Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau pepe tamaˈi

Te mau pepe tamaˈi

Te mau pepe tamaˈi

“I ROTO i te tamaˈi, aita e pae e upootia,” o ta te hoê ïa faehau tahito tei aro i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi i parau. “E feia pau anaˈe.” E rave rahi o te manaˈo mai ia ˈna. Mea riaria te haamâuˈaraa o te tamaˈi; mea teimaha tei pûpûhia e te feia upootia e te feia pau atoa. Ua faaea atoa anaˈe te hoê aroraa tamauhaa, e tamau noa te mau mirioni taata i te mauiui i te mau pepe tamaˈi riaria.

Teihea mau pepe? E nehenehe te tamaˈi e faaore roa i te hoê nunaa, a vaiiho mai ai i te mau otare e te mau vahine ivi e rave rahi. E rave rahi tei ora mai ma te mau pepe pae tino riaria e te mau pepe pae feruriraa atoa. Ua veve roa ino te mau mirioni taata aore ra ua faahepohia ia ora ei feia i horo ê. E nehenehe anei ta tatou e feruri i te riri e te inoino e vai noa ra paha i roto i te mafatu o te feia i ora mai i roto i taua mau tamaˈi ra?

Te mau pepe tahetahe

E tamau noa te mau pepe i puta roa i roto i te mafatu o te taata i te tahetahe maoro i muri aˈe a faaea ˈi te hoê aroraa, a mamû ai te mau pupuhi, e a hoˈi ai te mau faehau i te fare. E faatupu paha te mau ui no muri mai i te inoino hohonu te tahi i te tahi. Mea na reira te mau pepe o te hoê tamaˈi e riro ai ei tumu e tupu mai ai to muri mai.

Ei hiˈoraa, ua faahepo te Traité de Versailles, tei tarimahia i te matahiti 1919 no te faahope i te Tamaˈi Rahi Matamua ma te haamanahia, i te mau huru tupuraa i nia ia Helemani ta to reira huiraatira i manaˈo e mea teimaha e te huru tahoo. Ia au i te buka ite rahi The Encyclopædia Britannica, ua “faatupu” te mau irava o te parau faaau “i te inoino i roto i to Helemani e ua faaitoito i te hinaaro e tahoo.” Tau matahiti i muri aˈe, “ua horoa te inoino no te parau faaau no te hau i te tumu e haa ˈi o Hitler” e ua riro ei hoê o te mau mea i aratai atu i te Piti o te Tamaˈi Rahi.

Ua haamata te Piti o te Tamaˈi Rahi i Polonia e ua parare roa ˈtu i te mau Balkans. Na te mau pepe i faatupuhia te tahi i nia i te tahi e te mau pǔpǔ nunaa rau no taua vahi ra i te mau matahiti 1940 i iriti i te uputa i te tamaˈi i te mau Balkans i te mau matahiti 1990. “Ua riro te faaohuraa o te riri e te tahoo ei ohipa o tei maraa noa e tae roa mai i teie nei tau,” o te tatararaa ïa a te vea Helemani ra Die Zeit.

Ia hinaaro te taata e ora ma te hau, papu ïa e e tia ia faaorahia te mau pepe tamaˈi. Nafea te reira e manuïa ˈi? Eaha te nehenehe e ravehia ia ore roa te riri e te inoino? Na vai e faaora i te mau pepe tamaˈi?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

API MATAMUA: Fatmir Boshnjaku

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

U.S. Coast Guard photo; UN PHOTO 158297/J. Isaac