Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te Bibilia—E buka aratai i roto i te oraraa

Te Bibilia—E buka aratai i roto i te oraraa

Te Bibilia—E buka aratai i roto i te oraraa

“E MEA ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, . . . e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.” (Hebera 4:12) E tapao faaite teie faataaraa i ta te Parau a te Atua e nehenehe e faatupu e e hau atu te Bibilia i te hoê noa buka maitai.

“Hoê â faufaaraa to ta ˈna poroi no to tatou oraraa e te hutiraa i te aho,” o ta te hoê ïa taata papai i te pae faaroo i haapoto. I muri iho, ua na ô â oia e: “Ia hiˈo outou i ta tatou tiairaa e to tatou hinaaro i te maitai i teie mahana e ia taio outou i te Bibilia ma teie manaˈo, e tupu mai te mau faahopearaa maere.” Mai te hoê tiarama o te ama puai, e haamaramarama te Bibilia i te mau tumu parau e te mau fifi e rave rahi o te oraraa i teie nei tau.—Salamo 119:105.

Oia mau, e mana to te paari i faaitehia i roto i te Bibilia no te faaafaro i to tatou feruriraa, e tauturu mai ia faatitiaifaro i te mau fifi, e haamaitai i te huru o to tatou oraraa, e e horoa mai i te ravea e faaruru ai i te mau tupuraa eita ta tatou e nehenehe e taui. Te mea faufaa roa ˈtu â, maoti te Bibilia e noaa ˈi ia tatou te ite e te here i te Atua.

E buka o te horoa i te tapao

Ua “ite” te Tumu o te Bibilia, te Atua ra o Iehova, ‘i to tatou mau haerea atoa nei.’ Mea ite aˈe oia i to tatou mau hinaaro pae tino, manaˈo o te aau, e i te pae varua ia tatou iho. (Salamo 139:1-3) Ma te manaˈo maitai, ua haamau oia i te mau otia maramarama no te haerea taata. (Mika 6:8) E ohipa maitai te imiraa ia taa ia tatou taua mau otia e aratairaa ra e ia haapii i te ora ia au i te reira. E ao to te taata e ‘hinaaro i te ture a Iehova,’ o ta te papai salamo ïa e parau ra. ‘O ta ˈna atoa e rave, e maitai ïa.’ (Salamo 1:1-3) No teie faahopearaa, papu ïa e e au ia tatou ia faahohonu atu.

Ua tiaturi noa iho â o Maurice, te hoê haapii tamarii i faatuhaahia, e e faufaa to te Bibilia i te pae tuatapaparaa e papairaa buka. Te feaa ra râ oia e mea faauruahia te reira e te Atua. I muri aˈe i to ˈna faarooraa i te hoê faataaraa no nia i te tumu i horoa ˈi te Atua i ta ˈna Parau papai i te taata, ua hiˈopoa Maurice i te tahi mau parau tohu Bibilia. I to ˈna taurearearaa ra, ua haapii oia i te tuatapaparaa i te tau tahito, te papairaa buka, te ihi, e te teotarafia. Ua faˈi oia e mea maramarama roa oia i to ˈna iho manaˈo no te farii i te mau hiˈoraa e rave rahi o te paturu i te huru parau mau o te Bibilia. “Ua topa vau i roto i te marei o te tapiraa matapo i te fanaˈoraa, te taoˈa rahi, e te mau navenave o te oraraa. Ma te peapea, ua vai noa vau i roto i te ite ore i te haviti e te parau mau o te buka rahi roa ˈˈe i papaihia aˈenei.”

I teie nei i te 70raa e tiahapa o to ˈna matahiti, te na ô nei o Maurice, a haamanaˈo ai i te aamu o te faraa ˈtu o Iesu i mua i te aposetolo Toma, ma te aau mehara e: “Ua arataihia to ˈu rima i nia i te ‘pepe e tahetahe ra te toto’ o te faaore roa ino i te mau feaaraa atoa i roto i to ˈu feruriraa e e parau mau iho â te Bibilia.” (Ioane 20:24-29) Mai ta te aposetolo Paulo i parau ma te tano, e faaite roa te Bibilia i te mau hinaaro o te aau, e e horoa i te auraa i te oraraa. E buka aratai mau tera i roto i te oraraa.

Te horoaraa i te huru aueue ore i roto i te hoê oraraa arepurepu

E horoa atoa te Bibilia i te mau aˈoraa o te tauturu i te taata ia faaore i te mau peu matau iino. Ua noaa ia Daniel i te faaruru i te peu puhipuhiraa avaava haaviivii, e te faaea atoa i te arearea ma te mau ore e te inu hua i te ava. (Roma 13:13; Korinetia 2, 7:1; Galatia 5:19-21) Oia mau, no te taihitumu i teie mau peu e te ahu i te “huru taata apî,” e titauhia te mau tutavaraa papu. (Ephesia 4:22-24, MN) “Ua riro ei tautooraa,” o ta Daniel ïa e parau ra, “no te mea mea tia ore roa tatou.” Ua manuïa râ oia. I teie nei, e taio Daniel i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa, e e vai piri noa oia ia Iehova maoti te reira.

A paari mai ai oia, ua faatura rahi noa iho â Daniel i te Bibilia—noa ˈtu e aita oia i taio aˈenei i te reira—e ua pure noa oia i te Atua i te mau po atoa. Te ere ra râ oia i te hoê mea. E maue ê noa te oaoa ia ˈna. Ua tae mai te tauiraa i to ˈna iteraa i te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia no te taime matamua. (Exodo 6:3; Salamo 83:18) I muri aˈe, ua faaohipa oia i te iˈoa o Iehova ia pure oia, e ua riro mai ta ˈna mau pure ei mea feruri-aˈe-hia. “Ua riro mai Iehova ei taata piri roa ˈˈe ia ˈu, e o oia noâ to ˈu hoa piri roa ˈˈe.”

Hou oia a haapii ai i te Bibilia, mea rumaruma te manaˈo o Daniel i te tau a muri aˈe. “Aita e faufaa ei maramarama rahi ia ite eaha te tupu ra i roto i te ao,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Te taiâ ra vau, e ua tamata vau i te rave noa i te ohipa eiaha vau ia manaˈo atu i te reira.” E, haapii atura oia e e haamau te Atua i te parau-tia no te taatoaraa i nia i te hoê fenua tamâhia, i reira te taata faaroo e fanaˈo ai i te hau e te oaoa mure ore. (Salamo 37:10, 11; Daniela 2:44; Apokalupo 21:3, 4) I teie nei, e tiaturiraa papu to Daniel. Te tauturu ra teie ohiparaa a te Bibilia o te horoa i te aueue-ore-raa ia ˈna ia tapea i te hoê manaˈo maitai i te oraraa.

Te tauturu no te faaruru i te mau fifi i te pae aau

E hitu matahiti to George i te poheraa to ˈna mama. E riaria oia i te haere e taoto i te po, no te mea aita oia i ite e e tia mai anei oia i te poipoi aˈe. E, taio atura oia eaha ta Iesu i parau no nia i tei pohe e te tia-faahou-raa: “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i [to Iesu] reo, e e haere mai i rapae.” Ua putapû atoa oia i te mau parau a Iesu: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.” (Ioane 5:28, 29; 11:25) Mea tano e te tamahanahana taua mau manaˈo ra. “Eita noa te parau mau e faaanaanatae i te feruriraa e haaputapû atoa râ i te mafatu,” o ta George ïa e parau ra.

E mau mǎtaˈu atoa to Daniel tei tauaparauhia na mua ˈtu. Aita i maraa i to ˈna mama e faatamaa ia ˈna, no reira oia i hopoihia ˈi e faaea i roto i te mau utuafare farii. Ua manaˈo noa iho â oia e e taata no rapaeau oia e ua hiaai noa i te panoonoo ore o te riroraa ei melo o te hoê utuafare î i te here. I te pae hopea, ua itea mai ia ˈna ta ˈna e imi ra maoti ta ˈna haapiiraa Bibilia. Ua amui maira Daniel i roto i te amuiraa Kerisetiano a te mau Ite no Iehova e ua riro mai ei melo o te hoê utuafare pae varua, i reira to ˈna iteraa i te manaˈo hohonu ia fariihia e ia herehia oia e vetahi ê. Oia mau, mea faufaa te Bibilia ia faaohipahia e mea mauruuru i te pae o te aau.

A haamanaˈo, e hiˈo Iehova eaha to roto i to tatou mafatu e ua ite oia eaha ta tatou e imi ra. “Te imi maite ra” te Atua “i te mau aau o te taata nei,” e te horoa ra oia “i te taata atoa ra i tei au i ta ˈna ra parau.”—Maseli 21:2; Ieremia 17:10.

Aˈoraa au ia faaohipahia no te oraraa utuafare

E horoa te Bibilia i te aˈoraa au ia faaohipahia no nia i te mau taairaa e te taata. Te na ô nei o George e: “Tei roto te mau faaûûraa te tahi i te tahi aore ra te mau peapea i te mau huru tupuraa faatupu hepohepo roa ˈˈe o te oraraa. Nafea oia e faaruru ai i te reira? “Ia manaˈo vau e te inoino maira te hoê ia ˈu, e faaohipa vau i te aˈoraa maramarama maitai o te Mataio 5:23, 24 (MN): ‘A faahau e to taeae.’ E faahopearaa to te nehenehe-noa-raa e tauaparau no nia i te peapea. E taa ia ˈu te hau o te Atua ta te Bibilia e parau ra. E ohipa te reira. Mea au hoi ia faaohipahia.”—Philipi 4:6, 7.

Ia ore e tuea te manaˈo o te tane e to te vahine, e hinaaro raua e ‘ru i te faaroo, e haere maine i te parau, e haere maine i te riri.’ (Iakobo 1:19) E haamaitai teie aˈoraa i te aparauraa. Te na ô râ George e: “Ia faaohipa vau i te aˈoraa e here e e hamani maitai i ta ˈu vahine mai ia ˈu ihora, e ite au i te mau faahopearaa oioi. Mea ohie aˈe na ˈna e faatura mai ia ˈu.” (Ephesia 5:28-33) Oia, te haapii maira te Bibilia ia tatou nafea ia farii e ia faaruru i to tatou mau huru tia ore e nafea ia manuïa i te faarururaa ˈtu i to vetahi ê.

Aˈoraa o te vai maoro

Ua parau te arii paari ra o Solomona e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Maseli 3:5, 6) Mea fifi ore mau e te hohonu râ teie mau parau!

Ua riro te Bibilia ei puai o te turai ia rave i te maitai. E tauturu te reira i te mau hoa o te Atua ia aratai i to ratou oraraa ia au i to ˈna hinaaro e ia ite mai i te oaoa i ‘te haereraa ma te ture a Iehova.’ (Salamo 119:1) Noa ˈtu eaha to tatou huru tupuraa, te vai ra te aratairaa e te aˈoraa i roto i te Bibilia ta tatou e hinaaro ra. (Isaia 48:17, 18) A taio atu i te mau mahana atoa, a feruriruri i ta outou e taio ra, e a faaohipa ˈtu. E maramarama noa to outou feruriraa e te haamauhia i nia i te mau mea viivii ore e te maitatai. (Philipi 4:8, 9) E haapii outou eiaha noa nafea ia ora e ia oaoa i te oraraa, nafea atoa râ ia here i Tei poiete i te ora.

Na roto i te peeraa i teie haerea, e riro mai te Bibilia ei hau atu i te hoê noa buka maitai no outou, mai no te mau mirioni feia ê atu. E riro mau â ei buka aratai i roto i te oraraa!

[Hohoˈa i te api 6]

E nehenehe te Bibilia e haapaari i ta outou faaotiraa e faaruru i te mau peu matau iino

[Hohoˈa i te api 7]

E haapii mai te Bibilia ia outou nafea ia haafatata ˈtu i te Atua