Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A imi ia Iehova hou te mahana o to ˈna riri

A imi ia Iehova hou te mahana o to ˈna riri

A imi ia Iehova hou te mahana o to ˈna riri

“E imi ia Iehova . . . E imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”—ZEPHANIA 2:3.

1. Eaha te huru pae varua o Iuda i to Zephania haamataraa i ta ˈna ohipa tohuraa?

 UA HAAMATA o Zephania i ta ˈna ohipa tohuraa i te hoê tau fifi o te tuatapaparaa o Iuda. Tei raro roa te huru pae varua o te nunaa. Aita ratou e tuu ra i te tiaturiraa i nia ia Iehova, te imi ra râ ratou i te aratairaa a te mau tahuˈa etene e a te feia hiˈohiˈo. Ua î roa to ratou fenua i te haamoriraa a Baala e ta ˈna mau peu no te faahoturaa. Te haavî ra te mau aratai tivira—te mau tamaiti hui arii, te feia teitei, e te mau haava—i te feia iho i manaˈohia e na ratou e paruru. (Zephania 1:9; 3:3) E ere ïa i te mea maere e ua opua Iehova e ‘faatoro i to ˈna rima’ i nia ia Iuda e ia Ierusalema e haamou atu!—Zephania 1:4.

2. Eaha te tiaturiraa i vai na no te mau tavini haapao maitai a te Atua i Iuda?

2 Noa ˈtu râ te ino o te huru tupuraa, te vai ra te hoê tiaturiraa. Tei nia o Iosia, te tamaiti o Amona, i te terono i teie nei. E tamaiti iti noa oia, e here mau râ to ˈna ia Iehova. Mai te peu e e haamau faahou te arii apî i te haamoriraa viivii ore i Iuda, e faaitoitoraa mau ïa no te maa toea e tavini ra i te Atua ma te haapao maitai! E turai-atoa-hia paha te tahi atu ia apiti ia ratou a faaorahia ˈtu ai i te mahana e riri ai Iehova.

Mau titauraa e faaorahia ˈi

3, 4. Eaha na titauraa e toru e tia ia faaîhia e faaorahia ˈi te hoê taata i “te mahana e riri ai Iehova”?

3 E nehenehe mau anei te tahi mau taata e faaorahia i te mahana e riri ai Iehova? Oia, mai te peu e e faaî ratou i na titauraa e toru i faataahia i roto i te Zephania 2:2, 3. A taio ai tatou i teie mau irava, e tapao maite anaˈe i teie mau titauraa. Ua papai Zephania e: “E aita te parau nei i faatupuhia, ua pee noa te mahana mai te ota ra, e aita outou i roohia mai e te riri aa no ǒ ia Iehova, e aore â i tae mai te mahana riri o Iehova i nia ia outou. E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”

4 Ia faaorahia oia, e tia ïa i te hoê taata (1) ia imi ia Iehova, (2) ia imi i te parau-tia, e (3) ia imi i te haehaa. E tia ia anaanatae rahi tatou i teie mau titauraa i teie mahana. No te aha? No te mea, mai ia Iuda e ia Ierusalema i faaruru i te hoê mahana faatitiaifaroraa i te senekele 7 H.T.T., te haere tia ˈtura te mau nunaa o te Amuiraa faaroo Kerisetiano—inaha, te feia iino atoa—i mua i te hoê faaûraa e te Atua ra o Iehova i te “ati rahi” e fatata maira. (Mataio 24:21) E tia i te feia atoa e hinaaro ra e ia faatapunihia ratou i taua taime ra ia rave i te hoê faaotiraa faufaa i teie nei. Nafea? Na roto i te imiraa ia Iehova, te imiraa i te parau-tia, e te imiraa i te haehaa hou a maoro roa ˈi!

5. Eaha te titauhia no te “imi ia Iehova” i teie mahana?

5 E parau paha outou e: ‘Ua pûpûhia vau, ua bapetizohia ei tavini a te Atua, e Ite no Iehova vau. Aita anei au i faaî aˈena i taua mau titauraa ra?’ Oia mau, e titauhia hau atu â i te pûpû-noa-raa ia tatou na Iehova. E nunaa pûpûhia o Iseraela, aita râ te feia no Iuda e ora ra ia au i taua pûpûraa ra i te tau o Zephania. Ei faahopearaa, ua faaruehia te nunaa. ‘Te imiraa ia Iehova’ i teie mahana, te faatupuraa e te tapearaa ïa i te taairaa mahanahana e oia e ta ˈna faanahonahoraa i te fenua nei. Teie te auraa, e haapii e ia ite eaha to ˈna manaˈo i te tahi mau tumu parau e e haapao maite atu i to ˈna mau manaˈo hohonu. E imi tatou ia Iehova ia faahohonu maite tatou i ta ˈna Parau, ia feruriruri i te reira e ia faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa i roto i te oraraa. A imi atoa ˈi tatou ia Iehova na roto i te pure ma te uˈanana e a pee ai i te aratairaa a to ˈna varua moˈa, e piri noa ˈtu â to tatou taairaa e o ˈna e e turaihia tatou ia tavini ia ˈna ‘ma to tatou aau atoa, to tatou nephe atoa, e to tatou puai atoa.’—Deuteronomi 6:5; Galatia 5:22-25; Philipi 4:6, 7; Apokalupo 4:11.

6. Nafea tatou e ‘imi ai i te parau-tia,’ e no te aha e nehenehe ai noa ˈtu e tei roto tatou i teie nei ao?

6 Te piti o te titauraa i faahitihia i roto i te Zephania 2:3, te ‘imiraa ïa i te parau-tia.’ Ua rave te rahiraa o tatou i te mau tauiraa rahi ia nehenehe tatou e bapetizohia ei Kerisetiano, e tia râ ia tatou ia tamau i te paturu i te mau ture tia a te Atua i te roaraa o to tatou oraraa. Ua vaiiho te tahi pae tei haamata maitai i te reira paeau ia viivii ratou i teie nei ao. E ere i te mea ohie ia imi i te parau-tia, te haaatihia ra hoi tatou e te mau taata o te manaˈo nei e e ohipa au noa te taatiraa tia ore, te haavare, e te tahi atu â mau hara. E nehenehe râ te hinaaro puai e faaoaoa ia Iehova e haavî i te mau manaˈo atoa e imi i te farii maitai a to te ao na roto i te tamataraa i te riro mai ia ratou. Ua ere to Iuda i te farii maitai a te Atua no to ratou tamataraa i te pee i to ratou feia tapiri etene. Maoti i te pee i to te ao, e “pee” anaˈe ïa “i te Atua,” a faahotu ai i “te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva ore mau.”—Ephesia 4:24, MN; 5:1.

7. Nafea tatou e ‘imi ai i te haehaa’?

7 Te toru o te manaˈo o te Zephania 2:3, oia ïa, ia hinaaro tatou ia faatapunihia tatou i te mahana e riri ai Iehova, e tia ia tatou ia “imi i te haehaa.” I te mau mahana atoa, e farerei tatou i te mau tane, te mau vahine e te mau taurearea e ere roa ˈtu i te mea haehaa. Ia ratou, e hape te riroraa ei taata mǎrû. E parauhia e e paruparuraa ino roa te auraroraa. Mea titau rahi roa ratou, mea miimii e te etaeta, e manaˈo ratou e e tia ia fariihia to ratou “mau tiaraa” e mau hinaaro noa ˈtu eaha te haamâuˈaraa. Mea peapea mau ïa ia peehia tatou i te tahi o teie mau huru feruriraa! Teie te taime e ‘imi ai i te haehaa.’ Nafea? Na roto i te auraroraa i te Atua, a farii haehaa ˈi i ta ˈna aˈoraa e a faaau atu ai ia tatou i nia i to ˈna hinaaro.

No te aha “peneiaˈe” o te faatapunihia?

8. Eaha te faaitehia ra na roto i te faaohiparaa i te taˈo ra “peneiaˈe” i roto i te Zephania 2:3?

8 A tapao na e te na ô ra te Zephania 2:3 e: “Peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.” No te aha te taˈo ra “peneiaˈe” i faaohipahia ˈi i mua i te “feia i haehaa i nia i te fenua nei”? Inaha, ua rave taua feia haehaa ra i te mau taahiraa avae maitatai, eita râ e nehenehe e tiaturi ia ˈna iho. Aita ratou i tapae atura i te hopea o to ratou oraraa ma te ore e taiva. I nehenehe i manaˈohia e e topa te tahi i roto i te hara. Hoê â atoa no tatou. Ua parau Iesu e: “Area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:13) Oia, tei to tatou tamauraa i te rave i te mea maitai e faaorahia ˈi tatou i te mahana e riri ai Iehova. O te reira anei ta outou faaotiraa papu?

9. Eaha te mau taahiraa avae tia i ravehia e te arii apî ra o Iosia?

9 E au ra e ei pahonoraa i te mau parau a Zephania, ua hinaaro te arii Iosia e “imi ia Iehova.” Te na ô ra te Bibilia e: “Tae aˈera hoi i te matahiti vau o to ˈna ra hau, i te vai-apî-raa [o Iosia] ra [fatata 16 matahiti], ua imi ihora oia i te Atua o tana tupuna o Davida.” (Paraleipomeno 2, 34:3) Ua tamau noa atoa Iosia i te “imi i te parau-tia,” te taio ra hoi tatou e: “E tae aˈera i te matahiti hoê ahuru e ma piti,”—ua fatata ïa to Iosia e 20 matahiti—“ua tamâ atura oia ia Iuda e ia Ierusalema i te mau vahi teitei, e te mau [pou moˈa], e te mau idolo otiotihia e te mau idolo faatôhia ra. Ua vavahihia hoi te mau fata a Baala i mua i tana aro.” (Paraleipomeno 2, 34:3, 4; MN) Ua ‘imi atoa Iosia i te haehaa,’ a ohipa ˈi ma te haehaa no te faaoaoa ia Iehova na roto i te tamâraa i te fenua i te haamoriraa idolo e te tahi atu mau peu faaroo hape. Auê paha ïa te vetahi atu feia haehaa i te oaoa i teie mau tupuraa e!

10. Eaha tei tupu i Iuda i te matahiti 607 H.T.T., o vai ma râ tei faaorahia?

10 E rave rahi ati Iuda tei hoˈi ia Iehova ra i te tau faatereraa a Iosia. I muri aˈe râ i te poheraa o te arii, ua hoˈi faahou te rahiraa i ta ratou mau peu tahito ra—i te mau peu ta te Atua e ore roa ˈtu e farii. Mai ta Iehova i faaoti, ua tomo to Babulonia i Iuda e ua haamou i te oire pu ra o Ierusalema i te matahiti 607 H.T.T. Aita râ te mau taata atoa i haamouhia. Ua faatapunihia te peropheta Ieremia, te Etiopia o Ebeda-meleka, te mau huaai o Ionadaba, e te tahi atu â tei ore i taiva i te Atua i taua mahana i riri ai Iehova ra.—Ieremia 35:18, 19; 39:11, 12, 15-18.

E te mau enemi o te Atua—A haamanaˈo!

11. No te aha te tapearaa i te taiva ore i te Atua e riro ai ei tautooraa i teie mahana, eaha râ ta te mau enemi o te nunaa o Iehova e tia ia hiˈopoa?

11 A tiai ai tatou ia tae mai te mahana e riri ai Iehova i nia i teie faanahoraa ino, e ‘roohia tatou e te ati e rave rahi te huru.’ (Iakobo 1:2) I te tahi mau fenua e parau ra e haafaufaa i te tiamâraa i te pae haamoriraa, ua faaohipa te tahi mau ekalesiatiko faateretere i to ratou mana i nia i te feia toroa a teie nei ao no te hopoi mai i te hamani-ino-raa hairiiri i nia i te nunaa o te Atua. E pari haavare te tahi mau taata haama ore i te mau Ite no Iehova, a parau ai e e “pǔpǔ iti faaroo atâta” ratou. Ua ite maite te Atua i ta ratou mau ohipa, e eita e ore i te faautuahia. Mea maitai ia hiˈopoa to ˈna mau enemi i tei tupu i nia i te mau enemi o to ˈna nunaa i tahito ra mai te mau Philiseti. Te na ô ra te parau tohu e: “E faarue-mau-hia Gaza, e ano hoi Asekelona; e tiahi-ê-hia Asadoda i te avatea, e iriti-tumu-hia Ekerona.” E faaano-roa-hia te mau oire Philiseti o Gaza, Asekelona, Asadoda e Ekerona.—Zephania 2:4-7.

12. Eaha tei roohia i nia ia Philiseti, Moabi e ia Amona?

12 Te na ô râ te parau tohu e: “Ua ite au i te faaino a Moabi, e te vahavaharaa a te mau tamarii a Amona, i ta ratou faainoraa mai i to ˈu ra taata, e te faarahiraa ïa ratou iho i te faaineraa i to ratou ra otia.” (Zephania 2:8) Parau mau, ua oto to Aiphiti e to Etiopia i te rima o te feia aro no Babulonia. Eaha râ te haavaraa a te Atua i nia ia Moabi e ia Amona, mau nunaa no roto mai i te tamaiti fetii o Aberahama ra o Lota? Ua tohu Iehova e: “E riro mau Moabi mai ia Sodoma, e riro hoi te tamarii a Amona mai ia Gomora.” E ere mai to ratou mau metua vahine tupuna—na tamahine a Lota, tei ora mai i te haamouraa o Sodoma e o Gomora—eita o Moabi e o Amona teoteo e faatapunihia i mua i te mau haavaraa a te Atua. (Zephania 2:9-12; Genese 19:16, 23-26, 36-38) I teie mahana, teihea o Philiseti e teihea to ratou mau oire? E o Moabi e o Amona tei teoteo na i te hoê tau? A imi na mai ta outou e nehenehe, eita e itea mai ia outou.

13. Eaha te itearaa a te ihipǎpǎ i tupu i Nineve?

13 I te tau o Zephania, tei te faito teitei roa ˈˈe o to ˈna mana te Hau emepera Asura. Ua papai te taata ihipǎpǎ o Austen Layard no nia i te hoê tuhaa o te aorai arii ta ˈna i ite mai i te oire pu o Asura ra o Nineve e: “Mea vahihia te aroaro . . . na roto i te mau tuhaa orapa, ua penihia te mau tiare, aore ra te mau hohoˈa animara i nia iho. Ua tamauhia te ivori i roto i te tahi, ua haaatihia te tuhaa taitahi i te mau hiti e te mau faanehenehe haviti. Ua penihia te mau pou, e te mau papai o te mau piha atoa, i te peni anaana, aore ra ua tapirihia i te auro e te ario; e ua ravehia te mau raau varavara roa ˈˈe, e arezi hoi te rahiraa, no te mau tauihaa raau.” Ia au râ i tei tohuhia i roto i te buka a Zephania, e haamouhia o Asura e e riro to ˈna oire pu o Nineve ei “oire pau.”—Zephania 2:13.

14. Nafea te parau tohu a Zephania i te tupuraa i nia ia Nineve?

14 Hoê ahuru ma pae noa matahiti i muri aˈe i to Zephania faahitiraa i taua parau tohu ra, ua haamouhia te oire puai ra o Nineve, ua riro to ˈna aorai arii ei huˈahuˈa. Oia, ua faatopahia taua oire teoteo ra i raro i te repo. Te faataahia ra te rahi o te haamouraa ma te oraora mau na roto i teie mau parau: “Te kata e te kephoda, ei roto i te teˈa uputa otiotihia ra taoto ai; e pihai te oto i te mau haamaramarama; e ano hoi te mau uputa.” (Zephania 2:14, 15) E au noa ˈtura te mau fare rahi hanahana o Nineve ei vahi faaearaa no te mau kephoda e te mau kata. E ore roa te mau maniania a te ohipa tapihoo, te mau tutuô a te feia tamaˈi, te mau himene pure a te mau tahuˈa i nia i te mau purumu o te oire. I roto i taua mau aroâ ra tei î na i te taata, e faaroohia te hoê noa reo e himene ra ma te oto i te haamaramarama, peneiaˈe te himene oto o te hoê manu aore ra te haruru o te mataˈi. Ia na reira atoa te mau enemi atoa o te Atua i te tae i to ratou hopea!

15. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i tei roohia i nia ia Philiseti, Moabi, Amona e Asura?

15 Eaha ta tatou e haapii mai na roto i tei roohia i nia ia Philiseti, Moabi, Amona e Asura? Teie ïa: Ei tavini a Iehova, aita e mea e tia ia tatou ia mǎtaˈu i to tatou mau enemi ra. Te ite ra te Atua eaha ta te feia e patoi ra i to ˈna nunaa e rave ra. Ua ohipa Iehova i nia i to ˈna mau enemi i mutaa ihora, e e faatae-atoa-hia mai ta ˈna haavaraa i nia i te fenua taatoa i faaeahia e te taata i teie mahana. Te vai ra râ te feia e ora ˈtu—‘e feia rahi roa no te mau fenua atoa.’ (Apokalupo 7:9) E nehenehe outou e riro ei hoê o ratou—ia tamau noa râ outou i te imi ia Iehova, te imi i te parau-tia, e te imi i te haehaa.

E pohe to te feia rave hara e te vaha vai!

16. Eaha ta te parau tohu a Zephania i parau no nia i te mau tamaiti hui arii e te mau aratai haapaoraa no Iuda, e no te aha teie mau parau e tano maitai ai i te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

16 E hoˈi faahou mai te parau tohu a Zephania i nia ia Iuda e ia Ierusalema. Te na ô ra te Zephania 3:1, 2 e: “E pohe to ˈna to tei faufau e ua viivii, to te oire faateiaha! Aore oia i faaroo i te reo; aore oia i farii i te aˈo; aore oia i tiaturi ia Iehova; aore oia i haafatata ˈtu i to ˈna Atua.” Mea peapea mau e aita te mau tutavaraa a Iehova e aˈo i to ˈna nunaa i haapaohia! Mea ino mau te huru aroha ore o te mau tamaiti hui arii, te feia teitei, e te mau haava. Te patoi ra Zephania i te haama ore o te mau aratai haapaoraa, a na ô ai e: “To ˈna ra mau peropheta, e vaha vai ïa e te taiata: e to ˈna ra mau tahuˈa ua viivii ia ratou te vahi moˈa, ua rave ino hoi ratou i te ture.” (Zephania 3:3, 4) Te faataa maitai ra teie mau parau i te huru o te mau peropheta e te mau tahuˈa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i teie mahana! Ma te vaha vai, ua iriti ratou i te iˈoa o te Atua mai roto mai i ta ratou mau huriraa bibilia e ua haapii i te mau haapiiraa o te faahuru ê i te Atua ta ratou e parau ra e haamori.

17. E faaroo anei te taata aore ra eita, no te aha e tamau ai i te poro i te parau apî maitai?

17 Ua faaara rahi Iehova i to ˈna nunaa i tahito ra no nia i te ohipa ta ˈna e fatata i te rave. Ua tono oia i ta ˈna mau tavini te mau peropheta—o Zephania e o Ieremia, e te vai ra ˈtu â—e aˈo i te nunaa e tatarahapa. Oia mau, ‘e ore Iehova e rave i te ino: te faatupu nei oia i te parau au i te mau poipoi nei, te tuu noa nei oia i te atea, eita e tuutuu.’ Eaha te pahonoraa? “E ore râ te taiata e ite i te haama,” o ta Zephania ïa i parau. (Zephania 3:5) Hoê â faaararaa e faahitihia ra i teie tau. Mai te peu e e taata poro i te parau apî maitai outou, te apiti ra ïa outou i roto i teie ohipa faaararaa. A tamau ïa i te poro i te parau apî maitai ma te tuutuu ore! E faaroo anei te taata aore ra eita, e manuïa ta outou taviniraa ia au i te manaˈo o te Atua ia haapao noa outou i te reira ma te taiva ore; aita e faufaa e haama ia rave outou i te ohipa a te Atua ma te itoito rahi.

18. Nafea te Zephania 3:6 e tupu ai?

18 Eita te faatupuraa i te haavaraa a te Atua e taotiahia i nia i te faaanoraa o te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Te faatae ra Iehova i ta ˈna faahaparaa i te mau nunaa atoa: “Ua tâpû-ê-hia e au te mau fenua: ua ano ta ratou mau pare; ua pau to ratou mau aroâ ia ˈu, e aore e taata e haere na roto: ua mou to ratou mau oire.” (Zephania 3:6) No te huru papu roa o teie mau parau i faahiti ai Iehova i te haamouraa mai te mea ra e ua tupu aˈena. Eaha tei tupu i nia i te mau oire no Philiseti, Moabi, e no Amona? E te oire pu o Asura ra o Nineve? Ua riro to ratou haamouraa ei faaararaa no te mau nunaa i teie mahana. Eiaha te Atua ia faaooohia.

A tamau i te imi ia Iehova

19. Eaha te mau uiraa haaferuri e tia ia tatou ia ui?

19 I te tau o Zephania, ua faataehia te riri o te Atua i nia i te mau taata iino tei “faaino roa i ta ratou parau.” (Zephania 3:7) Hoê â te ohipa e tupu i to tatou nei tau. Te ite ra anei outou i te haapapuraa e te fatata maira te mahana e riri ai Iehova? Te tamau ra anei outou i te “imi ia Iehova” na roto i te taio-tamau-raa i ta ˈna Parau—i te mau mahana atoa? Te “imi” ra anei outou “i te parau-tia” na roto i te oraraa i te hoê oraraa mâ i te pae morare ia au i te mau ture a te Atua? E te “imi” ra anei outou “i te haehaa” na roto i te faaiteraa i te mǎrû, te huru feruriraa auraro i te Atua e i ta ˈna mau faanahoraa no te faaoraraa?

20. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau hopea o teie anairaa no nia i te parau tohu a Zephania?

20 Ia tamau noa tatou i te imi ia Iehova, i te parau-tia e te haehaa, e nehenehe tatou e tiaturi e fanaˈo i te mau haamaitairaa rahi i teie nei â—oia, i teie nei “anotau hopea” o te tamata i to tatou faaroo. (Timoteo 2, 3:1-5; Maseli 10:22) E ui paha ïa tatou e, ‘Nafea tatou e haamaitaihia ˈi ei tavini a Iehova no teie tau, e eaha te mau haamaitairaa no a muri aˈe ta te parau tohu a Zephania e tuu ra i mua i te feia e faatapunihia i te mahana e riri ai Iehova e e tae oioi roa maira?’

Nafea outou ia pahono?

• Nafea te taata e ‘imi ai ia Iehova’?

• Eaha te titauhia no te “imi i te parau-tia”?

• Nafea tatou e ‘imi ai i te haehaa’?

• No te aha tatou e tamau ai i te imi ia Iehova, i te parau-tia, e te haehaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Te imi ra anei outou ia Iehova na roto i te haapiiraa bibilia e te pure ma te uˈanana?

[Hohoˈa i te api 21]

No te mea e tamau ratou i te imi ia Iehova, e ora ˈtu te hoê nahoa rahi i te mahana o to ˈna riri