Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E horoa Iehova i te hoê vahi faafaaearaa na to ’na nunaa

E horoa Iehova i te hoê vahi faafaaearaa na to ’na nunaa

Te faatia ra te feia poro i te Basileia

E horoa Iehova i te hoê vahi faafaaearaa na to ˈna nunaa

O TE hoê vahi faafaaearaa marumaru i nia i te hoê eˈa o te mouˈa ta te hoê ratere tei rohirohi e oaoa roa i te ite atu. I Népal, e parauhia taua mau vahi faafaaearaa ra e chautara. E nehenehe e itehia te hoê huru chautara i pihai iho i te hoê tumu orâ heeuri, te hoê vahi marumaru no te parahi e te faafaaea. E ohipa hamani maitai te hamaniraa i te hoê chautara, e eita te rahiraa o te feia hamani maitai e faaite o vai ratou.

Te faaite ra te tahi mau tupuraa no Népal nafea te Atua ra o Iehova i te riroraa ei Tumu o te oaoa e te faahaumǎrûraa pae varua no “te mau ratere” e rave rahi tei rohirohi i roto i teie faanahoraa o te mau mea.—Salamo 23:2.

• Te noho ra o Lil Kumari i te oire nehenehe o Pokhara, e mai reira ˈtu e itehia ˈi ma te faahiahia te anairaa mouˈa Himalaya tei poˈi i te hiona. No te mea râ e te haapeapea ra oia no te tapura faufaa a te utuafare, ua manaˈo aˈera o Lil e aita e ravea. I to te hoê Ite no Iehova farereiraa ˈtu ia ˈna, ua anaanatae oia i te tiaturiraa faahiahia o te Bibilia e ua ani oioi atura i te hoê haapiiraa Bibilia i to ˈna fare.

Noa ˈtu e mea au na Lil Kumari te haapiiraa, e ere i te mea ohie ia tamau noa no te patoiraa puai a te utuafare. Aita râ oia i tuu. Ua haere tamau oia i te mau putuputuraa Kerisetiano e ua faaohipa i ta ˈna e haapii ra, te parau iho â râ o te auraro o te vahine faaipoipo. I te pae hopea, ua taa aˈera i ta ˈna tane e to ˈna metua vahine e te faufaa atoa ra te utuafare taatoa i te haapiiraa Bibilia a Lil Kumari.

I teie nei, te haapii ra ta ˈna tane e e rave rahi fetii i te Parau a te Atua. I te hoê tairururaa i tupu i Pokhara, aita i maoro aˈenei, ua fanaˈo o Lil Kumari i te porotarama e 15 o to ˈna mau fetii. Te na ô ra oia e: “Ua riro to ˈu fare ei vahi faafaaearaa no te mea ua hoê to ˈu utuafare i roto i te haamoriraa mau i teie nei, e ua itea mai ia ˈu te hau mau o te feruriraa.”

• Noa ˈtu e mea opanihia te hiˈo-ino-raa i te opu ê i Népal, te ohipa puai noa ra te reira i nia i te huru oraraa o te taata. No reira, mea rahi tei anaanatae i te manaˈo Bibilia i te aifaitoraa e te huru pae tahi ore. I to ˈna iteraa e ‘eita te Atua e haapao i te huru o te taata,’ ua taui roa te oraraa o Surya Maya e to ˈna utuafare.—Ohipa 10:34.

Ua peapea roa o Surya Maya i te hiˈo-ino-raa i te opu ê tano ore e te mau tutuu e te mau peu teimaha tei aˈa roa. Ei vahine paieti, ua ani o Surya Maya i te tauturu i to ˈna mau atua idolo ehia matahiti i te maoro. Aita râ ta ˈna mau pure i pahonohia. I te hoê mahana, a tuô noa ˈi oia no te ani i te tauturu, ua haafatata ˈtura ta ˈna mootua o Babita, e ono matahiti, ia ˈna e ui atura e: “No te aha oe e ani ai i te tauturu i te mau idolo o te ore e nehenehe e rave i te tahi mea?”

Te haapii ra te mama o Babita i te Bibilia e te hoê vahine Ite no Iehova. Ua titau manihini atura Babita ma te oaoa i to ˈna mama ruau i te hoê putuputuraa Kerisetiano. I to Surya Maya haereraa ˈtu, ua maere oia i te iteraa i te mau taata no te mau opu rau o te oaoa ra i te auhoaraa te tahi e te tahi aita hoê aˈe manaˈo oti noa. Aita i maoro, ua ani atura oia i te hoê haapiiraa Bibilia i to ˈna fare. Noa ˈtu e ua faatupu te reira i te au ore o te feia tapiri ia ˈna, aita oia i toaruaru; aita atoa to ˈna ite iti i te taio e te papai i faataupupu ia ˈna ia haere i mua i te pae varua.

E vau matahiti tei mairi, e e ono melo o to ˈna utuafare, tae noa ˈtu ta ˈna tane e na toru tamaroa, tei riro mai ei Ite no Iehova. I teie nei, e tavini taime taatoa, e pionie tamau, o Surya Maya o te tauturu ra ma te oaoa ia vetahi ê ia tuu atu i ta ratou mau hopoia teimaha i te vahi faafaaearaa mau ta Iehova anaˈe e nehenehe e horoa mai.