Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tia anei ia outou ia tiaturi i te reira?

E tia anei ia outou ia tiaturi i te reira?

E tia anei ia outou ia tiaturi i te reira?

TE TUTAVA ra te tamarii haapii 12 matahiti ia taa ia ˈna te mau niu o te ihi numeraraa. Ua horoa te orometua haapii i te hoê numeraraa e au ra e mea ohie roa na te piha haapiiraa.

“E parau anaˈe e x=y e 1 to raua e piti atoa ra faufaa,” o ta ˈna ïa i parau na mua.

‘E au ra hoi e mea tano roa iho â,’ o ta te tamarii haapii ïa i manaˈo.

I muri aˈe râ e maha reni numeraraa o tei au e mea tano roa, ua horoa mai te orometua haapii i te hoê hopea maere mau: “No reira, 2=1!”

“A haapapu e mea hape,” o te tautooraa ïa ta ˈna i tuu atu na ta ˈna mau tamarii haapii i maere roa.

Ma to ˈna ite haihai roa i te ihi numeraraa, aita te tamarii haapii apî i ite nafea ia haapapu e mea hape. E au ra e mea tano roa te mau taahiraa avae atoa o te numeraraa. E au anei ïa ia tiaturi oia i teie hopea ê roa? Inaha, mea aravihi roa ˈˈe hoi to ˈna orometua haapii i te matematika ia ˈna. Eiaha mau ïa! ‘Aita i titauhia ia haapapu vau e mea hape,’ o ta ˈna ïa i manaˈo. ‘Te faaite maira te maramarama au noa e aita e auraa to te reira.’ (Maseli 14:15, 18) Ua ite oia e eita to ˈna orometua haapii eita atoa to ˈna mau hoa haapiiraa e taui e piti dala ei hoê!

Ia maoro rii, ua itea mai i te tamarii haapii i te ihi numeraraa i te hape o te numeraraa. I roto i taua area taime ra, ua horoa mai te tupuraa i te hoê haapiiraa faufaa na ˈna. Noa ˈtu e e faataa mai te hoê taata ite rahi roa i te hoê haaferuriraa aravihi e te noaa ore i te patoi, eiaha te hoê taata e faaroo ra e tiaturi i te hoê hopea maamaa no te mea noa aita ta ˈna i nehenehe e haapapu e mea hape i taua taime ra. Te pee mau ra te tamarii haapii i te faaueraa tumu Bibilia au roa ia faaohipahia no roto i te Ioane 1, 4:1—eiaha e tiaturi oioi roa i te mau mea atoa ta outou e faaroo atu, noa ˈtu e e au ra e no ǒ mai i te hoê taata mana ra.

E ere ïa te auraa e ia pee noa outou ma te etaeta i te mau manaˈo oti noa. Mea hape ia opani i to outou feruriraa i te mau parau o te nehenehe e faatitiaifaro i te mau manaˈo hape. Eiaha atoa râ “to outou aau ia aueue vave” i mua i te faaheporaa a te hoê o te parau e e ite rahi aore ra e mana to ˈna. (Tesalonia 2, 2:2) Te hauti noa ra iho â ïa te orometua haapii i ta ˈna mau tamarii haapii. I te tahi râ mau taime, e ere te mau mea i te mea atâta ore roa. E nehenehe te taata e riro ei mea ‘paari roa ino i te hamaniraa i te haavare.’—Ephesia 4:14; Timoteo 2, 2:14, 23, 24.

Ua tano anei te feia aravihi i te mau taime atoa?

Noa ˈtu to ratou ite, e faaûû e e tauiui noa te mau manaˈo o te feia aravihi no te mau tuhaa atoa. A rave na i te hiˈoraa o te mârôraa tuutuu ore i roto i te ihi rapaauraa no nia i te hoê parau rahi mai te mau tumu o te maˈi. “O te faufaa au noa o to tatou huru natura o te faaû i te mau huru tupuraa rapaeau te tumu parau rahi o te mârôraa uˈana i rotopu i te mau aivanaa,” o ta te hoê ïa orometua haapii i te rapaauraa no te haapiiraa tuatoru no Harvard i papai. E tiaturi papu to te pae déterminisme e e tuhaa rahi to to tatou mau tapao tupuna i roto i te tupuraa o te maˈi huru rau i nia ia tatou. E haapapu râ te tahi pueraa e o te huru rapaeau e te huru oraraa te mau tumu rahi o te maˈi o te taata. E oioi na pae e piti i te faahiti i te mau maimiraa e te mau numera no te turu i to ratou manaˈo. Noa ˈtu râ, te tamau noa ra te mârôraa.

Ua faaite-pinepine-hia te hape a te feia feruri tuiroo roa ˈˈe, noa ˈtu e i au na e eita e nehenehe e mârô i ta ratou i parau i to ratou tau. Ua faataa te philosopho o Bertrand Russell ia Aristote mai te hoê o “te mau philosopho mana roa ˈˈe.” Ua faaite atoa râ o Russell e “mea hape roa” te rahiraa o te mau haapiiraa tumu a Aristote. Ua papai oia e: “I te roaraa o te tau apî nei, fatata te mau parau atoa i te pae ihi, manaˈo tano, aore ra philosophia teie e patoi tia ˈtu nei i te mau pǐpǐ a Aristote.”—Histoire de la philosophie occidentale.

‘Te parau i haavarehia e e ite’

Ua farerei paha te mau Kerisetiano matamua i te mau pǐpǐ e rave rahi a te mau philosopho Heleni tuiroo, mai ia Socrate, Platon, Aristote. E manaˈo te feia i noaa te ite no taua tau ra e mea faahiahia aˈe ratou i te pae feruriraa i te rahiraa o te mau Kerisetiano. Aita i rahi te mau pǐpǐ a Iesu tei hiˈohia na ei “paari i te haapaoraa i te tino nei.” (Korinetia 1, 1:26) Oia mau, te manaˈo ra te feia i haapii i te mau philosophia no taua tau ra e e “mea maamaa” noa te mea ta te mau Kerisetiano e tiaturi ra.—Korinetia 1, 1:23.

Ahiri outou i roto i taua mau Kerisetiano matamua ra, e putapû anei outou i te mau manaˈo haapapu o te pǔpǔ feia maramarama no taua tau ra aore ra i ta ratou faaiteiteraa i te paari? (Kolosa 2:4) Aita ïa e tumu e na reira ˈi, ia au i te aposetolo Paulo. Ua haamanaˈo oia i te mau Kerisetiano e e faariro Iehova i “te paari o te feia paari” e “te ite o te feia i ite” no taua tau ra ei mea maamaa. (Korinetia 1, 1:19) Teie ta ˈna i ui: “Eaha ta te philosopho, te taata papai e te faahapa no teie nei ao e faaite no to ratou paari atoa?” (Korinetia 1, 1:20, Phillips) Noa ˈtu to ratou maramarama rahi atoa, aita te mau philosopho, te feia papai, e te feia faahapa no te tau o Paulo i horoa i te hoê noa ˈˈe ravea no te mau fifi o te huitaata.

No reira te mau Kerisetiano i haapii ai i te ape i ta te aposetolo Paulo i parau e e “parau mârôhia ra i haavarehia e e ite.” (Timoteo 1, 6:20) Te tumu i parau ai Paulo e mea ‘haavare’ taua ite ra, te mea ïa e te ere ra te reira i te hoê mea faufaa—te hoê pu aore ra buka no ǒ mai i te Atua ra e nehenehe e ravehia no te tamata i to ratou mau manaˈo. (Ioba 28:12; Maseli 1:7) Ma te ere i te reira, e i te hoê â taime ma te haamatapohia e te haavare rahi ra o Satani, eita roa ˈtu e itea mai te parau mau i te feia e mau maite ra i taua ite ra.—Korinetia 1, 2:6-8, 14; 3:18-20; Korinetia 2, 4:4; 11:14; Apokalupo 12:9.

Te Bibilia—Te hoê aveia faauruahia

Aita te mau Kerisetiano matamua i feaa aˈenei e ua faaite te Atua i to ˈna hinaaro, ta ˈna opuaraa e ta ˈna mau faaueraa tumu i roto i te Bibilia. (Timoteo 2, 3:16, 17) Ua paruru te reira ia ratou eiaha ia ‘riro noa ˈtu i te philosophia e te haavare faufaa ore a te parau tutuu a te taata nei.’ (Kolosa 2:8) Hoê â huru tupuraa i teie tau. Ma te taa ê roa i te mau manaˈo taata arepurepu e te tuea ore, e horoa mai te Parau faauruahia a te Atua i te hoê niu paari no ta tatou mau tiaturiraa. (Ioane 17:17; Tesalonia 1, 2:13; Petero 2, 1:21) Aita anaˈe te reira, e vai noa tatou i roto i te huru tupuraa ravea ore i te tamataraa i te patu i te hoê mea paari i nia i te mau one tauiui noa o te mau manaˈo e philosophia taata.—Mataio 7:24-27.

‘Eiaha na e ru,’ o ta te hoê paha ïa e parau. ‘E ere anei i te parau mau e ua faaite te mau tupuraa a te ihi e mea hape te Bibilia e eita atoa ïa e nehenehe e tiaturi atu mai te mau philosophia tauiui noa a te taata?’ Ua parau Bertrand Russell, ei hiˈoraa e “ua titauhia ia aro atu o Copernic, o Kepler, e o Galilée ia Aristote e i te Bibilia atoa no te haapapu e e ere te fenua i te ropuraa o te ao nui.” (Na matou e haapapu nei.) E e ere anei i te parau mau e i teie tau, ei hiˈoraa, te onoono nei te feia paturu i te poieteraa e te haapii nei te Bibilia e ua poietehia te fenua i roto e ono mahana e 24 hora, area te faaite ra hoi te mau tupuraa atoa e e mau miria matahiti to te fenua iho?

Inaha, aita te Bibilia e parau ra e tei ropu te fenua i te ao nui. E haapiiraa tera a te mau aratai haapaoraa tei ore i pee i te Parau a te Atua. Ia au i te aamu o te Genese no nia i te poieteraa, e nehenehe e riro e mau miria matahiti to te fenua e aita te reira e taotia ra i te mau mahana poieteraa taitahi i nia e 24 hora. (Genese 1:1, 5, 8, 13, 19, 23, 31; 2:3, 4) E faaite te hoê hiˈopoaraa haavare ore i te Bibilia e noa ˈtu e e ere i te hoê buka ihi, e ere mau râ i te “mea maamaa.” Ua au maite roa râ i te ihi haapapuhia. *

Te puai “feruriraa”

Noa ˈtu e e mau tane e e mau vahine au noa te mau pǐpǐ e rave rahi a Iesu, peneiaˈe mea iti to ratou ite, te vai mau ra te tahi atu maitai ta te Atua i horoa mai na ratou. Noa ˈtu te huru o to ratou oraraa, ua fanaˈo ratou paatoa i te puai haaferuriraa e te aravihi i te feruri. Ua faaitoito te aposetolo Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia faaohipa maitai roa i to ratou puai “feruriraa” ia nehenehe ratou iho “e tamata eaha mau na te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.”—Roma 12:1, 2, MN.

Ma to ratou puai “feruriraa” horoahia mai e te Atua, ua ite papu mai te mau Kerisetiano matamua e aita e faufaa to te mau philosophia aore ra haapiiraa atoa aita i au i te Parau faaitehia a te Atua. I te tahi mau taime, ua “tapea” mau â te feia paari no to ratou tau “i te parau mau” e aita i tâuˈa i te haapapuraa e haaati ra ia ratou e te vai ra te hoê Atua. “I faataata paari hoi ratou, e riro atura ratou ei maamaa,” o ta te aposetolo Paulo ïa i papai. No te mea ua patoi ratou i te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna opuaraa, “riro atura ta ratou feruriraa ei mea faufaa ore, e to ratou ra aau manaˈo ore, pouri atura ïa.”—Roma 1:18-22; Ieremia 8:8, 9.

E pinepine te feia e parau e mea paari ratou i te faaoti e “Aore e Atua” aore ra “Eita e nehenehe e tiaturi i te Bibilia” aore ra “E ere teie i ‘te mau mahana hopea.’” Hoê â maamaaraa to teie mau manaˈo i te aro o te Atua e te parauraa e “2=1.” (Korinetia 1, 3:19) Noa ˈtu e e faahua mana te tahi mau taata, aita i titauhia ia farii outou i ta ratou mau faaotiraa ia patoi te reira i te Atua, ia vahavaha i ta ˈna Parau, e ia faahuru ê i te maramarama au noa. I te pae hopea, te haerea paari, te faariro-noa-raa ïa e ‘ei parau mau ta te Atua, noa ˈtu e e haavare te taata atoa.’—Roma 3:4.

[Nota i raro i te api]

^ No te mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te mau buka Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata? e Y a-t-il un Créateur qui se soucie de vous?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 31]

Ma te taa ê roa i te mau manaˈo taata tauiui noa, e horoa mai te Bibilia i te hoê niu paari no te tiaturi

[Faaiteraa i te tumu]

I te pae aui, o Epikuro: Hohoˈa patahia ma te parau faatia a te British Museum; i nia aˈe i ropu, o Platon: National Archaeological Museum, Ateno, Heleni; i te pae atau, Socrate: Roma, Musei Capitolini