ nei e hinaaro ra e faaroo, e te tamau noa râ oia i te paraparau.’ Ua putapû râ vau i te mea ta ˈna e parau ra. Tau matahiti noa tera i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, e aita vau i faaroo aˈenei i taua mau mea ra i roto i te haapaoraa Christadelphe ta to ˈu utuafare i pee tau ui i teie nei. Ua faaroo maitai au, ma te anaanatae roa i ta ˈna mau faataaraa.

Aita i maoro, te haafatata ˈtura vau ia Arnold no te ite hau atu â. Ia hiˈo vau i muri, te ite maite ra vau e mea farii maitai e te mǎrû oia e ta ˈna vahine o Jean i nia ia ˈu, te hoê taurearea maˈua 19 matahiti. I pinepine na vau i te tae atu ma te ore e faaara e te ore i titauhia i to raua fare e paraparau e o raua. Ua faatitiaifaro raua i to ˈu mau manaˈo e ua tauturu mai ia ore te huru huehue o te mau ture e te mau morare e ohu haere ra i roto i to ˈu feruriraa apî. Hoê ahuru avaˈe i muri aˈe i te taime matamua i pihai iho i te auahi i te pae purumu, te bapetizohia ra vau i te 22 no Atopa 1950 ei Ite no Iehova e ua apiti atu vau i te amuiraa no Willowdale i North York, e tuhaa i teie nei no Toronto.

Haereraa i mua e te mau hoa haamori

Ua ino roa ˈtu â te oraraa i te fare i to to ˈu papa iteraa e te hinaaro mau ra vau e haapao noa i ta ˈu faaroo apî. No û noa ˈtura Papa i te pereoo faahorohia e te hoê taero ava e no reira e pinepine e ere oia i te mea au roa. Mea fifi te oraraa no Mama, to ˈu na taeae e piti, e to ˈu na tuahine e piti. Ua maraa te fifi no nia i te parau mau Bibilia. No reira vau i manaˈo ai e mea maitai aˈe e faarue i te fare ia vai hau noa vau e to ˈu mau metua e ia mau maite au i nia i “te eˈa parau mau ra.”—Petero 2, 2:2.

I te pae hopea o te tau veavea 1951, ua haere au i roto i te hoê amuiraa iti i Coleman, i Alberta. E piti taurearea to ǒ, o Ross Hunt e Keith Robbins, e rave ra i te pororaa taime taatoa i mua i te taata, parauhia taviniraa pionie tamau. Ua tauturu mai raua ia rave atoa vau i taua huru taviniraa aau tae ra. I te 1 no Mati 1952, ua ô vau i roto i te mau tavini pionie tamau.

Te haamanaˈo ra vau ma te here i te faaitoitoraa i noaa ia ˈu. Mea rahi â te tia ia ˈu ia haapii, e tei ǒ nei to ˈu vahi tamataraa. I muri aˈe i to ˈu taviniraa ei pionie fatata hoê matahiti e te amuiraa no Lethbridge i Alberta, ua tae mai ta ˈu titauraa manaˈo-ore-hia e tavini ei tiaau ratere. Mea haere au e tavini i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova i purara i te roaraa o te pae miti no Kanada, mai Moncton i Nouveau-Brunswick atu e i Gaspé i Québec.

I te 24raa noa o to ˈu matahiti e no to ˈu hoi huru apî i roto i te parau mau, te manaˈo ra vau e eita e maraa ia ˈu, ia faaauhia iho â râ i te mau Ite paari ta ˈu e haere ra e tavini. Ua rave au i te mau tutavaraa aau rotahi i te mau avaˈe i muri mai. Tae mai nei te tahi atu â parau maere.

Haapiiraa no Gileada e revaraa i te Côte-de-l’Or

I te avaˈe Setepa 1955, ua titauhia vau e apiti atu fatata hoê hanere feia haapii ê atu i roto i te 26raa o te piha Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Watchtower i South Lansing i New York. E pae avaˈe faaineineraa e haapiiraa hohonu, o ta ˈu mau ïa e hinaaro ra. Ua puai atu â to ˈu aau tae i to ˈu tapiriraa ˈtu i teie pǔpǔ manaˈo tae mau. I taua tau ra, ua tupu te tahi atu â mea tei haamaitai i to ˈu oraraa e tae roa mai i teie mahana.

Te vai ra te hoê tuahine apî, o Aileen Stubbs, i roto i te feia haapii e faaineinehia ra no te ohipa mitionare. Ta ˈu i ite i roto ia Aileen, o te hoê ïa huru aueue ore, te hoê maramarama haapao maitai, e te hoê huru haehaa e te oaoa. Te manaˈo nei au e ua faariaria vau ia ˈna i to ˈu ani-tanai-raa ˈtu i to ˈna rima. Aita râ oia i horo ê! Ua tuea to mâua manaˈo, e haere o Aileen i ta ˈna tuhaa taviniraa mitionare i Costa Rica e vau i ta ˈu i Côte-de-l’Or (Ghana i teie nei), i Afirika Tooa o te râ.

I te hoê poipoi i te avaˈe Me 1956, tei te piha ohipa vau a Taeae Nathan Knorr, i te 10raa o te tahua i Brooklyn i New York. O oia te peretiteni o te Taiete Watch Tower i taua taime ra. Te nominohia ra vau ei tavini o te amaa no te tiaau i te ohipa pororaa i te Côte-de-l’Or, i Togo, i te Côte d’Ivoire, i Haute-Volta (Burkina Faso i teie nei), e i Gambie.

Te haamanaˈo ra vau i te mau parau a Taeae Knorr mai te huru ra e no inanahi noa aˈera. “Eiaha oe e rave oioi noa i te ohipa,” o ta ˈna ïa i parau. “A haere maine; a haapii mai na roto i te mau taeae aravihi no ǒ. E ia manaˈo oe e ua ineine oe, e haamata ïa oe i te tavini ei tiaau o te amaa. . . . Teie ta oe rata nominoraa. E hitu mahana i muri aˈe i to oe taeraa ˈtu, i reira oe e haamata ˈi.”

‘E hitu noa mahana,’ o ta ˈu ïa i manaˈo. ‘Eaha ˈtura ïa ta ˈna parau “a haere maine”?’ Ua haere ê au i taua aparauraa ra ma te maere rahi.

Ua mairi oioi noa te mau mahana i muri mai. E taime poto roa, te tia aˈera vau i pihai i te auri paruru o te hoê pahi, e fano na nia i te anavai East River na mua ˈtu i te mau piha ohipa a te Taiete i Brooklyn, a haamata ˈi i te hoê tere e 21 mahana na nia i te moana e tae atu i te Côte-de-l’Or.

Ua faaohipa maitai mâua Aileen i te mau fare rata. Ua farerei faahou mâua i te matahiti 1958 e ua faaipoipo mâua i te 23 no Atete no taua matahiti ra. Aita vau i mairi aˈenei i te haamauruuru ia Iehova no teie hoa faahiahia mau.

Hoê ahuru ma iva matahiti i te maoro to ˈu mauruururaa i teie fanaˈoraa taa ê e tavini i pihai iho i te mau hoa mitionare e to ˈu mau taeae e tuahine Afirika i te amaa a te Taiete. Ua maraa te fetii o te Betela mai tau rii noa i nia fatata e 25 i taua area taime ra. E tau tautooraa, î i te mau tupuraa e te hotu maitai tera no matou. E tia râ ia ˈu ia parau i te parau mau. No ˈu iho, e tautooraa mau te ahuaraˈi veavea e te haumi. E au ra e e tahe noa to ˈu hou, e rari noa vau, e i te tahi mau taime e iria haere noa vau. Noa ˈtu râ, e oaoaraa mau te taviniraa a maraa ˈi to matou numera i Ghana mai hau rii noa ˈtu i te 6 000 feia poro i te Basileia i te matahiti 1956 i nia i te 21 000 i te matahiti 1975. E e tataipiti te mauruuru ia ite i na hau atu i te 60 000 Ite itoito i ǒ i teie nei.

Te hoê “ananahi” aita mâua e tiai ra

I te area 1970, ua haamata vau i te ite i te hoê fifi o te ea tei riro ei mea faataa atâ. Ua hiˈopoa-maitai-roa-hia vau e te taote, no te faaroo noa ˈtu e “mea maitai” au. No te aha ïa vau i maˈimaˈi ai, i rohirohi ai, i taoto ore ai? E piti mea tei horoa mai i te pahonoraa, e ua tupu taue mai te reira. Oia mau, mai ta Iakobo i papai: ‘Aita outou i ite i te mau mea e tupu ananahi.’—Iakobo 4:14.

Te tapao matamua, o te tupuraa ïa e te taurearea ta ˈu i poro atu a faauta ˈi au ia ˈna i te oire. Aita roa ˈtu vau e ite ra e te paraparau noa ra vau ma te ore e faaea, a paraparau vitiviti noa ˈtu ai e ma te puai roa ˈtu â a mairi noa ˈi te taime. I to mâua tapaeraa i te vahi e haerehia ra e teie taurearea, ua maere roa vau i to ˈna ouˈaraa ˈtu i rapae i te pereoo rahi e horo-ê-raa. E huru hitahita ore to te rahiraa o to Ghana, e te mǎrû e te ore e toaruaru haere noa. Aita roa ˈtu to ˈna haerea e tuea ra i te reira. Ua parahi noa ˈtura vau a feruriruri noa ˈi. Ua taa aˈera ia ˈu e e fifi to ˈu. Eaha râ, aita vau i ite. E fifi mau râ to ˈu.

A piti, i te otiraa te hoê aparauraa faahohonu manaˈo, ua parau Aileen e: “E, e ere anaˈe teie i te fifi pae tino, e fifi pae feruriraa ïa.” Ua papai ihora vau i te mau tapao atoa o to ˈu maˈi e ua haere atura e hiˈo i te hoê taote no te pae feruriraa. I to ˈu taioraa i ta ˈu tapura, teie ta ˈna pahonoraa: “E tupuraa taa maitai teie. Te roohia ra oe i te psychose maniaco-dépressive.”

Ua hitimaue roa vau! Ua tutava noa ˈtura vau i te faaruru i te hoê toparaa tamau i te roaraa o te mau matahiti i muri mai. Ua tamau noa vau i te imi i te hoê ravea. Aita râ e taata i ite mau eaha te rave. E aroraa faatupu inoino mau tera!

Ua manaˈo noa iho â mâua e tapea i te fanaˈoraa taa ê o te taviniraa taime taatoa ei toroa hinaarohia i roto i te oraraa, e mea rahi hoi te ohipa e tia ia ravehia. Ua pûpû rahi au i te pure ma te mafatu taatoa e te uˈanana: “Iehova, ia tia ia oe ra, e ‘maoro ïa to ˈu aho, e e rave au i teie.’” (Iakobo 4:15) Aita râ i tupu mai te reira. No reira, ma te faaruru i te tupuraa mau, ua faanaho mâua e faarue ia Ghana e to mâua mau rahiraa hoa rahi e e hoˈi i Kanada i te avaˈe Tiunu 1975.

E horoa Iehova i te tauturu na roto i to ˈna nunaa

Ua haapii ihora vau e e ere au i te mea hinaaro-otahi-hia, e ere atoa o to ˈu anaˈe taua fifi ra. Ua au maitai atura te mau parau o te Petero 1, 5:9 ia ˈu: “Ua ite hoi outou e, tei to outou mau taeae atoa i te ao nei taua mau pohe ra.” Ma te taa maitai i te reira, ua haamata aˈera vau i te haroaroa nafea mau to Iehova patururaa ia mâua atoa ra noa ˈtu teie tauiraa hinaaro-ore-hia. Mea nehenehe mau â to te “mau taeae atoa” haereraa mai e tauturu ia mâua na roto i te mau ravea e rave rau!

Noa ˈtu e aita ta mâua i rahi i te pae materia, aita Iehova i faarue ia mâua. Ua turai oia i to mâua mau hoa i Ghana e tauturu mai ia mâua i te pae materia e te tahi atu â. Ma te mau manaˈo hohonu anoi, ua faarue aˈera mâua i te feia ta mâua i here rahi no te haapao i teie “ananahi” manaˈo-ore-hia.

Ua fariihia mâua ma te maitai e te tuahine o Aileen, o Lenora, e ta ˈna tane, o Alvin Friesen, tei aupuru i to mâua mau hinaaro ma te horoa noa i te roaraa o te mau avaˈe e rave rahi. Ua tohu te hoê taote rahi i te pae feruriraa ma te tiaturi e: “E ora oe i roto e ono avaˈe.” Ua parau paha oia i te reira no te horoa mai i te tiaturi i roto ia ˈu, aita râ te tohu i tupu tae noa ˈtu i muri aˈe e ono matahiti. Tae roa mai i teie mahana, te faaruru nei au i te parauhia i teie nei ma te haapao maitai te trouble bipolaire de l’humeur. E iˈoa mǎrû aˈe iho â, mai ta te feia râ i roohia i te reira i ite maitai, eita te hoê iˈoa mǎrû aˈe e tamǎrû noa ˈˈe i te mau tapao haaparuparu o te maˈi.

I taua tau ra, te roo-aˈena-hia ra Taeae Knorr i te hoê maˈi o tei aratai ia ˈna i te pohe i te avaˈe Tiunu 1977. Ua rave noa râ oia i te taime e te ito no te papai mai i te mau rata faaitoitoraa na ˈu e te mau parau tamahanahana e te aˈoraa. Te poihere noa râ vau i taua mau rata ra. Ua haamǎrû rahi ta ˈna mau parau i te mau manaˈo hohonu tano ore i tupu noa mai.

I te hopea matahiti 1975, mea titauhia ia vaiiho mâua i ta mâua mau fanaˈoraa taa ê faahiahia i roto i te taviniraa taime taatoa no te haapao i te haamaitairaa i to ˈu ea. E mauiui to ˈu mata i te maramarama noa o te ao. E haruru te mau maniania taˈi taue mai te mau paaina ofai pupuhi. E hepohepo roa vau ia hautiuti te mau nahoa taata. E tutavaraa mau te haere-noa-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano. Ua papu roa râ ia ˈu e mea faufaa te auhoaraa pae varua. No te faaruru, e pinepine au i te tomo i roto i te Piha a te Basileia ua parahi anaˈe te nahoa taata e e haere au i to ratou iho â haamataraa i te purara haere ia hope te porotarama.

E tautooraa ê atu â te haereraa i roto i te taviniraa i mua i te taata. I te tahi mau taime, ia tae atu vau i te hoê fare, eita ta ˈu e nehenehe noa ˈˈe e pate i te oe. Eita râ vau e faarue, no te mea ua ite au e e riro ta tatou taviniraa ei faaoraraa no tatou iho e no te taata atoa e farii maitai mai. (Timoteo 1, 4:16) I muri rii aˈe, e nehenehe ta ˈu e haavî i to ˈu mau manaˈo, e haere atu ai i te fare i mua ˈtu e tamata faahou ai. Na roto i te tamauraa i te haere i roto i te taviniraa, ua tapea vau i te maitai pae varua tano noa e auaa te reira, ua maitai mai ta ˈu ravea e faaruru.

No te huru hoˈi noa mai o te trouble bipolaire de l’humeur, ua itea mai ia ˈu e e ohipa noa iho â paha teie maˈi i nia ia ˈu a vai noa mai ai teie faanahoraa o te mau mea. I te matahiti 1981, ua neneihia te hoê anairaa tumu parau maitai roa i roto i te A ara mai na! * Maoti te reira, ua taa maitai aˈera ia ˈu te huru o teie maˈi e ua haapii au i te tahi mau ravea maitai aˈe no te faaruru i te reira.

Haapiiraa i te faaruru

Aita teie mau mea atoa i ravehia ahiri e aita ta ˈu vahine i haapae e i faaau ia ˈna iho. Mai te peu e e taata haapao maˈi outou e hoê â to outou huru tupuraa, e mauruuru paha outou i ta ˈna mau parau:

“E au ra e e faatupu te hoê trouble de l’humeur i te hoê tauiraa taue o te huru taata. I roto tau hora noa, e nehenehe te taata maˈi e taui mai te hoê huru oraora, e te faaitoito ma te mau opuaraa e te mau manaˈo apî i roto atu i te hoê huru rohirohi, manaˈo ino, e tae noa ˈtu te iria. Ia ore te reira e fariihia mai te hoê maˈi, e nehenehe e faatupu i te riri e te hitimaue. Papu maitai, e tia ia taui oioi noa i te mau opuaraa, e ia haamata i te aro atu i te mau manaˈo hohonu o te inoino e te au ore.”

No ˈu, ia ite au e te maitai roa ra vau, e haamata vau i te haapeapea. Ua ite iho â vau e to muri mai i te hoê huru “maitai roa,” o te hoê ïa topa-roa-raa i roto i te hoê huru “raro roa.” I roto i to ˈu hiˈoraa, mea au aˈe te huru “raro roa” i te huru “maitai roa” no te mea e faaea noa ïa vau tau mahana, e eita ïa vau e rave i te hoê mea tano ore. E tauturu rahi mai Aileen ia ˈu na roto i te faaararaa mai ia itoito rahi roa vau e te haamahanahanaraa mai e te tururaa mai ia roohia vau i te huru rumaruma.

Te vai ra te hape mau roa e haapao noa ia oe iho e e haapae i te mau taata ê atoa ia tupu puai roa te maˈi. E nehenehe te hoê e faaatea ê ia ˈna iho ia topa oia i roto i te hepohepo aore ra e ore e tâuˈa i te mau manaˈo hohonu e te huru o vetahi ê i te taime huru-ê-raa. I mutaa iho, mea fifi no ˈu e farii e te vai mau ra to ˈu fifi i te pae feruriraa e manaˈo hohonu. I tia na ia ˈu ia aro i te manaˈo e no rapae mai te fifi, mai te hoê opuaraa aita i manuïa aore ra te tahi atu taata. I pinepine na i te tia ia ˈu ia haamanaˈo e, ‘Aita e mea i taui i pihai iho ia ˈu. No roto mai te fifi, eiaha no rapae mai.’ Ua faatano mǎrû noa mai to ˈu feruriraa.

I te roaraa o te mau matahiti, ua haapii mâua e piti atoa ra i te haamahora ia mâua iho e te faaite noa i te parau mau ia mâua iho e ia vetahi ê no nia i to ˈu huru. Ua faaitoito mâua i te tapea i te hoê huru feruriraa maitai e eiaha e vaiiho i te maˈi ia haavî i to mâua oraraa.

Te hoê “ananahi” maitai aˈe

Maoti te mau pure ma te uˈanana e te mau tutavaraa e rave rahi, ua fanaˈo mâua i te haamaitairaa e te tauturu a Iehova. Ua tae mâua e piti atoa ra i te mau matahiti ruhiruhia. E hiˈopoa-tamau-hia vau e te taote e e rave tamau vau i te tahi maa raau, e mea huru au noa to ˈu ea. E mauruuru mâua i te mau fanaˈoraa taa ê atoa e noaa mai ia mâua i roto i te taviniraa. Te tamau nei au i te tavini ei matahiapo a te amuiraa. E tamata noa mâua i te turu ia vetahi ê i roto i te faaroo.

Parau mau, mai ta Iakobo 4:14 e parau ra: ‘Aita outou i ite i te mau mea e tupu ananahi.’ Mai te reira noa iho â a vai noa mai ai teie faanahoraa o te mau mea. E parau mau râ te manaˈo o te Iakobo 1:12: “E ao to te taata e faaoromai i te ati, ua tia-anaˈe-hia mai hoi oia ra, e roaa ïa ia ˈna te korona ora, i ta te Fatu i parau mai e no te feia i hinaaro ia ˈna ra.” Ia mau maite tatou paatoa i teie mahana e ia haamanaˈo i te mau haamaitairaa ta Iehova e pûpû mai no ananahi.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te mau tumu parau “Vous pouvez surmonter vos problèmes,” i roto i te Réveillez-vous! o te 8 no Novema 1981; “Vos armes contre la dépression,” i roto i to te 8 no Titema 1981; e “Traitements médicaux contre la dépression grave,” i roto i to te 22 no Tenuare 1982.

[Hohoˈa i te api 26]

Te imi ra i te moemoe i roto i ta ˈu piha haarimaî

[Hohoˈa i te api 26]

E ta ˈu vahine o Aileen

[Hohoˈa i te api 28]

I te tairururaa “La bonne nouvelle éternelle” i faatupuhia i Tema, i Ghana, i te matahiti 1963