Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tapea i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova

A tapea i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova

A tapea i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova

“Ia faaau mai te Atua hau . . . ia outou i te mau ohipa maitatai atoa ra, ia rave outou i to ˈna hinaaro.”—HEBERA 13:20, 21.

1. Eaha te numera o te huiraatira o te ao atoa, e ehia to roto i te tahi mau haapaoraa?

 I TE matahiti 1999, ua raea i te huiraatira o te fenua e ono miria! Te faaite ra te hoê vea (The World Almanac) e i nia i taua numera ra, fatata 1 165 000 000 e mau Mahometa; 1 030 000 000 e mau Katolika Roma; e 762 000 000 e mau Hindous; e 354 000 000 e mau Bouddhistes, e 316 000 000 e mau Porotetani; e 214 000 000 e mau Orthodoxes.

2. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te huru o te haapaoraa i teie mahana?

2 Ia hiˈohia te huru amahamaha e te huanane o te mau haapaoraa i teie mahana, e nehenehe anei e parau e te haa nei teie mau mirioni taata ia au i te hinaaro o te Atua? Eita, “e ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.” (Korinetia 1, 14:33) Eaha râ ïa no te huitaeae no te mau nunaa atoa oia te mau tavini a Iehova? (Petero 1, 2:17) E haapapu te hiˈopoa-maitai-raa e ‘te faaau ra te Atua hau ia ratou i te mau ohipa maitatai atoa ra, ia rave ratou i to ˈna hinaaro.’—Hebera 13:20, 21.

3. Eaha tei tupu i Ierusalema i te Penetekose 33 T.T., e no te aha?

3 Papu maitai e e ere te numera o te feia e apiti ra i te mau Ite no Iehova te tapao e itehia ˈi e te fanaˈo ra anei ratou i te farii maitai a te Atua, eita atoa te mau numera maraaraa e faahoruhoru i te Atua. Aita oia i maiti i te mau Iseraela no te mea “e rahi” ratou i te mau nunaa atoa. Oia mau, o ratou te “iti” roa ˈˈe. (Deuteronomi 7:7) No te mea râ e ua taiva o Iseraela, i te Penetekose 33 T.T., ua tuu Iehova i ta ˈna farii maitai i nia i te amuiraa apî o te mau pǐpǐ a Iesu Mesia. Ua faatavaihia ratou i te varua moˈa o Iehova e ua haere ratou i mua ma te itoito rahi e poro i te parau mau no nia i te Atua e te Mesia ia vetahi ê.—Ohipa 2:41, 42.

Haere-tamau-raa i mua

4. No te aha outou e parau ai e ua haere noa te amuiraa Kerisetiano matamua i mua?

4 I te senekele matamua, ua haere tamau noa te amuiraa Kerisetiano i mua, a iriti ai i te mau tapura fenua apî, a faariro ai i te taata ei pǐpǐ, e a noaa ˈtu ai te maramarama rahi atu â i te mau opuaraa a te Atua. Ua tapea noa te mau Kerisetiano matamua i te hoê â tere e te maramarama pae varua i horoahia na roto i te mau rata faauruahia e te Atua. Ma te faaitoitohia e te tere o te mau aposetolo e o vetahi atu, ua rave ratou i ta ratou taviniraa. Te faataa-maitai-hia ra te reira i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano.—Ohipa 10:21, 22; 13:46, 47; Timoteo 2, 1:13; 4:5; Hebera 6:1-3; Petero 2, 3:17, 18.

5. No te aha te faanahonahoraa a te Atua e haere ai i mua i teie mahana, e no te aha tatou e tapea ˈi i te hoê â tere e te reira?

5 Mai te mau Kerisetiano matamua, ua rahi mai te mau Ite no Iehova no teie tau mai roto mai i te haamataraa haihai. (Zekaria 4:8-10) Mai te hopea o te senekele 19 mai, ua ite-papu-hia e tei nia te varua o te Atua i ta ˈna faanahonahoraa. No te mea ua turui tatou, eiaha i nia i te puai taata, i nia râ i te aratairaa a te varua moˈa, ua tamau noa tatou i te haere i mua i roto i to tatou maramarama i te mau Papai e te haapaoraa i te hinaaro o te Atua. (Zekaria 4:6) I teie nei e tei te “anotau hopea” tatou, mea faufaa roa ia tapea tatou i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova e haere ra i mua. (Timoteo 2, 3:1-5) Ia na reira tatou, e nehenehe ïa tatou e faaoraora noa i to tatou tiaturiraa e e apiti i roto i te pororaa i te Basileia haamauhia o te Atua hou te hopea e tae mai ai i nia i teie faanahoraa o te mau mea.—Mataio 24:3-14.

6, 7. E hiˈopoa tatou i teihea na vahi e toru i reira to te faanahonahoraa a Iehova haereraa i mua?

6 I roto ia tatou, te vai ra o tei haamata i te apiti i te faanahonahoraa a Iehova i te mau matahiti 1920, 1930, e 1940 ra. I taua mau matahiti matamua ra, o vai i roto ia tatou o tei feruri i te maraaraa faahiahia e te haere-mǎrû-raa i mua o te faanahonahoraa e tae roa mai i teie mahana? A feruri na i te mau tapao taa ê tei raeahia i roto i to tatou tuatapaparaa no teie tau! Mea hoona mau i te pae varua te feruriruriraa i ta Iehova i rave na roto i to ˈna nunaa i faanaho-teotaratia-hia.

7 I horuhoru roa na o Davida i mutaa ihora ia hiˈo oia i te mau ohipa taa ê a Iehova. “E faaite hoi au, e parau vau i te reira,” o ta ˈna ïa i parau, “eita râ e tia ia taio atu i te rahi.” (Salamo 40:5) Hoê â to tatou mau taotiaraa, eita hoi e pau ia tatou i te faatia i te mau haaraa rahi roa e te popou a Iehova i to tatou nei tau. Teie râ, e hiˈopoa anaˈe e toru vahi i reira to te faanahonahoraa a Iehova haereraa i mua: (1) te maramarama-mǎrû-raa i te pae varua, (2) te hoê taviniraa i maitai mai e i aano atu, e (3) te mau faatanoraa o te mau raveraa i te pae faanahonahoraa i te taime au.

Te mauruuru nei tatou no te maramarama pae varua

8. Ia au i te Maseli 4:18, eaha ta te maramarama pae varua i tauturu ia tatou ia haroaroa no nia i te Basileia?

8 No nia i te maramarama-mǎrû-raa i te pae varua, ua tano mau te Maseli 4:18. Te na ô ra te reira e: “O te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.” Te mauruuru mau nei tatou no te maramarama-mǎrû-raa i te pae varua ta tatou i ite! I te tairururaa no 1919 i Cedar Point, i Ohio, ua haamataratarahia te Basileia o te Atua. E faaohipa Iehova i te Basileia no te faaraa i to ˈna iˈoa e te faatia i to ˈna mana arii. Oia mau, maoti te maramarama pae varua i ite ai tatou e mai te Genese e tae roa ˈtu i te Apokalupo, te haapapu ra te Bibilia i te opuaraa a Iehova e faaraa i to ˈna iˈoa na roto i te Basileia e faaterehia e ta ˈna Tamaiti. O te niu tera o te tiaturiraa rahi o te mau hoa atoa o te parau-tia.—Mataio 12:18, 21.

9, 10. I te mau matahiti 1920, eaha tei haapiihia no nia i te Basileia e no nia i na faanahonahoraa e piti e patoi ra te tahi i te tahi, e nafea te reira i te tautururaa mai?

9 I te tairururaa no 1922 i Cedar Point, ua faaitoito te taata orero rahi o J. F. Rutherford, i te nunaa o te Atua e “faaara, e faaara, e faaara i te Arii e to ˈna Basileia.” I roto i te tumu parau ra “Fanauraa o te nunaa,” neneihia i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1925 (Beretane), ua hutihia te ara-maite-raa i nia i te ite pae varua hohonu i te mau parau tohu tei faataa mai i te haamauraa o te Basileia o te Atua i te matahiti 1914. Ua haroaroa-atoa-hia i te mau matahiti 1920 ra e te vai ra e piti faanahonahoraa e patoi ra te tahi i te tahi—ta Iehova e ta Satani. Te tupu noa ra te aroraa i rotopu i tera e piti, e e riro tatou i te pae o te upootia mai ia tapea noa tatou i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova.

10 Nafea taua maramarama pae varua ra i te tautururaa mai ia tatou? I te mea e e ere te Basileia o te Atua e o Iesu Mesia i to teie nei ao, e ere atoa ïa tatou. Na roto i te vai-atea-raa i teie nei ao, e faaite tatou e tei te paeau tatou o te parau mau. (Ioane 17:16; 18:37) Ia hiˈo tatou i te mau fifi rahi e tairi ra i teie faanahoraa ino, e mauruuru mau tatou e e ere tatou i to te faanahonahoraa a Satani! E mea fanaˈo mau tatou no to tatou panoonoo ore pae varua i roto i te faanahonahoraa a Iehova!

11. Eaha te iˈoa bibilia i fariihia e te nunaa o te Atua i te matahiti 1931?

11 I te tairururaa no 1931 i Columbus, i Ohio, ua horoahia te faaohiparaa tano o te Isaia 43:10-12. Ua farii te Feia haapii Bibilia i te iˈoa taa ê o te mau Ite no Iehova. Auê ïa fanaˈoraa taa ê rahi mau te faaiteraa i te iˈoa o te Atua ia nehenehe vetahi ê e tiaoro atu e ora ˈtu ai!—Salamo 83:18; Roma 10:13.

12. Eaha te maramarama pae varua no nia i te feia rahi roa i horoahia i te matahiti 1935?

12 Hou te mau matahiti 1930, e rave rahi i roto i te nunaa o te Atua aita e papu roa ra eaha to ratou tiaturiraa no te oraraa a muri aˈe. Te manaˈo rii ra te tahi pae i te oraraa i nia i te raˈi, te horuhoru roa ra râ ratou i te mau haapiiraa bibilia no nia i te hoê fenua paradaiso. I te tairururaa no 1935 i Washington, mea faahiahia mau te haapiiraa e, te feia rahi roa i roto i te Apokalupo pene 7, o te hoê ïa pǔpǔ o te fenua nei to ratou tiaturiraa. Mai reira mai, ua haere noa te haaputuputuraa o te feia rahi roa i mua ma te oioi atu â. Aita anei tatou e mauruuru ra e e ere te tiaraa o te feia rahi roa i te hoê parau aro no tatou? E faaitoito mai te tupuraa mau o te haaputuputuraa i te taata e rave rahi no te mau fenua, te mau opu, e te mau reo atoa ia haavitiviti tatou i to tatou haereraa a tapea ˈi i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova.

13. Eaha te tumu parau rahi i haamataratarahia i te tairururaa no 1941 i Saint-Louis?

13 Ua haamataratarahia te tumu parau rahi e au i te totaiete taata i te tairururaa no 1941 i Saint-Louis, i Missouri. O te faatereraa ïa, aore ra mana arii, i nia i te ao taatoa. O te tumu parau tera e tia ia fatata i te faaafarohia, e te tae oioi maira te mahana rahi e te riaria no te rave i te reira! Ua faaite-maitai-atoa-hia i te matahiti 1941 te tumu parau o te hapa ore i taaihia i te reira, o te faaite teihea tatou i te tiaraa no nia i te mana arii o te Atua.

14. I te tairururaa no 1950 no te mau nunaa atoa, eaha tei haapiihia no nia i te mau tamaiti hui arii tei faahitihia i roto i te Salamo 45:16?

14 I te tairururaa no 1950 no te mau nunaa atoa i te oire no New York, ua faataahia o vai te mau tamaiti hui arii o te Salamo 45:16 (MN) ma te tano maitai. E taime faahoruhoru mau i to Taeae Frederick Franz paraparauraa no nia i teie tumu parau e faataaraa e tei rotopu te mau tamaiti hui arii o te ao apî ia tatou. I taua tairururaa ra e i te tahi atu mau tairururaa rarahi, ua itehia te mau amaraa mori pae varua e rave rahi. (Salamo 97:11) E mauruuru mau tatou e ua riro to tatou eˈa mai “te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa”!

Haereraa i mua i roto i ta tatou taviniraa

15, 16. Nafea to tatou haereraa i mua i roto i ta tatou taviniraa i te mau matahiti 1920 e 1930? (b) Eaha te mau buka tei faaitoito i te taviniraa Kerisetiano i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei?

15 Ua taaihia te piti o te vahi i reira te faanahonahoraa a Iehova i te haereraa i mua i ta tatou ohipa matamua—te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 28:19, 20; Mareko 13:10) No te rave i teie ohipa, ua haamanaˈo noa mai te faanahonahoraa ia tatou i te faufaaraa e faaaano i ta tatou taviniraa. I te matahiti 1922 ra, ua faaitoitohia te mau Kerisetiano atoa ia apiti i roto i te ohipa pororaa. Tei te taata taitahi te vaiihoraa ia anaana ta ˈna lamepa e te apiti-atoa-raa ïa i roto i te pororaa i te parau mau. (Mataio 5:14-16) I te matahiti 1927, ua ravehia te mau taahiraa avae no te faataa i te Tapati ei mahana no te taviniraa. Mai te avae Fepuare 1940 mai, ua matauhia i te ite atu i te mau Ite e pûpû ra i Te Pare Tiairaa e te vea ra Consolation (A ara mai na! i teie nei) i nia i te purumu i roto i te mau tuhaa oire tapihoo.

16 I te matahiti 1937, ua mahiti te buka iti ra Étude modèle, o te faaite maite i te faufaaraa e rave i te mau farerei-faahou-raa no te haapii i te parau mau bibilia ia vetahi ê. I te mau matahiti i muri mai, ua onoono-rahi-hia i nia i te ohipa haapiiraa bibilia. Ua faaitoitohia teie tuhaa o te taviniraa maoti te buka “Que Dieu soit reconnu pour vrai!” i te matahiti 1946 e Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra i te matahiti 1968. I teie nei, e rave tatou i te buka Te ite e aratai i te ora mure ore. Te faataa ra te upoo parau o taua mau buka ra i te hoê niu bibilia paari no te faariro i te taata ei pǐpǐ.

Haereraa i mua e te mau faatanoraa i te pae faanahonahoraa

17. Ei peeraa i te Isaia 60:17, nafea te faanahonahoraa a Iehova i te haereraa i mua?

17 Ua taaihia te toru o te vahi i reira te faanahonahoraa a Iehova i te haereraa i mua i te mau faatanoraa i te pae faanahonahoraa. Ia au i te Isaia 60:17, ua tǎpǔ Iehova e: “E onohia mai e au te veo i te auro; e onohia mai e au te auri i te ario; e onohia mai e au te raau i te veo; e onohia mai te ofai i te auri. E faariro vau i to mau hiˈopoa ra ei hau; e to mau titau taoˈa ra, ei parau-tia.” Ei peeraa i teie parau tohu, ua ravehia te tahi mau taahiraa avae no te haamaitai i te tiaauraa i te ohipa pororaa i te Basileia e te tiairaa nǎnǎ.

18, 19. Eaha te mau faatanoraa i te pae faanahonahoraa i ravehia i te roaraa o te mau matahiti?

18 I te matahiti 1919, ua nominohia te hoê directeur de service i roto i te mau amuiraa atoa e ani ra ia faanahohia ratou no te pororaa. Ua faaitoito te reira i ta tatou ohipa pororaa. Ua faaea te maitiraa i te mau matahiapo e te mau diakono i te matahiti 1932, o tei tapao ïa i to tatou vaiihoraa i te mau raveraa demotaratia. Ua raeahia te tahi atu tapao i te matahiti 1938 i te haamataraa te nominoraa i te mau tavini atoa i roto i te amuiraa ma te au roa ˈtu â i te mau faanahoraa no te nominoraa teotaratia i roto i te amuiraa Kerisetiano matamua. (Ohipa 14:23; Timoteo 1, 4:14) I te matahiti 1972, ua nominohia te mau tiaau e te mau tavini tauturu no te tavini mai ta te mau taata mai te reira i rave na i rotopu i te mau Kerisetiano matamua. Maoti i te hoê noa taata e tavini ra ei tiaau o te hoê amuiraa, te faaite ra te Philipi 1:1 e te tahi atu mau irava e e riro te feia e faaî ra i te mau titauraa bibilia no te mau tiaau, ei tino matahiapo.—Ohipa 20:28; Ephesia 4:11, 12.

19 I te matahiti 1975, ua ravehia te faanahoraa e ia tiaau te mau tomite o te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova i te mau ohipa a te faanahonahoraa a te Atua na te ao atoa nei. Ua nominohia te mau Tomite Amaa no te tiaau i te ohipa i roto i ta ratou iho mau tuhaa fenua. Mai reira mai, ua rave-maitai-hia e faaohie i te ohipa i te pu rahi e i te mau amaa a te Taiete Watch Tower ia papu e te ravehia ra “te mau mea i hau i te maitai ra.” (Philipi 1:9, 10) E titau te mau hopoia e vai ra i nia i te mau tapono o te mau tiai mamoe a te Mesia, ia rave ratou i te aratairaa o te ohipa pororaa, ia haapii i roto i te amuiraa, e ia tiai maitai i te nǎnǎ a te Atua.—Timoteo 1, 4:16; Hebera 13:7, 17; Petero 1, 5:2, 3.

Te aratairaa itoito a Iesu

20. E titau te tapearaa i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova ia farii tatou i te aha no nia i te tiaraa o Iesu?

20 E titau te tapearaa i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova e haere ra i mua ia farii tatou i te tuhaa a Iesu Mesia i faataahia e te Atua ei ‘upoo o te amuiraa.’ (Ephesia 5:22, 23) Mea faahiahia atoa te Isaia 55:4 e parau maira e: “Inaha, ua horoa vau [Iehova] ia ˈna ei ite no te taata nei; ei aratai, e ei faaau ture na te mau fenua nei.” Ua ite mau â Iesu i te aratai. Ua ite atoa oia i ta ˈna mau mamoe e ta ratou mau ohipa. Inaha, i to ˈna hiˈopoaraa i na amuiraa e hitu no Asia Iti, e pae taime to ˈna parauraa e: “Ua ite au i ta oe ohipa.” (Apokalupo 2:2, 19; 3:1, 8, 15) Ua ite atoa Iesu i to tatou mau hinaaro, mai to ˈna Metua o Iehova. Hou oia a horoa i te hohoˈa pure, ua parau Iesu e: “Ua ite hoi to outou Metua i te mau mea e au ia outou; hou outou i ani atu ai ia ˈna.”—Mataio 6:8-13.

21. Nafea te aratairaa a Iesu e itehia ˈi i roto i te amuiraa Kerisetiano?

21 Nafea e itehia ˈi te aratairaa a Iesu? Te hoê ravea, mea na roto ïa i te mau tiaau Kerisetiano, te mau “ô taata.” (Ephesia 4:8, MN) Te faataa ra te Apokalupo 1:16 i te mau tiaau faatavaihia mai te mea ra e tei roto i te rima atau o te Mesia, tei raro aˈe ïa i ta ˈna aratairaa. I teie mahana, e aratai Iesu i te faanahoraa no te mau matahiapo, o te raˈi anei aore ra o te fenua nei te tiaturiraa o teie mau taata. Mai tei faataahia i roto i to mua ˈtu tumu parau, na te varua moˈa ratou e nomino ia au i te mau titauraa bibilia. (Timoteo 1, 3:1-7; Tito 1:5-9) I te senekele matamua, to roto te hoê pǔpǔ matahiapo no Ierusalema i te hoê tino aratai tei tiaau na i te mau amuiraa e te ohipa pororaa i te Basileia. Hoê â hohoˈa e peehia ra i teie mahana i roto i te faanahonahoraa a Iehova.

A tapea i te hoê â tere!

22. Eaha te tauturu ta te Tino Aratai e horoa?

22 Ua tuuhia te mau faufaa o te Basileia i te fenua nei na “te tavini haapao maitai e te paari” e haapao, e o te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova to ratou tia. (Mataio 24:45-47) Te tapitapi matamua a te Tino Aratai, te horoaraa ïa i te haapiiraa e te aratairaa pae varua na te amuiraa Kerisetiano. (Ohipa 6:1-6) Ia roohia râ te mau hoa faaroo i te mau ati natura, e ani te Tino Aratai i te hoê tomite e au i te ture aore ra hau atu e hopoi i te tauturu e e tataî i te mau nohoraa e te mau Piha a te Basileia i parari. Ia hamani-ino-hia te tahi mau Kerisetiano, e ravehia te tahi mau taahiraa avae no te faaitoito ia ratou i te pae varua. E “i te tau fifi,” e tutava-maite-hia ia haere noa te ohipa pororaa i mua.—Timoteo 2, 4:1, 2, MN.

23, 24. Noa ˈtu eaha te tupu i nia i to ˈna nunaa, eaha ta Iehova e horoa tamau, e eaha ta tatou faaoti-maite-raa, e tia ˈi?

23 Noa ˈtu eaha te tupu i nia i to ˈna nunaa, e horoa tamau Iehova i te maa varua e te aratairaa e hinaarohia. E horoa atoa te Atua i te haroaroaraa e te aau maramarama na te mau taeae haapao hopoia ia faaineine ratou i te haereraa ˈtu â i mua e te mau faatanoraa hau i te pae faanahonahoraa teotaratia. (Deuteronomi 34:9; Ephesia 1:16, 17) Eita e ore, e horoa Iehova i ta tatou e hinaaro ra no te haapao i ta tatou hopoia faariroraa i te taata ei pǐpǐ e te rave i ta tatou taviniraa na te ao atoa nei.—Timoteo 2, 4:5.

24 E tiaturi roa ino tatou e eita roa ˈtu Iehova e faarue i to ˈna nunaa haapao maitai; e faaora oia ia ratou i roto i “te ati rahi” e tae maira. (Apokalupo 7:9-14; Salamo 94:14; Petero 2, 2:9) E tano roa tatou e tapea maite i to tatou tiaturi matamua e tae noa ˈtu i te hopea. (Hebera 3:14) E faaoti maite anaˈe ïa e tapea i te hoê â tere e te faanahonahoraa a Iehova.

Nafea outou ia pahono?

• No te aha tatou e nehenehe ai e parau e e tamau noa te faanahonahoraa a Iehova i te haere i mua?

• Eaha te haapapuraa e te fanaˈo ra te nunaa o te Atua i te maramarama-mǎrû-raa i te pae varua?

• Nafea te taviniraa Kerisetiano i te haamaitairaahia?

• Eaha te mau faatanoraa o te mau raveraa i te pae faanahonahoraa i ravehia i roto i te mau tavini a Iehova i te taime au?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Mai ia Davida, eita e pau ia tatou i te taio i te mau ohipa taa ê a Iehova

[Hohoˈa i te api 18]

Ua fanaˈo te nǎnǎ a te Atua i te mau faatanoraa o te mau raveraa i te pae faanahonahoraa i te taime au