Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ora ra anei outou ia au i ta outou pûpûraa?

Te ora ra anei outou ia au i ta outou pûpûraa?

Te ora ra anei outou ia au i ta outou pûpûraa?

“E ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na [Iehova], eiaha na te taata.”—KOLOSA 3:23; MN.

1. I roto i teie nei ao, eaha te titauhia na roto i te taˈo “pûpûraa”?

 NAFEA e raea ˈi i te mau maona ta ratou faito teitei roa ˈˈe? I roto i te tairiraa, te tueraa, te taoraraa popo, te baseball, te hororaa, te golf, aore ra te tahi atu â ohipa tuaro, e raea i te taata maitai roa ˈˈe te faito numera hoê maoti noa te pûpû-roa-raa ia ˈna iho ma te aueue ore. To mua roa te haamaitairaa i te tino e te feruriraa. E tano maitai teie i te hoê o te mau faataaraa o te taˈo “pûpûhia,” oia hoi “tei pee roa ino i te hoê huru feruriraa aore ra ohipa taa ê.”

2. Eaha te auraa o te “pûpûraa” ia au i te Bibilia? A faahohoˈa.

2 Teie râ, eaha te auraa o te “pûpûraa” ia au i te Bibilia? E huriraa te taˈo ra “pûpû” no te hoê ihoparau Hebera teie te auraa e “faataa ê atu; faataahia; faaatea ê.” * I Iseraela i tahito ra, te vai ra “te hei moˈa” i nia i te taupoo o te Tahuˈa Rahi ra o Aarona, e tâpû auro anaana e te anoi ore tera i nanaˈohia i nia iho te mau parau Hebera “Tei ia Iehova te moˈaraa.” E haamanaˈoraa tera i te tahuˈa rahi e e tia ia ˈna eiaha e rave i te hoê noa ˈˈe mea o te haaviivii i te vahi moˈa no te mea “te vai ra te korona o te monoˈi faatavai a to ˈna ra Atua i nia iho ia ˈna.”—Exodo 29:6; 39:30, MN; Levitiko 21:12.

3. Nafea te pûpûraa e ohipa ˈi i nia i to tatou haerea?

3 Te ite ra ïa tatou e i roto i teie tupuraa, e ohipa haapao maitai mau te pûpûraa. E titau te reira ia hinaaro mau e faaite i to ˈna tiaraa tavini a te Atua e ia pee i te haerea mâ. No reira, e taa ia tatou no te aha te aposetolo Petero i tapao ai i ta Iehova i parau: “Ia maitai [aore ra moˈa] outou; te maitai nei hoi au.” (Petero 1, 1:15, 16) Ei Kerisetiano pûpûhia, e hopoia rahi na tatou ia ora ia au i ta tatou pûpûraa, na roto i te oreraa e taiva e tae noa ˈtu i te hopea. Eaha râ te titauhia i roto i te pûpûraa Kerisetiano?—Levitiko 19:2; Mataio 24:13.

4. Nafea e naea ˈi ia tatou te taahiraa avae o te pûpûraa, e e nehenehe te reira e faaauhia i te aha?

4 I muri aˈe i te noaaraa ia tatou te ite mau i te Atua ra o Iehova e ta ˈna mau opuaraa e ia Iesu Mesia e ta ˈna ohipa i roto i taua mau opuaraa ra, ua rave tatou i te faaotiraa e tavini i te Atua ma to tatou aau, to tatou manaˈo, to tatou nephe, e to tatou puai atoa. (Mareko 8:34; 12:30; Ioane 17:3) E nehenehe atoa te reira e parauhia e euhe, e pûpûraa ma te taotia ore na te Atua. Aita ta tatou pûpûraa i ravehia i roto i te hoê taime horuhoruraa o te aau. Ua hiˈopoa-maitai-hia te reira na roto i te pure ma te faaohipa i te puai feruriraa. E ere ïa i te hoê faaotiraa no te hoê taime poto. Eita e tia ia riro mai te taata e haamata i te arote i te hoê aua a faarue atu ai ia tae i te ropuraa no te mea e ohipa rohirohi roa aore ra no te mea e au ra e mea atea roâ te auhune aore ra e ere roa ˈtu i te mea papu. A rave na i te hiˈoraa o te tahi tei “tuu i te rima i nia i te arote” o te hopoia teotaratia noa ˈtu te mataˈi e te ûa.—Luka 9:62; Roma 12:1, 2.

Aita ratou i faarue i ta ratou pûpûraa

5. Nafea Ieremia i te riroraa ei hiˈoraa faahiahia o te hoê tavini a te Atua pûpûhia?

5 Ua rave o Ieremia i ta ˈna taviniraa peropheta i Ierusalema hau atu i te 40 matahiti (647-607 H.T.T.) i te maoro, e e ere roa ˈtu i te hopoia ohie. Ua ite maite oia i to ˈna mau taotiaraa. (Ieremia 1:2-6) Ua hinaaro oia i te itoito e te faaoromai no te faaruru i te feia upoo etaeta no Iuda i te mau mahana atoa. (Ieremia 18:18; 38:4-6) Ua tiaturi râ Ieremia i te Atua ra o Iehova tei haapuai ia ˈna e ua haapapu atura oia e e tavini pûpû-mau-hia oia a te Atua.—Ieremia 1:18, 19.

6. Eaha te hiˈoraa ta te aposetolo Ioane i horoa mai na tatou?

6 E te aposetolo haapao maitai ra o Ioane tei hopoi-tîtî-hia i nia i te motu ano o Patamo i to ˈna ruhiruhiaraa no to ˈna ‘parauraa no nia i te Atua, e no to ˈna faaiteraa ia Iesu’? (Apokalupo 1:9) Ua faaoromai e ua ora noa oia ia au i to ˈna tiaraa Kerisetiano pûpûhia fatata e 60 matahiti i te maoro. Ua ora oia e tae roa i muri aˈe i te haamouraahia o Ierusalema e te mau nuu Roma. Na ˈna te fanaˈoraa taa ê e papai i te hoê Evanelia, e toru rata faauruahia e te buka Apokalupo i reira to ˈna ite-atea-raa i te tamaˈi o Aramagedo. Ua taiva anei oia i to ˈna iteraa e eita o Aramagedo e tae mai a ora noa ˈi oia? Ua topa anei oia i roto i te toaruaruraa? Aita, ua haapao maitai noa o Ioane e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa, ua ite oia e noa ˈtu e “ua fatata te tau e tupu ai,” e tupu ta ˈna mau orama i te hoê taio mahana a muri aˈe.—Apokalupo 1:3; Daniela 12:4.

Mau hiˈoraa o te pûpûraa no teie nei tau

7. Nafea te hoê taeae i te riroraa ei hiˈoraa maitai o te pûpûraa Kerisetiano?

7 I teie nei tau, e mau tausani Kerisetiano haapao maitai tei pee maite i ta ratou pûpûraa ma te itoito rahi noa ˈtu e aita ratou i ora mai no te ite roa ˈtu ia Aramagedo. O Ernest E. Beavor no Beretane te hoê o ratou. Ua riro mai oia ei Ite i te matahiti 1939 ra, i te omuaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi e ua faarue oia i te hoê ohipa neneiraa hohoˈa ruperupe no te rave i te taviniraa taime taatoa. No to ˈna tapearaa i to ˈna tiaraa Kerisetiano amui ore, ua mau oia i te fare tapearaa e piti matahiti i te maoro. Ua turu maite to ˈna utuafare ia ˈna, e i te matahiti 1950, ua haere ta ˈna na tamarii e toru i te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Watchtower no te faaineineraa mitionare, i New York. No to ˈna itoito rahi i roto i ta ˈna ohipa pororaa i pii ai to ˈna mau hoa ia ˈna o Aramagedo Ernie. Ua ora oia ia au i ta ˈna pûpûraa ma te taiva ore, e tae roa i to ˈna poheraa i te matahiti 1986 ra, ua poro oia e ua fatata roa te tamaˈi a te Atua o Aramagedo. Aita oia i manaˈo e e parau faaau taime poto e te Atua ta ˈna pûpûraa! *Korinetia 1, 15:58.

8, 9. (a) Eaha te hiˈoraa i horoahia e te mau taurearea e rave rahi i Paniora i te tau faatereraa a Franco? (b) Eaha te mau uiraa e tano ia uihia?

8 No Paniora mai te tahi atu hiˈoraa o te itoito rahi aita roa ˈtu i iti mai. I te tau faatereraa a Franco (1939-1975), e mau hanere taurearea Ite pûpûhia tei rave i te tiaraa Kerisetiano amui ore. Mea rahi tei mau i te fare tapearaa a te nuu hoê ahuru matahiti aore ra hau atu i te roa. Hoê Ite, o Jesús Martín tei amui i te mau utua e ua taea roa ta ˈna e 22 matahiti i roto i te fare tapearaa. Mea ino roa to ˈna tairiraahia a mau ai oia i te hoê fare tapearaa a te nuu i Afirika Apatoerau. E ere roa ˈtu teie mau mea i te mea ohie, aita râ oia i fati.

9 I te rahiraa o te taime, aita roa ˈtu teie mau taurearea i ite afea, mai te peu e e tia, ratou e tuuhia ˈi, no te mea ua faahepo-noa-hia ratou i te mau utua e rave rahi te tahi i muri aˈe i te tahi. Ua tapea noa râ ratou i to ratou hapa ore e to ratou itoito rahi no te taviniraa a tapeahia ˈi ratou. I te haamataraa te huru tupuraa i te maitai mai i te matahiti 1973 ra, ua tuuhia e rave rahi o teie mau Ite, ua taea ïa to ratou e 30 e maa tiahapa matahiti, e ua rave tia ˈtu ratou i te taviniraa taime taatoa, ua riro mai te tahi pae ei pionie taa ê e ei tiaau ratere. Ua ora ratou ia au i ta ratou pûpûraa i roto i te fare tapearaa, e ua na reira noa te rahiraa mai to ratou tuuraahia mai â. * E o tatou i teie mahana? Te haapao maitai ra anei tatou i ta tatou pûpûraa mai teie feia taiva ore?—Hebera 10:32-34; 13:3.

Te manaˈo tano i ta tatou pûpûraa

10. (a) Eaha to tatou manaˈo i ta tatou pûpûraa, e tia ˈi? (b) Eaha te manaˈo o Iehova i ta tatou taviniraa ia ˈna?

10 Eaha to tatou manaˈo i ta tatou pûpûraa na te Atua no te rave i to ˈna hinaaro? O te ohipa matamua anei tera i roto i to tatou oraraa? Noa ˈtu eaha to tatou huru tupuraa, mea apî anei aore ra mea paari, mea faaipoipohia anei aore ra aita, mea maitai anei te ea aore ra mea maˈimaˈi, e tia ia tutava tatou i te ora ia au i ta tatou pûpûraa, ia au i to tatou huru tupuraa. E faatia paha te huru tupuraa o te hoê taata ia tavini oia ma te taime taatoa ei pionie, ei rima tauturu i te hoê amaa a te Taiete Watch Tower, ei mitionare, aore ra i roto i te taviniraa ratere. Area te tahi mau metua ra, e rahi paha ïa ta ratou ohipa i te haapaoraa i te mau hinaaro pae tino e pae varua o to ratou utuafare. Mea faufaa ore aˈe anei te maa hora iti ta ratou i horoa i roto i te taviniraa i te aro o Iehova i te mau hora e rave rahi i horoahia e te hoê tavini taime taatoa? Eita. Eita roa ˈtu te Atua e tiaturi ia horoa tatou i te mea aita ta tatou. Ua parau te aposetolo Paulo i teie manaˈo tumu: “Te vai ra hoi te tia i te aau, e fariihia ïa i ta te taata i noaa eiaha i tei ore i noaa ia ˈna ra.”—Korinetia 2, 8:12.

11. Tei te aha to tatou faaoraraa?

11 I roto i te mau tupuraa atoa, e ere to tatou faaoraraa tei te tahi mea ta tatou e rave, tei te maitai rahi râ o Iehova na roto i to tatou Fatu te Mesia ra o Iesu. Ua faataa maitai Paulo e: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra. I tia-noa-hia mai ïa e to ˈna ra aroha mau, i te ora e vai i te Mesia ra ia Iesu.” Teie râ, e haapapu ta tatou mau ohipa i to tatou faaroo rave i te mau tǎpǔ a te Atua.—Roma 3:23, 24; Iakobo 2:17, 18, 24.

12. No te aha e ore ai e tia ia rave tatou i te mau faaauraa?

12 Aita e faufaa ia faaau tatou i ta tatou mau hora i roto i te taviniraa i te Atua, ta tatou mau opereraa papai bibilia, aore ra te rahiraa haapiiraa bibilia ta tatou e faatere ra i ta vetahi ê. (Galatia 6:3, 4) Aita e hiˈoraa eaha ta tatou e rave ra i roto i te taviniraa Kerisetiano, e tia ia tatou paatoa ia haamanaˈo i te mau parau faahaehaa a Iesu: “Oia atoa outou, ia ravehia e outou te mau mea atoa i faauehia ˈtu ia outou na, e na ô outou, Aita a matou faufaa, a to mau tavini nei i hopoi atu; o tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei, tirara.” (Luka 17:10) Mai te aha te pinepine e nehenehe ai tatou e parau e ua ravehia e tatou “te mau mea atoa i faauehia” mai ia tatou nei? No reira, teie te uiraa, Mai te aha te maitai o ta tatou taviniraa i te Atua, e tia ˈi?—Korinetia 2, 10:17, 18.

Te haafaufaaraa i te mau mahana atoa

13. Eaha te haerea e hinaarohia e tatou ia haapao tatou i ta tatou pûpûraa?

13 Ia oti ia ˈna i te horoa i te aˈoraa na te mau vahine, te mau tane, te mau tamarii, te mau metua, e te mau tavini, ua papai Paulo e: “E ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na [Iehova], eiaha na te taata. Ua itea hoi e, e noaa mai ta outou ra utua i te aiˈa no ǒ mai [ia Iehova] ra; te tavini nei hoi outou i te Fatu ra i te Mesia.” (Kolosa 3:23, 24; MN) Aita tatou e tavini ra no te faahoruhoru i te taata na roto i ta tatou e rave ra i roto i te taviniraa ia Iehova. Te tamata ra tatou i te tavini i te Atua na roto i te peeraa i te hiˈoraa o Iesu Mesia. Ua haapao oia i ta ˈna taviniraa huru poto ma te ore e haamarirau.—Petero 1, 2:21.

14. Eaha te faaararaa a Petero no nia i te mau mahana hopea?

14 Ua faaite atoa te aposetolo Petero e mea ru te tau. I roto i te piti o ta ˈna episetole, ua faaara oia e ia tae i te mau mahana hopea, e fa mai te feia tâhitohito—te feia taiva e te feia feaa—o te faahiti i te mau uiraa ia au i to ratou iho mau hinaaro no nia i te vairaa mai o te Mesia. Ua parau râ Petero e: “Aore [Iehova] i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa. E tae mai râ te mahana o [Iehova] mai te eiâ.” Oia, e tae mau mai te mahana o Iehova. No reira, e tia ia haapeapea tatou i te mau mahana atoa e mea papu e mea paari mau anei to tatou faaroo i te tǎpǔ a te Atua.—Petero 2, 3:3, 4, 9, 10; MN.

15. Nafea tatou ia hiˈo i te mau mahana atoa o to tatou oraraa?

15 No te ora ia au i ta tatou pûpûraa ma te haapao maitai, e tia ia faaohipa tatou i te mau mahana atoa no te arue ia Iehova. Ia hope te mahana taitahi, e nehenehe anei tatou e hiˈo i muri e parau ai nafea tatou i te paturu-rii-raa i te faaraaraa i te iˈoa o te Atua e te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia? Peneiaˈe mea na roto i to tatou haerea mâ, ta tatou aparauraa faaitoito, aore ra to tatou haapeapearaa î i te here no te utuafare e te mau hoa. Ua faaohipa anei tatou i te mau taime maitai no te faataa i to tatou tiaturiraa Kerisetiano ia vetahi ê? Ua tauturu anei tatou i te hoê taata ia feruri maitai i te mau tǎpǔ a te Atua? E tuatapapa anaˈe i te mea faufaa i te pae varua i te mau mahana atoa, a haapue ai, ei auraa parau, i te taoˈa pae varua i te fare moni.—Mataio 6:20; Petero 1, 2:12; 3:15; Iakobo 3:13.

Ia maramarama noa to outou mata

16. Eaha te mau ravea a Satani no te tamata i te haaparuparu i ta tatou pûpûraa na te Atua?

16 Te ora nei tatou i te hoê tau e riro maira ei mea fifi atu â no te mau Kerisetiano. Te tamata ra Satani e to ˈna iho i te haamohimohi i te taa-ê-raa i rotopu i te maitai e te ino, te mea mâ e te mea viivii, te mea morare e te mea morare ore, te mea tia e te ere i te mea tia. (Roma 1:24-28; 16:17-19) Ua faariro roa oia ei mea ohie no tatou ia haaviivii i to tatou mafatu e to tatou feruriraa na roto i te hoê mauhaa iti pataraa afata teata aore ra te hoê iri patapataraa matini roro uira. E nehenehe to tatou mata pae varua e mohimohi mai, aore ra e fera mai, eita ˈtu ai tatou e ite i ta ˈna mau ravea haavare. E nehenehe ta tatou faaotiraa e ora ia au i ta tatou pûpûraa e ta tatou tapearaa i te “arote” e paruparu mai ia haafifi tatou i ta tatou mau faufaa pae varua.—Luka 9:62; Philipi 4:8.

17. Nafea te aˈoraa a Paulo e tauturu mai ai ia tatou ia tapea i to tatou taairaa e te Atua?

17 E tano mau ïa te mau parau a Paulo i te amuiraa no Tesalonia: “Teie hoi to te Atua hinaaro ia haamaitaihia outou; ia ore outou ia faaturi; ia ite to outou atoa e ati noa ˈˈe i te vaiiho i to ˈna iho tino ma te maitai e te tura; eiaha ia tuua-noa-hia i te hinaaro tia ore, mai to te Etene tei ore i ite i te Atua ra.” (Tesalonia 1, 4:3-5) Ua aratai te morare ore i te tiavaruraa o vetahi pae i rapae i te amuiraa Kerisetiano, o te feia i ore i haapao i ta ratou pûpûraa na te Atua. Ua vaiiho ratou ia paruparu atu to ratou taairaa e te Atua e ia faufaa ore oia i roto i to ratou oraraa. Ua parau râ Paulo e: “Aore hoi te Atua i nomino mai ia tatou no te parau faufau, ia maitai râ. E teie nei, o te patoi mai, e ere ïa i te taata ta ˈna i patoi maira, o te Atua râ, o tei horoa mai i to ˈna [varua moˈa ia outou] nei.”—Tesalonia 1, 4:7, 8; MN.

Eaha ta outou faaotiraa?

18. Eaha ta tatou faaotiraa, e tia ˈi?

18 Mai te peu e te taa ra ia tatou te huru hoata ore o ta tatou pûpûraa na te Atua ra o Iehova, eaha ïa ta tatou e faaoti e rave? Ta tatou faaotiraa papu, te tapearaa ïa i te hoê manaˈo haava maitai i te pae o to tatou haerea e ta tatou taviniraa atoa. Ua aˈo Petero e: “Ei aau hapa ore â to outou, e ta ratou i faaino mai ia outou na, mai te mea e, e feia rave parau ino ra, ia haama ratou o tei pari haavare noa mai i ta outou parau maitai i te Mesia ra.” (Petero 1, 3:16) E mauiui paha tatou e e faaruru i te hamani-ino-raa no to tatou haerea Kerisetiano, ua na reira atoa râ te Mesia no to ˈna faaroo e to ˈna taiva ore i te Atua. “E teie nei,” o ta Petero ïa i parau, “i pohe na te Mesia i te pohe tino nei no tatou, e faatara ia outou iho i taua manaˈo ra: (o tei pohe hoi i te tino ra, ua ore ïa ua rave i te hara).”—Petero 1, 4:1.

19. Eaha ta tatou e hinaaro ia parauhia no nia ia tatou?

19 Oia mau, e paruru ta tatou faaotiraa papu e ora ia au i ta tatou pûpûraa, ia tatou i te mau marei a te ao a Satani tei maˈi i te pae varua, morare e i te pae tino. Hau atu â râ, e nehenehe tatou e tiaturi e e farii maitai te Atua ia tatou, o te hau ê i te maitai i te mau mea atoa ta Satani e ta to ˈna iho e pûpû mai. No reira, eiaha roa ˈtu e rave e ia parauhia e ua faarue tatou i te aroha ta tatou i faahotu i to tatou iteraa i te parau mau i te matamua ra. Eiaha, ia parauhia râ no tatou mai tei parauhia no te amuiraa o te senekele matamua no Tuatira: “Ua ite au i ta oe ohipa, e to oe hinaaro, e to oe hamani maitai, e te faaroo, e te faaoromai, e ta oe na mau ohipa hopea o tei hau ïa i tei mutaa ihora.” (Apokalupo 2:4, 18, 19) Oia, eiaha tatou ia pumahana i te pae o ta tatou pûpûraa, ia ‘ura râ i te varua,’ e ia itoito rahi e tae noa ˈtu i te hopea—e ua fatata hoi te hopea.—Roma 12:11, MN; Apokalupo 3:15, 16.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Tour de Garde o te 15 no Eperera 1987, api 31.

^ A hiˈo i te Tour de Garde o te 15 no Tiunu 1980, mau api 8-12, no te mau parau rii atoa o te aamu o Ernest Beavor.

^ A hiˈo i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 1978, mau api 156-158, 201-218, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha ta te pûpûraa e titau?

• Teihea mau hiˈoraa no tahito ra e no teie nei tau o te mau tavini a te Atua pûpûhia e au ia peehia e tatou?

• Eaha to tatou manaˈo i ta tatou taviniraa i te Atua, e tia ˈi?

• Eaha ta tatou faaotiraa no nia i ta tatou pûpûraa na te Atua, e tia ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ua vai taiva ore noa Ieremia noa ˈtu te mau hamani-ino-raa riaria

[Hohoˈa i te api 16]

Ei Kerisetiano itoito rahi, ua horoa o Ernest Beavor i te hiˈoraa na ta ˈna mau tamarii

[Hohoˈa i te api 17]

Ua mau noa te mau hanere taurearea Ite i to ratou hapa ore i roto i te mau fare tapearaa i Paniora

[Hohoˈa i te api 18]

Ia tuatapapa tatou i te mea faufaa i te pae varua i te mau mahana atoa