Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia mau maite â outou ma te nehenehe e te tiaturi papu

Ia mau maite â outou ma te nehenehe e te tiaturi papu

Ia mau maite â outou ma te nehenehe e te tiaturi papu

‘Te tautoo maite ra oia i te pure ia outou aita e faaea, ia mau maite â outou ma te nehenehe, e te î [i te tiaturi papu] i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.’—KOLOSA 4:12; MN.

1, 2. (a) Eaha ta te feia no rapae i ite no nia i te mau Kerisetiano matamua? (b) Nafea te episetole i to Kolosa e faaite ai i te haapaoraa ˈtu ia vetahi ê ma te here?

 MEA haapao roa te mau pǐpǐ a Iesu i te mau hoa haamori. Ua parau o Tertullien (taata papai no te mau senekele piti e te toru T.T.) e ua hamani maitai ratou i te mau otare, te feia veve, e te mau ruhiruhia. No te mea e ua putapû ratou i taua mau faaiteraa aroha ra, ua parau te vetahi feia faaroo ore no nia i te mau Kerisetiano e, ‘A hiˈo na i to ratou here te tahi i te tahi.’

2 Te faaite ra te episetole i to Kolosa e mea haapao roa te aposetolo Paulo e to ˈna hoa o Epaphera ma te here i te mau taeae e mau tuahine i Kolosa. Ua papai atu Paulo ia ratou e: ‘Te tautoo maite ra o Epaphera i te pure ia outou aita e faaea, ia mau maite â outou ma te nehenehe, e te î [i te tiaturi papu] i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.’ I te roaraa o te matahiti 2001, o te Kolosa 4:12 [MN] te irava matahiti a te mau Ite no Iehova: “Ia mau maite â outou ma te nehenehe, e te î [i te tiaturi papu] i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.”

3. Eaha na mea e piti ta Epaphera i faahiti i roto i ta ˈna mau pure?

3 E nehenehe outou e tapao e e piti tuhaa to te mau pure a Epaphera no tei herehia: (1) ia ‘mau maite ratou ma te nehenehe’ e (2) ma “te tiaturi papu i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.” No to tatou maitai i faaôhia ˈi teie parau i roto i te mau Papai. A uiui na ïa, ‘Eaha ta ˈu iho e hinaaro no te mau maite ma te nehenehe e te tiaturi papu i te mau hinaaro atoa o te Atua ra? E ia na reira vau, eaha te faahopearaa?’ E hiˈo mai tatou i te reira.

A rohi i te “mau maite ma te nehenehe”

4. Mea hinaarohia ia “nehenehe” to Kolosa i roto i teihea auraa?

4 E hinaaro rahi to Epaphera ia “mau maite” to ˈna mau taeae e mau tuahine pae varua i Kolosa “ma te nehenehe.” Te auraa o te taˈo ta Paulo i faaohipa, tei hurihia i ǒ nei ei “nehenehe,” oia ïa maitai roa, aore ra paari. (Mataio 19:21; Hebera 5:14; Iakobo 1:4, 25) Ua ite paha outou e e ere te hoê Ite no Iehova bapetizohia i te hoê iho â ïa Kerisetiano paari. Ua papai atu o Paulo i to Ephesia, e faaea ra i te pae tooa o te râ no Kolosa, e te haa ra te mau tiai mamoe e te mau orometua haapii i te tauturu ‘ia riro ratou atoa nei ei taata paari, i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia taea te faito ra i te î o te Mesia i te rahi.’ I te tahi atu vahi, ua faaitoito Paulo i te mau Kerisetiano ia riro ‘ei taata paari i te puai maramaramaraa.’—Ephesia 4:8-13, MN; Korinetia 1, 14:20.

5. Nafea tatou e faariro ai i te nehenehe ei fa faufaa?

5 Mai te peu e aita te vetahi i Kolosa i riro atura ei taata paari i te pae varua, tera ïa ta ratou fa, e tia ˈi. E ere anei hoê â huru i teie mahana? Mea bapetizohia anei tatou tau ahuru matahiti aˈenei aore ra aita i maoro aˈenei, te ite ra anei tatou e ua haamaitai mau â tatou i to tatou aravihi i te haaferuri e to tatou mau manaˈo? Te hiˈo ra anei tatou i te mau faaueraa tumu Bibilia hou e rave ai i te mau faaotiraa? Te ohipa roa ˈtu â ra anei te mau tumu parau no nia i te Atua e te mau faufaa a te amuiraa i roto i to tatou oraraa, eiaha râ i te tahi noa mau taime? I ǒ nei, eita ta tatou e nehenehe e faataa i te mau ravea atoa e faaite ai tatou e ua haere tatou i mua i te huru taata paari, tera râ, e rave noa mai tatou e piti hiˈoraa.

6. Eaha te hoê tuhaa e nehenehe ai te hoê e haamaitai a riro atu ai ei mea maitai roa, mai ia Iehova?

6 Te hiˈoraa matamua: A feruri na e ua paari tatou i roto i te hoê huru oraraa e manaˈo-ino-hia aore ra e ririhia te mau taata no te hoê nunaa, aiˈa, aore ra fenua ê. I teie nei, ua ite tatou e eita te Atua e faatia pae tahi e eiaha atoa ïa tatou. (Ohipa 10:14, 15, 34, 35) I roto i ta tatou amuiraa aore ra tuhaa haaati, te vai ra te mau taata e huru oraraa ê to ratou, no reira, te haaati ra tatou ia ratou. I nia râ i teihea faito e huna noa ˈi tatou i te tahi mau manaˈo hohonu tia ore aore ra mau manaˈo iino i te feia no taua huru oraraa ra? E taata riri vave anei tatou, o te manaˈo ino oioi ia hapa aore ra ia hape rii noa te hoê no taua huru oraraa ra? A uiui na, ‘Mea hinaarohia anei ia haere atu â vau i mua no te faaohipa i te manaˈo pae tahi ore o te Atua?’

7. No te riro ei Kerisetiano nehenehe, nafea tatou ia hiˈo ia vetahi ê?

7 Te hiˈoraa piti: Ia au i te Philipi 2:3, eiaha “ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi.” Ua haere anei tatou i mua i roto i teie tuhaa? To te taata taitahi to ˈna iho vahi paruparu e vahi puai. Mai te peu e i mutaa ihora, e hiˈo vave tatou i te mau vahi paruparu o vetahi ê, ua haere anei tatou i mua, a ore atu ai e titau ia ratou ia riro ei mea “tia roa”? (Iakobo 3:2, MN) I teie nei, hau atu i na mua ˈˈe, e nehenehe anei ta tatou e hiˈo—e imi atoa—i te mau vahi mea maitai aˈe vetahi ê? ‘E tia ia ˈu ia faˈi e mea faaoromai aˈe tera tuahine ia ˈu.’ ‘E faaroo puai aˈe to tera taata.’ ‘Ua ite oe, mea ite aˈe oia i te haapii ia ˈu.’ ‘Mea noaa aˈe ia ˈna i te haavî i to ˈna huru.’ Mea hinaarohia paha ia haamaitai vetahi pae no Kolosa i taua tuhaa ra. E o tatou?

8, 9. (a) I roto i teihea auraa i pure ai o Epaphera ia “mau maite” to Kolosa ma te nehenehe? (b) Eaha te auraa e ‘mau maite ma te nehenehe’ no nia i te tau no a muri aˈe?

8 Ua pure o Epaphera ia ‘mau maite to Kolosa ma te nehenehe.’ Papu maitai, te pure ra o Epaphera i te Atua e i te mau taime atoa e nehenehe ai to Kolosa e riro ei mau Kerisetiano nehenehe e te paari, e “mau maite” ïa aore ra e vai noa ratou mai te reira.

9 Eita ta tatou e nehenehe e parau e te feia atoa e riro maira ei Kerisetiano e ei mea paari atoa, e tamau noa ïa ratou mai te reira. Ua parau o Iesu e “aore” te hoê tamaiti melahi a te Atua “i haapao i te parau mau.” (Ioane 8:44) E ua haamanaˈo atu Paulo i to Korinetia i te vetahi no tahito ra o tei tavini ia Iehova i te hoê taime, e ua faaea râ i muri iho. Ua faaara oia i te mau taeae faatavaihia i te varua e: “O tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.” (Korinetia 1, 10:12) Te haapapu atu â ra te reira i te pure e ia ‘mau maite to Kolosa ma te nehenehe.’ I te taime a riro ai ratou ei mau Kerisetiano nehenehe e te paari, mea hinaarohia ia tamau noa ratou, eiaha ia orai tia i muri, ia toaruaru, aore ra ia painu. (Hebera 2:1; 3:12; 6:6; 10:39; 12:25) Mea na reira ïa ratou e mau maite ai “ma te nehenehe” i te mahana e hiˈopoahia ˈi e e farii-roa-hia ˈi ratou.—Korinetia 2, 5:10; Petero 1, 2:12.

10, 11. (a) Eaha te hiˈoraa ta Epaphera i vaiiho mai no nia i te pure? (b) Ia au i ta Epaphera i rave, eaha te faaotiraa ta outou e hinaaro e rave?

10 Ua paraparau aˈena tatou no nia i te faufaaraa ia faahiti i te iˈoa o vetahi ê ia pure tatou, ia haapapu i ta tatou aniraa ia tauturu, ia tamahanahana, ia haamaitai Iehova ia ratou, e ia horoa ˈtu oia i te varua moˈa. Mai tera te mau pure a Epaphera no to Kolosa. I roto i taua mau parau ra, e nehenehe tatou e ite i te hoê manaˈo faufaa eaha te pure ia Iehova no tatou iho. Aita e feaaraa, e tia ia tatou ia ani i te tauturu a Iehova ia ‘mau maite tatou taitahi ma te nehenehe.’ E na reira anei outou?

11 No te aha e ore ai e faaite i to outou huru tupuraa i roto i te pure? A paraparau i te Atua i nia i teihea faito outou i haere ai i mua no te riro ei tavini “nehenehe” e te paari. A taparuparu ia ˈna ia tauturu mai ia taa ia outou te mau vahi e tia ia outou ia haamaitai i te pae varua. (Salamo 17:3; 139:23, 24) Papu maitai, te vai ra ta outou taua mau vahi ra. Ia oti, eiaha e toaruaru, a taparuparu maitai i te Atua ia tauturu mai ia haere outou i mua. A haapine i te na reira. Oia mau, no te aha e ore ai e faaoti e faaroa rii i ta outou mau pure ia ‘mau maite outou ma te nehenehe’ i teie hebedoma e haere maira. A faanaho i te haapine i te na reira a faahohonu ai outou i te irava matahiti. Ia pure outou, a onoono i nia i te mau hinaaro e orai tia i muri, e toaruaru, aore ra e faarue i te taviniraa a te Atua e nafea outou e nehenehe ai e ape i te reira.—Ephesia 6:11, 13, 14, 18.

A pure no te ani i te tiaturi papu

12. No te aha to Kolosa i hinaaro taa ê ai ia “tiaturi papu”?

12 Ua pure atoa o Epaphera no te tahi atu mea faufaa roa ia fariihia to Kolosa e te Atua i te pae hopea. Mea faufaa atoa te reira no tatou. Eaha taua mea ra? Ua pure oia ia mau maite ratou ma “te tiaturi papu i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.” Te haaatihia ra ratou e te hairesi e te mau philosophia faaino, e hohoˈa haavare vetahi no te haamoriraa mau. Ei hiˈoraa, ua faahepohia ratou ia haapao i te tahi mau mahana taa ê ma te haapaeraa maa aore ra te oroa, mai tei titauhia aˈenei i roto i te haamoriraa ati Iuda. Ua onoono te vetahi mau orometua haapii hape i nia i te mau melahi, taua mau varua puai tei faaohipahia no te horoa i te Ture ia Mose ra. A feruri na i te faarururaa i taua mau huru faaheporaa ra! Ua rau te mau manaˈo tuati ore.—Galatia 3:19; Kolosa 2:8, 16-18.

13. Te taaraa i teihea ohipa i tauturuhia ˈi to Kolosa, e nafea te reira e tauturu ai ia tatou?

13 Ua patoi atu o Paulo na roto i te haamataratararaa i te tuhaa a Iesu Mesia. “Ua farii outou i te Fatu i te Mesia ra ia Iesu, e haapao â outou i ta ˈna; ia aˈahia i roto ia ˈna, e ia patuhia i nia iho ia ˈna, e ia papu outou i te parau faaroo, mai tei haapiihia ˈtu ia outou na.” Oia, mea hinaarohia ia tiaturi papu (to Kolosa e tatou atoa) i te tuhaa a te Mesia i roto i te opuaraa a te Atua e i roto i to tatou oraraa. Ua faataa Paulo e: “Tei roto hoi ia ˈna te î atoa a te Atua i te parahi-mau-raa; e ua nehenehe roa outou i roto ia ˈna, o tei hau ïa i nia i te feia mana e te feia hau atoa ra.”—Kolosa 2:6-10.

14. No te aha te tiaturiraa i riro ai ei mea mau no to Kolosa?

14 E mau Kerisetiano faatavaihia i te varua to Kolosa. E tiaturiraa taa maitai to ratou, te oraraa i nia i te raˈi, e e mau tumu anaˈe ta ratou e tapea ˈi ratou i te reira. (Kolosa 1:5) O ‘te hinaaro o te Atua’ ia papu ia ratou to ratou tiaturiraa. E tia anei ia feaa ratou i taua tiaturiraa ra? Eiaha roa ˈtu! I teie tau, mea ê anei no te feia atoa ta te Atua i horoa ˈtu i te tiaturiraa e ora i nia i te hoê fenua paradaiso? Eita! E tuhaa taa maitai taua tiaturiraa papu ra no ‘te hinaaro o te Atua.’ I teie nei, a feruri na i teie nau uiraa: Mai te peu e te tutava ra outou i te riro ei hoê o te “feia rahi roa” o te ora ˈtu i “te ati rahi,” mai te aha ïa te papuraa o to outou tiaturiraa? (Apokalupo 7:9, 14) E tuhaa anei te reira no to outou “tiaturi papu i te mau hinaaro atoa o te Atua ra”?

15. Ua haamataratara Paulo i teihea anairaa, to roto atoa te tiaturiraa?

15 E ere te “tiaturiraa” i te hoê hinaaro aore ra te hoê moemoeâ papu ore. E taa ia tatou te reira maoti te anairaa manaˈo ta Paulo i papai na mua ˈtu i to Roma. I roto i taua mau anairaa ra, ua taaihia te manaˈo taitahi i to muri iho. A hiˈo na ihea to Paulo tuuraa i te “tiaturiraa” i roto i ta ˈna haaferuriraa: “Te oaoa atoa nei . . . tatou i te mau ati nei; ua ite hoi tatou e, na te pohe e faatupu i te faaoromai; e na te faaoromai e faatupu i te [tiaraa fariihia]; na te [tiaraa fariihia] e faatupu i te [tiaturiraa]: e ore hoi te [tiaturiraa] e faahaama mai, no te mea ua niniihia mai te hinaaro o te Atua i roto i to tatou aau e te [varua moˈa].”—Roma 5:3-5; MN.

16. A ite ai outou i te parau mau Bibilia, eaha te tiaturiraa i noaa mai ia outou?

16 A faaite ai te mau Ite no Iehova i te poroi Bibilia ia outou no te taime matamua, ua huti mai paha te hoê parau mau i to outou ara-maite-raa, mai te huru o te feia pohe aore ra te tia-faahou-raa. No te taata e rave rahi, o te neheneheraa ïa, ia au i te Bibilia, e ora i nia i te hoê fenua paradaiso te mea matamua ta ratou i haapii. A haamanaˈo na i te taime matamua a faaroo ai outou i taua haapiiraa ra. Auê ïa tiaturiraa faahiahia mau e—e ore te maˈi e te ruhiruhiaraa, e nehenehe outou e fanaˈo noa i te mau hotu o ta outou ohipa, e e hau te tupu e te mau animala! (Koheleta 9:5, 10; Isaia 65:17-25; Ioane 5:28, 29; Apokalupo 21:3, 4) Ua noaa mai ia outou te hoê tiaturiraa faahiahia!

17, 18. (a) Nafea te anairaa manaˈo ta Paulo i papai atu i to Roma i faatupu ai i te tiaturiraa? (b) Teihea huru tiaturiraa tei papaihia i roto i te Roma 5:4, 5, e te reira atoa anei to outou?

17 Ia maoro rii, ua farerei paha outou i te patoiraa aore ra te hamani-ino-raa. (Mataio 10:34-39; 24:9) I te mau matahiti i mairi aˈenei, i te mau fenua rau, ua eiâhia te fare o te mau Ite aore ra ua faahepohia ratou ia riro ei feia horo ê. Ua rave-ino-hia vetahi pae, ua haruhia ta ratou mau papai Bibilia, aore ra ua parauhia te mau parau haavare no nia ia ratou i roto i te mau vea. Noa ˈtu eaha te huru hamani-ino-raa ta outou paha i faaruru, ua ite outou i te oaoa i roto i te ati mai ta te Roma 5:3 e parau ra, e e faahopearaa maitai tei noaa mai. Mai ta Paulo i papai, ua faatupu te ati i to outou faaoromai. E na te faaoromai i faatupu i te tiaraa fariihia. Ua ite outou e te rave ra outou i te mea tia, i te hinaaro o te Atua, e ua papu aˈera ia outou e tei ia outou ra ta ˈna farii maitai. Ia au i ta Paulo i parau, ua taa ia outou e tei nia outou i “te tiaraa fariihia.” I muri iho, ua papai Paulo e “na te tiaraa fariihia e faatupu i te tiaturiraa.” E au ra paha e mea huru ê rii teie manaˈo. No te aha Paulo i tuu ai i te “tiaturiraa” i te hopea o te anairaa? Aita anei to outou e tiaturiraa maoro na mua ˈtu, i to outou faarooraa i te parau apî maitai no te taime matamua?

18 Papu maitai, aita Paulo e parau ra i ǒ nei no nia i to tatou manaˈo hohonu matamua i te tiaturiraa o te hoê oraraa tia roa. Te mea ta ˈna e parau ra, e hau atu ïa i te reira; mea hohonu e mea faaitoito atu â. Ia faaoromai tatou ma te haapao maitai, e taa ˈtu ai ia tatou e tei ia tatou ra te farii maitai a te Atua, e ohipa puai te reira i nia i te haapapuraa i to tatou tiaturiraa matamua. I teie nei, mea mau, mea papu, e mea taa ê aˈe te tiaturiraa i noaa mai ia tatou. Mea puai aˈe te maramarama o teie tiaturiraa i haapaarihia. Ua î roa tatou, to tatou huru taatoa, i te reira. “E ore hoi te tiaturiraa e faahaama mai, no te mea ua niniihia mai te hinaaro o te Atua i roto i to tatou aau e te varua moˈa.”

19. Nafea outou e faahiti tamau ai i to outou tiaturiraa i roto i ta outou mau pure?

19 Ua pure o Epaphera ma te aau tae ia putapû noa to ˈna mau taeae e mau tuahine no Kolosa e ia papu noa ia ratou te mea e tiai maira ia ratou, ma “te tiaturi papu i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.” Ia tauaparau tamau atoa ïa tatou i te Atua no nia i to tatou tiaturiraa. Ia pure outou outou noa iho, a faahiti atoa i to outou tiaturiraa no nia i te ao apî. A faaite ia Iehova i to outou hinaaro rahi i te reira, ma te tiaturi papu e e tupu iho â te reira. A taparuparu ia ˈna ia tauturu oia i te faahohonu e te faaaano i to outou tiaturi. A pee ia Epaphera o tei pure ia “tiaturi papu” to Kolosa “i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.” A haapine i te na reira.

20. Ia faarue te tahi pae i te eˈa Kerisetiano, no te aha te reira e ore ai e riro ei tumu no te toaruaru?

20 Eiaha outou e fariu ê aore ra e toaruaru no te mea e ere o te taatoaraa o te mau maite ra e o te tiaturi papu ra. E faarue, e fariu ê, aore ra e faaea noa paha vetahi pae. Ua tupu te reira i rotopu i te feia piri roa ˈˈe ia Iesu, ta ˈna mau aposetolo. I to Iuda râ riroraa ei haavare, ua toaruaru aore ra ua faarue anei te tahi atu â mau aposetolo? Aita roa ˈtu! Ua faahiti o Petero i te Salamo 109:8 no te faaite e e taata ê te mono ia Iuda. Ua maitihia te hoê mono, e ua haa noa te feia haapao maitai a te Atua i roto i ta ratou ohipa pororaa. (Ohipa 1:15-26) Ua faaoti papu ratou e mau maite ma te nehenehe e te tiaturi papu.

21, 22. I roto i teihea auraa e itehia mai ai e te mau maite ra outou ma te nehenehe e te tiaturi papu?

21 Ia papu roa ia outou e eita to outou mau-maite-raa ma te nehenehe e te tiaturi i te mau hinaaro atoa o te Atua e haamoehia. E iteahia mai e e haafaufaahia te reira. Na vai?

22 O to outou mau taeae e mau tuahine, tei matau e o te here ra ia outou, te ite atu. Noa ˈtu e eita te rahiraa e faahiti roa i te reira, hoê â te faahopearaa e ta tatou e taio ra i roto i te Tesalonia 1, 1:2-6: “Te haamaitai nei matou i te Atua ia outou atoa aita e faaea, i te faahitiraa ia outou i ta matou nei pure; aore hoi e faaea i te manaˈo i te rave papu o to outou faaroo, e te ohipa rahi o to outou hinaaro, e te faaoromai tamau o to outou tiaturi i to tatou Fatu ia Iesu Mesia, i te aro o te Atua o to tatou ra Metua . . . I te mea, aore ta matou evanelia i tae parau vaha noa ˈtu ia outou, ma te puai atoa râ, e ma te [varua moˈa], e ma te ite papu; . . . e i riro mai nei hoi outou ei pee ia matou, e i te Fatu atoa.” Tera atoa te manaˈo hohonu o te mau Kerisetiano haapao maitai e haaati ra ia outou a ite ai ratou e te ‘mau maite ra outou ma te nehenehe e te tiaturi papu i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.’—Kolosa 1:23.

23. I te roaraa o teie matahiti e haere maira, eaha ta outou faaotiraa papu?

23 Papu roa, e ite mai to outou Metua i te raˈi e e mauruuru oia i te reira. Ia papu ia outou te reira. No te aha? No te mea te mau maite ra outou ma te nehenehe e te tiaturi papu “i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.” Ua papai atu Paulo ma te faaitoito i to Kolosa ia ‘au to ratou haerea ia Iehova i te mau mea atoa e mauruuru ai oia ra.’ (Kolosa 1:10) Oia, e nehenehe ta te mau taata tia ore e rave ia mauruuru hope oia. Ua na reira to outou mau taeae e mau tuahine no Kolosa. Te na reira ra te mau Kerisetiano e haaati ra ia outou i teie nei iho. E nehenehe atoa ïa outou! No reira, i te roaraa o teie matahiti e haere maira, ia faaite ta outou mau pure i te mau mahana atoa e ta outou mau ohipa tamau e ua faaoti papu outou e ‘mau maite ma te nehenehe e te tiaturi papu i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.’

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te titauhia ia ‘mau maite outou ma te nehenehe’?

• Eaha te tahi mau mea no nia ia outou iho ta outou atoa e faahiti i roto i te pure?

• Ia au i te Roma 5:4, 5, teihea tiaturiraa e hinaaro outou ia noaa mai ia outou?

• Ua faaitoito ta tatou nei haapiiraa ia outou ia haamau i teihea fa i te roaraa o te matahiti e haere maira?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

Ua pure o Epaphera ia mau maite to ˈna mau taeae ma te nehenehe e te tiaturi papu i te Mesia e to ratou tiairaa

[Hohoˈa i te api 23]

Hoê â to te mau mirioni taata ê atu tiairaa e tiaturi papu e to outou