Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te Bibilia hinaarohia e opanihia

Te Bibilia hinaarohia e opanihia

Te Bibilia hinaarohia e opanihia

“To ˈu hinaaro, ia hurihia ïa te mau buka moˈa na roto i te mau reo atoa,” o ta Didier Érasme ïa, parauhia e aivanaa Holane no te senekele 16, i papai.

TE TIAIRAA hinaaro rahi roa ˈˈe a Érasme, ia nehenehe ïa te taata atoa e taio e e maramarama i te mau Papai. Ua patoi uˈana râ te mau enemi o te Bibilia i taua manaˈo ra. Inaha, i taua tau ra, e vahi atâta roa ino o Europa no te taata atoa e hinaaro rii noa e ite i te Bibilia. I Beretane, ua haamau te apooraa rahi i te hoê ture e faaue ra ia “ere te taata atoa e taio i te mau Papai na roto i te reo Beretane i te fenua, te mau tauihaa fare, te mau faufaa, e te ora . . . e, ia mârô â ratou, aore ra ia haamata faahou ratou i muri aˈe i te faaoreraahia te utua, ia tarîhia ïa ratou no te taivaraa i te arii, e ia tutuihia ˈtu ai i te auahi no te fariu-ê-raa i te Atua.”

I te tuhaa rahi no Europa, ua aˈuaˈu te Tiribuna haava hairesi Katolika i te mau pǔpǔ iti faaroo “hairesi,” mai te mau Vaudois Farani, e ua faataa ê mai ia ratou no te hamani ino atu no ta ratou peu pororaa “ma te mau evanelia e te mau episetole e te tahi atu â mau papai moˈa, . . . mea opani-roa-hia hoi te feia raita e poro e e faaite i te papai moˈa.” Ua roohia te mau tane e mau vahine e rave rahi i te hamani-ino-raa mauiui roa e te pohe no to ratou hinaaro i te Bibilia. E nehenehe ratou e faautua-ino-roa-hia no to ratou noa faahitiraa i te Pure a te Fatu aore ra i na Ture Ahuru e haapiiraa i te reira i ta ratou mau tamarii.

Te vai noa râ taua hinaaro i te Parau a te Atua ra i roto i te mafatu o te feia e rave rahi tei fano atu e aihuaraau i Marite Apatoerau. I Marite i te matamua ra, “mea taai-maite-hia te taioraa e te haapaoraa, o te faataa ïa i te hoê taˈere niu-taatoa-hia i nia i te matauraa i te Bibilia,” ia au ïa i te buka ra Histoire de la vie privéePassions de la Renaissance (angl.). Oia mau, te aˈo ra te hoê oreroraa parau i neneihia i Boston i te matahiti 1767 e: “A faaitoito i te taio i te papai moˈa. I te mau poipoi atoa e i te mau ahiahi atoa, e tia ia outou ia taio hoê pene o ta outou Bibilia.”

Ia au i te pǔpǔ maimi a Barna i Ventura, i Kalifonia, ua hau atu i te faito au e 90 % o te mau Marite e toru Bibilia ta ratou. Te faaite ra râ te hoê maimiraa apî e, noa ˈtu e te haafaufaa-rahi-noa-hia râ te Bibilia i ǒ, “e ohipa no mutaa ihora . . . te raveraa i te taime no te taio, te haapii e te faaohipa ˈtu.” E ite papaˈu noa to te rahiraa i te reira. Ua tapao te hoê papai vea e: “Mea varavara roa i te manaˈohia e e ohipa noâ [te Bibilia] ma te ru i nia i te mau fifi e te mau haapeapearaa matauhia.”

Te huru tauiui o te manaˈo o to te ao

Te manaˈo nei te taata e e nehenehe tatou e manuïa i roto i te oraraa maoti noa te feruriraa e te haa-amui-raa te taata. E faarirohia te Bibilia mai te hoê noa o te mau rahiraa buka no nia i te mau manaˈo a te mau haapaoraa e te mau aamu o te tahi mau taata, eiaha mai te hoê buka î i te mau tupuraa e te parau mau.

Nafea ïa te rahiraa o te mau taata e faaruru ai i te mau mea o te oraraa e fifi e e haapeapea rahi noa ˈtura? Te ohipa nei ratou i roto i te aore pae varua, aita hoi e aveia e e aratairaa morare e faaroo paari. Ua riro ratou mai te mau pahi aita e hoe faatere, o te “aueue noa i te mataˈi ra, i tera parau, i tera parau, . . . i te ravea a te taata nei, e te paari i te mau peu atoa o te haavare ra.”—Ephesia 4:14.

E tia ïa ia tatou ia ui e, Ua riro noa anei te Bibilia ei buka faaroo ê atu? Aore ra o te Parau a te Atua mau anei tera, ma te haamaramaramaraa au ia faaohipahia e te faufaa? (Timoteo 2, 3:16, 17) E au anei i te Bibilia to tatou faatura? E tauaparau te tumu parau i muri nei i teie mau uiraa.

[Hohoˈa i te api 3]

Didier Érasme

[Faaiteraa i te tumu]

No roto mai i te buka ra Deutsche Kulturgeschichte

[Hohoˈa i te api 4]

Ua faataa-ê-hia te mau Vaudois no te hamani ino atu no ta ratou pororaa ma te mau Papai

[Faaiteraa i te tumu]

Stichting Atlas van Stolk, Rotterdam