Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaitoito Iehova i tei rohirohi

E faaitoito Iehova i tei rohirohi

E faaitoito Iehova i tei rohirohi

‘Te horoa nei Iehova i te itoito na tei [rohirohi]; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra.’—ISAIA 40:29; MN.

1. A faataa na i te puai e vai ra i roto i te mau mea ta te Atua i hamani.

 E PUAI taotia-ore-hia to Iehova. E e ito rahi to roto i te mau mea ta ˈna i hamani! No te mea e mea haihai roa te hoê huˈa atomi—te niu iho o te mau mea atoa—te vai ra hoê hanere miria miria huˈa atomi i roto hoê noa topata pape. * Ua taaihia te mau mea ora atoa i nia i to tatou fenua i te ito e noaa mai na roto i te mau paainaraa atomi i nia i te mahana. Ehia râ rahiraa ito mahana e hinaarohia ia vai noa te ora i nia i te fenua? E fanaˈo noa te fenua hoê tuhaa iti roa o te ito atoa e hamanihia e te mahana. Te tuhaa iti roa râ o te ito mahana e tapae mai i te fenua nei, mea rahi roa ˈˈe ïa i te mau ito atoa e faaohipahia ra i roto i te mau tapihaa na te ao atoa nei.

2. Ma te haapoto noa, eaha ta te Isaia 40:26 e parau ra no nia i te puai o Iehova?

2 Ia feruri tatou i te huˈa atomi aore ra ia hiˈo tatou i te ao aano taatoa, e maere tatou i te puai faahiahia o Iehova. No reira iho â ïa oia i nehenehe ai i parau e: “A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i taua mau nuu ra i rapae ma te taiohia; e ua mairi-anaˈe-hia to ratou mau iˈoa e ana: no to ˈna ra puai rahi e te mana rahi ra, i ore ai te hoê i toe ai i te haere mai”! (Isaia 40:26) Oia, e “mana rahi” to Iehova e o o ˈna te Tumu o te “puai rahi” tei faaohipahia no te hamani i te ao nui.

E hinaarohia te puai i hau aˈe i tei matauhia

3, 4. (a) Eaha te tahi mau mea o te faarohirohi ra paha ia tatou? (b) Eaha te uiraa e tia ia tatou ia hiˈopoa?

3 Aita e taotiaraa to te puai o te Atua, te taata râ, e rohirohi ïa. Ia haere tatou i te mau vahi atoa, e ite tatou i te mau taata tei rohirohi. Ia ara mai ratou, ia haere ratou i te ohipa aore ra i te haapiiraa, ia hoˈi ratou i te fare, e ia haere ratou e taoto, ua rohirohi roa ratou. E hinaaro vetahi pae e haere i te hoê vahi no te fanaˈo i te hoê taime faafaaearaa e hinaarohia. E rohirohi atoa tatou, te mau tavini a te Atua, no te mea te titau ra to tatou oraraa paieti ia faaitoito hua tatou. (Mareko 6:30, 31; Luka 13:24; Timoteo 1, 4:8) E mea rahi te mau mea ê atu te faarohirohi ia tatou.

4 Noa ˈtu e e Kerisetiano tatou, aita tatou i paruruhia i te mau fifi ta te taata atoa e faaruru nei. (Ioba 14:1) E nehenehe te maˈi, te topatari, aore ra te tahi atu mau fifi matauhia o te oraraa e faatupu i te toaruaru, e ta ˈna faahopearaa o te faatopa i te morare. Hau atu â i teie mau tautooraa, te vai ra te mau fifi o te feia iho â râ e hamani-ino-hia ra no te parau-tia. (Timoteo 2, 3:12; Petero 1, 3:14) No te mau faaheporaa a te ao e te patoiraa i ta tatou ohipa pororaa i te Basileia i te mau mahana atoa, e manaˈo paha vetahi pae o tatou e no te mea ua rohirohi roa ratou e au ra ïa e te iti maira ta ratou taviniraa ia Iehova. Hau atu â, te faaohipa ra te Diabolo ra o Satani i te mau ravea atoa e vai ra ia ˈna ra no te ofati i to tatou taiva ore i te Atua. Nafea ïa e noaa mai ai ia tatou te puai e hinaarohia ia ore tatou e rohirohi e faaea ˈtu ai?

5. No te aha e hinaarohia ˈi te puai tei hau aˈe i to te taata no te rave i te taviniraa Kerisetiano?

5 Ia noaa mai te puai pae varua, mea titauhia ia turui tatou i nia ia Iehova, te Atua Poiete puai hope. Ua faaite te aposetolo Paulo e e titau te taviniraa Kerisetiano i te puai tei hau aˈe i tei matauhia e te taata tia ore. Ua papai oia e: ‘Te farii nei matou i taua taoˈa nei [i roto] i te farii repo nei, ia riro [e no ǒ mai i te Atua ra te puai i hau aˈe i tei matauhia], eiaha ia matou ra.’ (Korinetia 2, 4:7; MN) Te rave ra te mau Kerisetiano faatavaihia i “te taviniraa o te faahauraa” ma te turu a to ratou mau hoa o te tiaturi ra e ora i nia i te fenua. (Korinetia 2, 5:18, MN; Ioane 10:16; Apokalupo 7:9) I te mea e te rave nei tatou, te mau taata tia ore, i te ohipa a te Atua noa ˈtu te hamani-ino-raa, eita ïa e maraa ia tatou maoti noa to tatou iho puai. Te tauturu maira Iehova ia tatou na roto i to ˈna varua moˈa, e no reira, te faahanahana ra to tatou huru paruparu i to ˈna puai. Auê tatou i te tamahanahanahia e te haapapuraa e e ‘tauturuhia te feia parau-tia e Iehova’!—Salamo 37:17.

‘O Iehova to tatou itoito’

6. Nafea te mau Papai e haapapu mai ai ia tatou e o Iehova te Tumu o te puai?

6 E “mana rahi” to to tatou Metua i te raˈi e mea ohie no ˈna ia faaitoito ia tatou. Oia mau, te parauhia maira ia tatou e: ‘Te horoa nei Iehova i te itoito na tei [rohirohi]; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra. E matapourihia te taata apî nei, e pohe hoi i te rohirohi; e turori hoi te mau taata apî i maitihia ra, e e hiˈa ˈtu i raro: o te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî; e pee ratou i nia mai tei nia i te pererau o te aeto ra; e horo ratou, e e ore e rohirohi; e haere â hoi ratou, e e ore e matapourihia.’ (Isaia 40:29-31; MN) No te faaheporaa e maraa noa ra, i te tahi taime, e au paha tatou i te hoê taata horo tei rohirohi roa e eita e maraa faahou i to ˈna avae ia amo atea ˈtu â ia ˈna. E ere hoi i te mea atea roa te reni tapaeraa i roto i te hororaa no te ora, e eiaha tatou e tuu. (Paraleipomeno 2, 29:11) Te hahaere noa ra to tatou Enemi, te Diabolo, “mai te liona uuru ra,” e te hinaaro ra oia e tapea ia tatou. (Petero 1, 5:8) E haamanaˈo tatou e ‘o Iehova to tatou puai e to tatou paruru,’ e ua rave oia i te mau faanahoraa e rave rahi ‘no te horoa i te itoito na tei rohirohi.’—Salamo 28:7.

7, 8. Eaha te haapapu ra e ua faaitoito o Iehova ia Davida, Habakuka, e ia Paulo?

7 Ua horoa Iehova i te puai e hinaarohia e Davida no te haere noa i mua noa ˈtu te mau haafifiraa. Ma te faaroo e te tiaturi hope, ua papai ïa Davida e: “E itoito matou i te Atua ia rave ra; e na ˈna e taataahi i to matou mau enemi i raro.” (Salamo 60:12) Ua faaitoito atoa Iehova ia Habakuka ia nehenehe oia e rave faahope i ta ˈna ohipa i faauehia ei peropheta. Te na ô ra te Habakuka 3:19 e: “O te Fatu ra o Iehova, o to ˈu ïa puai, e na ˈna e faariro i tau avae mai to te aili, e ia haere noa vau i tau mau vahi teitei ra.” To Paulo atoa te hiˈoraa faahiahia, ua papai oia e: ‘E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i te Atua, tei tauturu mai ia ˈu ra.’—Philipi 4:13.

8 Mai ia Davida, Habakuka, e ia Paulo, ia faahotu ïa tatou i te faaroo i te ravea a te Atua no te faaitoito ia tatou e i to ˈna puai e faaora ia tatou. I te mea e ua ite tatou e o te Arii e Fatu ra o Iehova te Tumu o to tatou “puai,” e hiˈo mai ïa tatou, i teie nei, i te tahi mau ravea no te apo mai i te puai pae varua i roto i te mau faanahoraa e rave rahi a Iehova.

Mau faanahoraa pae varua no te faaitoito ia tatou

9. Eaha te tuhaa a te mau papai Kerisetiano i roto i te faatamaaraa ia tatou?

9 E nehenehe te haapiiraa hohonu i te mau Papai maoti te mau papai Kerisetiano e faaitoito e e turu ia tatou. Ua himene te papai salamo e: “E ao to te taata . . . o tei hinaaro . . . i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna manaˈoraa i te rui e te ao. E au oia i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra, o tei hotu i to ˈna ra tau mau, e o tei ore roa i maheahea to ˈna rau; oia atoa, o ta ˈna atoa e rave ra, te maitai ra ïa.” (Salamo 1:1-3) Mai ia tatou o te tia ia tamaa ia itoito noa to tatou tino, mea hinaarohia ia amu tatou i te maa pae varua ta te Atua e horoa mai ra na roto i ta ˈna Parau e te mau papai Kerisetiano ia puai noa tatou i te pae varua. No reira, mea faufaa roa te haapiiraa hohonu e te feruriruriraa.

10. Afea tatou e ite ai i te taime no te haapii e te feruriruri?

10 Mea maitai mau â ia feruriruri tatou i ‘te mau mea hohonu a te Atua.’ (Korinetia 1, 2:10) Afea râ tatou e ite ai i te taime no te feruriruri? Tei “roto” o Isaaka, te tamaiti a Aberahama, ‘i te aua i te ahiahi e feruriruri ra.’ (Genese 24:63-67) Ua “imi” te papai salamo ra o Davida ‘i te Atua i te mau araraa ra.’ (Salamo 63:6) E nehenehe tatou e haapii i te Parau a te Atua e e feruriruri i te reira i te poipoi, i te ahiahi, i te po—oia mau, i te mau taime atoa. E aratai taua haapiiraa e feruriruriraa ra i te tahi atu faanahoraa a Iehova o te faaitoito i te pae varua—te pure.

11. No te aha tatou e haafaufaa ˈi i te pure tamau?

11 E faaitoito te pure tuutuu ore i te Atua ia tatou. Ia ‘tamau uˈana maite ïa tatou i te pure.’ (Roma 12:12) I te tahi taime, mea titauhia ia ani taa ê tatou i te paari e te puai e hinaarohia no te faaruru i te hoê fifi. (Iakobo 1:5-8) Ia haamauruuru e ia arue atoa tatou i te Atua ia ite tatou i ta ˈna mau opuaraa ia tupu aore ra ia faaitoito mai oia ia tatou ia faaea noa i roto i ta ˈna taviniraa. (Philipi 4:6, 7) Mai te peu e e vai piri noa tatou ia Iehova na roto i te pure, eita roa ˈtu oia e faarue ia tatou. “Inaha!” ta Davida ïa i himene, “o te Atua te tauturu mai ia ˈu.”—Salamo 54:4.

12. No te aha tatou e ani ai i te varua moˈa i te Atua?

12 E faaitoito e e haapuai to tatou Metua i te raˈi ia tatou na roto i to ˈna varua moˈa, aore ra puai ohipa. Ua papai Paulo e: ‘Te tuu nei au i tau turi i raro i te aro o te Metua, ia tia ia ˈna i te rahi o to ˈna ra maitai, ia faaitoitohia mai outou i te taata roto ra e to ˈna ra varua.’ (Ephesia 3:14-16) Ia pure ïa tatou no te ani i te varua moˈa, ma te tiaturi e e haamaitai Iehova ia tatou i te reira. Ua haaferuri Iesu e: Ia ani te hoê tamarii i te hoê iˈa, e horoa ˈtu anei te hoê metua tane î i te here i te hoê ophi? Eita iho â ïa. No reira oia i parau ai e: ‘Te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, [noa ˈtu e mea hara e no reira, mea huru] ino outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te varua moˈa i te feia i ani atu ia ˈna ra.’ (Luka 11:11-13) Ia pure tatou ma te tiaturi i te reira e ia haamanaˈo noa e e nehenehe te mau tavini haapao maitai a te Atua e “faaitoitohia” i te puai na roto i to ˈna varua.

E haamahanahanaraa te amuiraa

13. Nafea tatou ia hiˈo i te mau putuputuraa Kerisetiano?

13 E faaitoito Iehova ia tatou na roto i te mau putuputuraa a te amuiraa Kerisetiano. Ua parau Iesu e: “I te vahi e amui ai e toopiti e tootoru ma to ˈu nei iˈoa, tei rotopu atoa ïa vau ia ratou i reira.” (Mataio 18:20) I to Iesu faahitiraa i teie tǎpǔ, te parau ra oia no nia i te mau mea e tia i te mau taeae aratai i roto i te amuiraa ia haapao. (Mataio 18:15-19) E au atoa râ ta ˈna mau parau i ta tatou mau putuputuraa e mau tairururaa atoa, o te haamata e o te faaoti na roto i te pure ma to ˈna iˈoa. (Ioane 14:14) No reira, e fanaˈoraa taa ê te haereraa i taua mau haaputuputuraa Kerisetiano ra, mea iti anei te tae mai aore ra tau tausani. Ia faaite ïa tatou i te aau mehara no teie mau taime maitatai i faataahia no te faaitoito ia tatou i te pae varua e no te faaaraara ia rahi te here e te mau ohipa maitatai.—Hebera 10:24, 25.

14. Eaha te maitai ta tatou e fanaˈo maoti te mau tutavaraa a te mau matahiapo Kerisetiano?

14 Te horoa ra te mau matahiapo Kerisetiano i te tauturu e te faaitoitoraa pae varua. (Petero 1, 5:2, 3) Ua tauturu e ua faaitoito Paulo i te mau amuiraa ta ˈna i haapao, mai te mau tiaau ratere e na reira ra i teie mahana. Oia mau, ua hinaaro oia e farerei i to ˈna mau hoa faaroo ia nehenehe ratou e faaitoito te tahi i te tahi. (Ohipa 14:19-22; Roma 1:11, 12) Ia faaite noa ïa tatou i te mauruuru no ta tatou mau matahiapo e te tahi atu â mau tiaau Kerisetiano, o te rave ra i te hoê tuhaa rahi no te faaitoito ia tatou i te pae varua.

15. Nafea te mau hoa faaroo i roto i ta tatou amuiraa e riro ai ei ‘haamahanahanaraa’?

15 E nehenehe te mau hoa faaroo i roto i ta tatou amuiraa e riro ei ‘haamahanahanaraa.’ (Kolosa 4:10, 11) Ei “taua” mau, e nehenehe ratou e tauturu ia tatou i te tau fifi. (Maseli 17:17) Ei hiˈoraa, i te tuuraahia na 220 tavini a te Atua mai te aua faatîtîraa no Sachsenhausen mai ma te apeehia e te mau tiai Nazi i te matahiti 1945, ua haere avae noa ratou e 200 kilometera i te atea. Ua haere avae ratou ei hoê pǔpǔ, e na te feia pautuutu aˈe e turai i tei paruparu roa ˈˈe na nia i te tahi mau pereoo turai iti. Te faahopearaa? I roto i te hoê haere-avae-raa pohe o tei titau i te ora o na hau atu i te 10 000 taata i mau na i te aua faatîtîraa, aita hoê aˈe Ite no Iehova i pohe. Te haapapu maira teie mau aamu e vai ra i roto i te mau papai a te Watch Tower, tae noa ˈtu te Annuaire des Témoins de Jéhovah e te buka Les Témoins de Jéhovah: Prédicateurs du Royaume de Dieu, e te horoa ra te Atua i te puai na to ˈna nunaa, ia ore ratou e tuu.—Galatia 6:9. *

Faaitoitohia e ta tatou taviniraa

16. Nafea te rave-tamau-raa i te taviniraa e faaitoito ai ia tatou i te pae varua?

16 E faaitoito te rave-tamau-raa i te ohipa pororaa i te Basileia ia tatou i te pae varua. E tauturu teie ohipa ia tatou ia tiatonu i te Basileia o te Atua e ia haamanaˈo noa i te tau mure ore e ta ˈna mau tiaturiraa haamaitaihia. (Iuda 20, 21) E horoa mai te mau tǎpǔ Bibilia ta tatou e tauaparau i roto i ta tatou taviniraa, i te tiaturiraa no tatou e e nehenehe e turai ia tatou ia faaoti papu mai te peropheta Mika, o tei parau e: “E haere . . . tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.”—Mika 4:5.

17. Eaha te tahi mau manaˈo tauturu e horoahia no nia i te mau haapiiraa Bibilia i te fare?

17 E paari maitai to tatou iho taairaa e o Iehova a faaohipa rahi atu â ˈi tatou i te mau Papai no te haapii ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, ia faatere tatou i te mau haapiiraa Bibilia i te fare o te taata i nia i te buka Ite e aratai i te ora mure ore, e haerea paari ia taio e ia tauaparau tatou no nia i te tahi mau irava i papaihia. E tauturu te reira i te taata haapii e e faarahi i to tatou iho maramarama pae varua. Mai te peu e aita e taa maitai ra i te hoê taata haapii te hoê manaˈo Bibilia aore ra te hoê faahohoˈaraa, e nehenehe e faatere i te haapiiraa hau atu i te hoê taime ia hope te hoê noa pene o te buka Ite. Auê tatou i te oaoa ia faaineine maitai e ia tutava ˈtu â tatou i te tauturu ia vetahi ê ia haafatata ˈtu i te Atua!

18. A faataa na nafea te buka Ite e faaohipa-maitai-hia ˈi.

18 I te mau matahiti atoa, te faaohipa-maitai-hia ra te buka Ite no te tauturu tau tausani taata ia riro ei mau tavini pûpûhia na Iehova, e mea rahi o ratou aita i ite i te Bibilia. Ei hiˈoraa, i to ˈna tamarii-rii-raa, ua faaroo atu te hoê taata Hindou no Sri Lanka i te hoê vahine Ite e paraparau ra no nia i te Paradaiso. Tau matahiti i muri aˈe, ua farerei raua, e aita i maoro, ua haamata te tane a te Ite i te hoê haapiiraa Bibilia e o ˈna. Oia mau, ua haere mai te taata apî no ta ˈna haapiiraa i te mau mahana atoa, e ua oti te buka Ite i roto maa taime poto noa. Ua haamata aˈera oia i te haere i te mau putuputuraa atoa, ua faarue i ta ˈna haapaoraa tahito, e ua riro mai ei taata poro i te Basileia. I to ˈna bapetizoraahia, te faatere aˈena ra oia i te hoê haapiiraa Bibilia i te fare e te hoê hoa.

19. A imi na mua ˈi tatou i te Basileia, eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi?

19 E hopoi mai te imi-na-mua-raa i te Basileia i te oaoa o te haamahanahana. (Mataio 6:33) Noa ˈtu e te faaruru nei tatou i te mau fifi huru rau, e tamau noa tatou ma te oaoa e te itoito i te faaite haere i te parau apî maitai. (Tito 2:14) Mea rahi o tatou o te faaî nei i te mau titauraa no te taviniraa pionie taime taatoa, e te tavini ra vetahi pae i te mau vahi e hinaaro-rahi-hia ra te feia poro evanelia. Ia turu tatou ma te oaoa i te mau faufaa a te Basileia na roto i teie aore ra te tahi atu â mau ravea, e nehenehe tatou e tiaturi e eita Iehova e haamoe i ta tatou ohipa e to tatou hinaaro i to ˈna iˈoa.—Hebera 6:10-12.

Ia tamau noa tatou ma te puai o Iehova

20. Nafea tatou e faaite ai e te fariu ra tatou i nia ia Iehova no te ani i te puai?

20 Na roto i te mau ravea atoa, ia faaite tatou e te tiaturi ra tatou ia Iehova e te fariu ra tatou i nia ia ˈna no te ani i te puai. E nehenehe tatou e na reira ma te faaohipa hope i te mau faanahoraa pae varua ta ˈna e rave ra na roto i “te tavini haapao maitai.” (Mataio 24:45) Te haapiiraa i te Parau a te Atua tatou anaˈe e i roto i te amuiraa maoti te mau papai Kerisetiano, te pure ma te aau tae, te tauturu pae varua a te mau matahiapo, te mau hiˈoraa maitatai o te mau hoa faaroo haapao maitai, e te rave-tamau-raa i te taviniraa, tera te tahi mau faanahoraa o te haapaari i to tatou taairaa e o Iehova e o te faaitoito ia tatou ia rave noa i ta ˈna taviniraa moˈa.

21. Nafea to te mau aposetolo Petero e Paulo faaiteraa e mea hinaarohia te puai no ǒ mai i te Atua ra?

21 Noa ˈtu to tatou huru paruparu, e faaitoito Iehova ia tatou no te rave i to ˈna hinaaro mai te peu e e turui tatou i nia ia ˈna no te ani i te tauturu. Ua ite te aposetolo Petero e mea hinaarohia taua tauturu ra, no reira oia i papai ai e: “Ia rave te hoê taata i te [taviniraa] ra, ia au ïa i [te puai] ta te Atua i horoa maira.” (Petero 1, 4:11; MN) E ua faaite o Paulo i to ˈna tiaturi i te puai no ǒ mai i te Atua ra i to ˈna parauraa e: “E mea tia ia ˈu te paruparu, e te faaino, e te ati, e te hamani ino, e te ahoaho i te Mesia nei: ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira.” (Korinetia 2, 12:10) Ia faaite ïa tatou i te hoê â tiaturi papu e ia faahanahana tatou ia Iehova, te Fatu e Arii, o te faaitoito ra i tei rohirohi.—Isaia 12:2.

[Nota i raro i te api]

^ Ia au i te huru numeraraa Marite, e tuuhia ïa e 20 aore i muri mai i te numera 1.

^ Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Nafea outou e pahono ai?

• No te aha te nunaa o Iehova e hinaaro ai i te puai tei hau aˈe i tei matauhia?

• Eaha te haapapuraa Bibilia e faaite ra e te faaitoito ra te Atua i ta ˈna mau tavini?

• Eaha te tahi mau faanahoraa pae varua ta Iehova i rave no te faaitoito ia tatou?

• Nafea tatou e faaite ai e te fariu ra tatou i nia ia Iehova no te ani i te puai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

E paari maitai to tatou iho taairaa e o Iehova a faaohipa ˈi tatou i te Bibilia no te haapii ia vetahi ê