Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aruehia ra Iehova na te fenua atoa nei e to ˈna nunaa tei faanaho-faahou-hia

Te aruehia ra Iehova na te fenua atoa nei e to ˈna nunaa tei faanaho-faahou-hia

Te aruehia ra Iehova na te fenua atoa nei e to ˈna nunaa tei faanaho-faahou-hia

‘E [taui au i te reo o te mau nunaa ei reo ateate], ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova.’—ZEPHANIA 3:9; MN.

1. No te aha i faatupuhia ˈi te mau poroi haamouraa i nia ia Iuda e te tahi atu mau nunaa?

 E MAU poroi haavaraa puai mau ta Iehova i faaurua ia Zephania e poro! Ua tupu taua mau parau haamouraa ra i nia ia Iuda e to ˈna oire pu o Ierusalema no te mea aita te feia aratai e te nunaa i roto i te taatoaraa e rave ra i te hinaaro o Iehova. E farerei atoa te mau nunaa tapiri, mai ia Philiseti, Moabi, e Amona, i te riri o te Atua. No te aha? No ta ratou patoiraa taehae, ehia senekele i te maoro, i te nunaa o Iehova. No taua atoa tumu ra e haamouhia ˈi te hau o te ao atoa ra o Asura, e eita roa ˈtu e haamau-faahou-hia.

2. No vai i orerohia ˈi te mau parau i roto i te Zephania 3:8?

2 Teie râ, te vai ra te tahi feia ua ineine te aau i Iuda i tahito ra. Te ru ra ratou ia tupu te haavaraa a te Atua i nia i te feia iino e e au ra e no ratou i orerohia ˈi te mau parau ra: “E tiai mai na râ ia ˈu, te na reira maira Iehova, e ia tae i te mahana e tia ˈi au i nia e rave i ta ˈu i noaa ra; teie hoi ta ˈu parau, e haaputu i te mau fenua, e amui mai i te mau basileia, ia ninii atu vau i ta ˈu nei tahoo i nia ia ratou, i te uˈana atoa o to ˈu nei riri: e pau roa hoi te mau fenua i te auahi ra i to ˈu nei hae.”—Zephania 3:8.

Te hoê “reo ateate” na vai?

3. Eaha te poroi tiaturiraa i faauruahia ˈi Zephania ia poro?

3 Oia, ua poro Zephania i te mau poroi haamouraa a Iehova. Ua faaurua-atoa-hia râ te peropheta e parau i te hoê poroi tiaturiraa faahiahia—te hoê o te riro ei mea haamahanahana roa no te feia e tamau ra i te pee ia Iehova. Mai tei papaihia i roto i te Zephania 3:9 [MN], ua parau te Atua ra o Iehova e: “Ei reira vau e [taui ai i te reo o te mau nunaa ei reo ateate], ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.”

4, 5. (a) E roohia te feia parau-tia ore i te aha? (b) O vai te faufaahia i te reira, e no te aha?

4 Te vai ra râ te taata eita te reo ateate e horoahia ˈtu. Te haamanaˈo ra te parau tohu ia ratou a na ô ai e: “Ei reira hoi au e hopoi ê atu ai i to roto ia oe ra i te feia i oaoa [ma te] teoteo.” (Zephania 3:11; MN) E hopoi-ê-hia ïa te feia teoteo tei vahavaha i te mau ture a te Atua e tei rave i te parau-tia ore. E o vai te faufaahia i te reira? Te na ô ra te Zephania 3:12, 13 e: “E vaiiho â vau [Iehova] i roto ia oe ra i te feia haehaa e te veve, e tiaturi ratou i te iˈoa o Iehova. E ore te toea o Iseraela e rave i te ino, e ore hoi ratou e haavare, e ore hoi e arero-haavare-hia to roto i to ratou vaha: e amu noa hoi ratou e ua taoto, e ore hoi te hoê e haamǎtaˈutaˈu mai.”

5 E faufaahia te hoê toea haapao maitai i Iuda i tahito ra. No te aha? No te mea ua haa ratou ia au i te mau parau ra: “E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”—Zephania 2:3.

6. Eaha tei tupu i te tupuraa matamua o te parau tohu a Zephania?

6 I roto i te tupuraa matamua o te parau tohu a Zephania, ua faautua te Atua ia Iuda faaroo ore na roto i te vaiihoraa e ia haapau te hau o te ao atoa, o Babulonia, ia ˈna e ia hopoi tîtî i to ˈna huiraatira i te matahiti 607 H.T.T. Ua faaorahia te tahi pae mai ia Ieremia e te tahi atu â, e ua tamau te tahi atu i te pee ia Iehova i roto i te faatîtîraa. I te matahiti 539 H.T.T., ua tahuri o Babulonia i to Medai e to Peresia e faaterehia ra e te arii o Kuro. Fatata e piti matahiti i muri aˈe, ua haamau o Kuro i te hoê faaotiraa e faatia ra i te hoê toea ati Iuda e hoˈi i to ratou fenua aiˈa. Ia maoro rii aˈe, ua patu-faahou-hia te hiero o Ierusalema, e ua nehenehe faahou aˈera te mau tahuˈa e haapii i te Ture i te nunaa. (Malaki 2:7) Ua faaruperupe Iehova i te toea i faahoˈihia—a vai haapao maitai noa ˈi ratou.

7, 8. E au te parau tohu o te Zephania 3:14-17 ia vai, e no te aha outou e na reira ˈi i te pahono?

7 No nia i te feia e fanaˈo i taua faanaho-faahou-raa ra, ua tohu Zephania e: “A himene, e te tamahine o Ziona; a umere, e Iseraela; ia rearea oe e ia oaoa ma to aau atoa, e te tamahine o Ierusalema. Ua hopoi-ê-hia e Iehova ta oe ra mau utua, ua haafariu oia i to oe ra mau enemi: tei roto ia oe ra te arii o Iseraela, o Iehova: e ore oe e ite faahou i te ati. Ia tae i taua anotau ra e parauhia ˈi Ierusalema, Eiaha e mǎtaˈu: e o Ziona, Eiaha ia toaruaru to rima. E puai to te Atua no oe ra, to Iehova, i roto ia oe ra; na ˈna e faaora, na ˈna e mauruuru ia oe ma te oaoa: e faaea maite oia i to ˈna aroha, e ouˈauˈa oia ia oe ma te haamaitai.”—Zephania 3:14-17.

8 No te toea i haaputuputuhia mai mai te faatîtîraa i Babulonia e i faahoˈihia i to ratou fenua tupuna taua mau parau tohu ra. E ite-maitai-hia te reira i roto i te Zephania 3:18-20, o ta tatou e taio e: “Te feia e oto i te mau oroa i haapaohia ra, ua haaputuputuhia ïa e au [Iehova], no roto hoi ïa ia oe: te feia i faaoromai i te faaino ia ˈna ra. Inaha, ia tae i taua anotau ra, e rave-ino-hia e au te feia i ino ai oe ra: e faaora hoi au i tei pirioi, e haaputu mai au i tei tiahihia i rapae; e na ˈu e faatupu i te roo maitai e te haamaitai ia ratou, i te mau fenua atoa i faahaama mai ia ratou. Ia tae i te reira taime e faahoˈi mai ai au ia outou, i te taime e haaputuputu ai ia outou: e faatupu hoi au i to outou iˈoa e te haamaitai ia outou i roto i te mau taata atoa o te ao nei, ia ruri ê au i to outou tîtîraa i mua i to outou mata, te na reira maira Iehova.”

9. Nafea to Iehova faaraaraa i to ˈna iˈoa na roto ia Iuda?

9 A feruri na i te hitimaueraa o to te mau nunaa tapiri e enemi o te nunaa o te Atua! Ua hopoi-tîtî-hia te feia no Iuda e te nunaa puai ra o Babulonia, e e au ra e aita roa ˈtu e tiaturiraa e e tuuhia ratou. Hau atu â, te vai ano noa ra to ratou fenua. Maoti râ te mana o Iehova, ua faahoˈihia ratou i to ratou fenua aiˈa e 70 matahiti i muri aˈe, area te mau nunaa enemi ra, ua haere tia ˈtu ïa i te anoraa. Ua faaraa maitai ïa Iehova i to ˈna iˈoa i to ˈna faahoˈiraa i te hoê toea haapao maitai! Ua ‘faatupu oia i to ratou iˈoa e te haamaitai ia ratou i roto i te mau taata atoa.’ Auê ïa Iehova e te feia atoa i mairihia i to ˈna iˈoa i te arue-maitai-raahia!

Faateiteihia te haamoriraa a Iehova

10, 11. Afea e itehia ˈi te tupuraa rahi o te parau tohu a Zephania no nia i te faanaho-faahou-raa, e nafea tatou e ite ai i te reira?

10 Ua tupu te tahi atu â faanaho-faahou-raa i te senekele matamua o to tatou tau i to Iesu Mesia haaputuputuraa i te hoê toea o Iseraela i roto i te haamoriraa mau. E hiˈo-atea-raa te reira no te mea e tupu mai a muri aˈe, no te mea to muâ te tupuraa rahi o te faanaho-faahou-raa. Ua tohu te buka a Mika e: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia ˈi te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene i reira.”—Mika 4:1.

11 Afea te reira e tupu ai? Ia au i te parau tohu, “ia tae i te mau mahana hopea ra”—oia, i teie “anotau hopea” nei. (Timoteo 2, 3:1) E tupu te reira hou te hopea o te faanahoraa ino o te mau mea nei a haamori noa ˈi te mau nunaa i te mau atua haavare. Te na ô ra te Mika 4:5 e: “E haere noa te mau taata ěê atoa ma te iˈoa anaˈe o to ˈna iho atua.” E te feia haamori mau ïa? Te pahono ra te parau tohu a Mika e: “E haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.”

12. Nafea te haamoriraa mau i te faateiteiraahia i teie mau mahana hopea nei?

12 No reira, i teie mau mahana hopea nei, ua ‘faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa.’ Ua haamau-faahou-hia te haamoriraa mau e te teitei a Iehova, ma te aueue ore, i nia ˈˈe i te mau huru haapaoraa ê atoa. E, mai ta te buka a Mika atoa i tohu, “e tairuru atoa mai te mau etene i reira.” E “e haere” te feia e haapao ra i te haamoriraa mau “ma te iˈoa o Iehova, o to [ratou] ïa Atua e a muri noa ˈtu.”

13, 14. Afea teie nei ao i te taeraa i “te mau mahana hopea,” eaha tei tupu i nia i te haamoriraa mau mai reira mai?

13 Te faaite ra te tupuraa o te mau parau tohu bibilia e ua tae teie nei ao “i te mau mahana hopea”—to ˈna anotau hopea—i te matahiti 1914 ra. (Mareko 13:4-10) Te faaite ra te tuatapaparaa e ua haamata Iehova i te haaputuputu i te hoê toea feia faatavaihia o te tiaturi e haere i nia i te raˈi, i roto i te haamoriraa mau. Ua apeehia te reira e te haaputuputuraa o te “feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa”—o te feia ïa e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua.—Apokalupo 7:9.

14 Mai te Tamaˈi Rahi Matamua mai e tae roa mai i teie nei, ua haere noa te haamoriraa ia Iehova a te feia i mairihia i to ˈna iˈoa i mua ma te puai i raro aˈe i ta ˈna aratairaa. Tau tausani noa ratou i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, i teie nei râ, ua raea i te feia haamori ia Iehova fatata e ono mirioni, haaputuputuhia i roto fatata e 91 000 amuiraa i na fenua e 235. I te mau matahiti atoa, e horoa teie feia poro i te Basileia hau atu i te hoê miria hora arueraa i te Atua i mua i te taata. Mea papu maitai e o teie mau Ite no Iehova teie e faatupu nei i te parau tohu a Iesu: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.

15. Nafea te Zephania 2:3 e tupu ai i teie nei?

15 Te na ô ra te Zephania 3:17 e: “E puai to te Atua no oe ra, to Iehova, i roto ia oe ra; na ˈna e faaora.” Te tumu e fanaˈo ai te mau tavini a Iehova i te ruperuperaa pae varua i teie anotau hopea, o te mea ïa e ‘tei roto oia ia ratou’ ei Atua puai roa no ratou. E parau mau te reira i teie tau mai i te faahoˈiraahia o Iuda i tahito ra, i te matahiti 537 H.T.T. Te ite ra ïa tatou eaha te tupuraa rahi o te Zephania 2:3 [MN] i to tatou tau ia parau oia e: “E imi ia Iehova, e te feia [atoa] i haehaa i nia i te fenua nei.” I te matahiti 537 H.T.T., e au te parau ra “atoa” i te toea ati Iuda tei hoˈi mai mai te faatîtîraa i Babulonia. I teie nei, te au ra te reira i te feia haehaa no te mau nunaa atoa na te fenua atoa nei, te feia e farii maitai ra i te ohipa pororaa i te Basileia na te ao atoa nei e e tairuru maira i “te mouˈa ra o te fare o Iehova.”

Te ruperupe ra te haamoriraa mau

16. Eaha paha te huru o to tatou mau enemi i mua i te ruperuperaa o te mau tavini a Iehova i teie tau?

16 I muri aˈe i te matahiti 537 H.T.T., ua maere te mau nunaa tapiri e rave rahi i te faahoˈiraahia te mau tavini a te Atua i te haamoriraa mau i to ratou fenua aiˈa. Ua tupu râ taua faahoˈiraa ra i nia i te hoê faito nainai. E nehenehe anei outou e feruri eaha ta te vetahi—e tae noa ˈtu te mau enemi o te nunaa o te Atua—e parau ra i teie nei e te ite ra ratou i te maraaraa, te ruperuperaa, e te haereraa i mua maere roa o te mau tavini a Iehova i teie tau? Eita e ore e hoê â te manaˈo o te tahi o teie mau enemi e to te mau Pharisea i to ratou iteraa i te taata i te pee-rahi-raa ia Iesu. Ua parau ratou e: “Inaha, ua hope te rahi atoa i te pee ia ˈna.”—Ioane 12:19.

17. Eaha ta te hoê taata papai i parau no nia i te mau Ite no Iehova, e eaha te maraaraa ta ratou i ite?

17 I roto i ta ˈna buka Te tiaturi atoa ra ratou (Beretane), ua parau te orometua haapii o Charles S. Braden e: ‘Ua î roa te fenua i te faaiteraa a te mau Ite no Iehova. E nehenehe mau â e parauhia e aita hoê aˈe haapaoraa i te ao nei i faaite i te itoito rahi e te tuutuu ore no te tamata i te haaparare i te parau apî maitai o te Basileia mai te mau Ite no Iehova. Papu mau e e tamau noa teie pǔpǔ i te puai noa ˈtu â.’ Ua tano mau â oia! I to ˈna papairaa i taua mau parau ra fatata a 50 matahiti aˈenei, fatata noa ïa e 300 000 Ite e poro ra na te ao atoa. Eaha râ ïa ta ˈna e parau i teie mahana e te poro nei fatata e tatai 20 taua numera ra—fatata e ono mirioni taata—i te parau apî maitai?

18. Eaha te reo ateate, e ua horoa te Atua i te reira na vai?

18 Na roto i ta ˈna peropheta, ua tǎpǔ te Atua e: “Ei reira vau e [taui ai i te reo o te mau nunaa ei reo ateate], ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.” (Zephania 3:9; MN) I teie mau mahana hopea nei, o te mau Ite no Iehova teie e tiaoro nei i te iˈoa o Iehova, e tavini nei ia ˈna ma te tahoê e te taairaa mutu ore o te here—oia, “ma te aau hoê.” Tei ia ratou te reo ateate i horoahia ˈtu e Iehova. E titau teie reo ateate ia maramarama maitai i te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa. O Iehova anaˈe te horoa mai i teie maramarama na roto i to ˈna varua moˈa. (Korinetia 1, 2:10) Ua horoa Iehova i to ˈna varua moˈa na vai? Na ‘te feia anaˈe e faaroo ra ia ˈna’ ei arii. (Ohipa 5:32) O te mau Ite no Iehova anaˈe te hinaaro ra e faaroo i te Atua ei Arii i te mau mea atoa. No reira ratou e riro ai ei farii no te varua o te Atua e e paraparau ai i te reo ateate, oia te parau mau no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa faahiahia. Te faaohipa ra ratou i teie reo ateate no te arue ia Iehova na te ao atoa nei i nia i te hoê faito rahi roa e o te rahi noa ˈtu ra.

19. Eaha te titauhia no te paraparau i te reo ateate?

19 Te paraparauraa i te reo ateate, e ere noa ïa te tiaturiraa i te parau mau e te haapiiraa i te reira ia vetahi ê, te faaauraa atoa râ i to tatou haerea i nia i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua. Ua horoa te mau Kerisetiano faatavaihia i te hiˈoraa i te imiraa ia Iehova e te paraparauraa i te reo ateate. A feruri na i te mea i ravehia! Noa ˈtu e ua iti mai te feia faatavaihia e tae roa i raro mai i te 8 700, fatata e ono mirioni feia ê atu teie e pee nei i to ratou faaroo na roto i te imiraa ia Iehova e te paraparauraa i te reo ateate. O te feia rahi roa teie no te mau fenua atoa e maraa noa ˈtura o te faaohipa i te faaroo i te tusia taraehara a Iesu, te pûpû i te taviniraa moˈa i roto i te aua o te hiero varua a te Atua i te fenua nei, e te ora ˈtu i “te ati rahi” e fatata i te tae mai i nia i te ao parau-tia ore.—Apokalupo 7:9, 14, 15.

20. Eaha te tiai maira i te feia faatavaihia haapao maitai e te feia rahi roa?

20 E arataihia te feia rahi roa i roto i te ao apî parau-tia a te Atua. (Petero 2, 3:13) O Iesu Mesia e na feia faatavaihia 144 000 o te faatiahia no te ora i te raˈi e tavini ei arii e ei tahuˈa e o oia te pǔpǔ apî e faatere i te fenua. (Roma 8:16, 17; Apokalupo 7:4; 20:6) E ohipa te feia e ora ˈtu i te ati rahi no te faariro i te fenua ei paradaiso e e tamau i te paraparau i te reo ateate i horoahia mai e te Atua. Oia mau, e au teie mau parau ia ratou: “E te mau tamarii atoa [e te mau tamahine atoa iho â ïa] na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra. E haapapuhia oe i te parau-tia.”—Isaia 54:13, 14.

Te ohipa haapiiraa rahi roa ˈˈe o te tuatapaparaa

21, 22. (a) Mai tei faaitehia i roto i te Ohipa 24:15, o vai te hinaaro ia haapiihia te reo ateate ia ratou? (b) Eaha te ohipa haapiiraa turua ore e ravehia i te fenua nei i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia?

21 E fanaˈo te hoê pǔpǔ rahi roa i te ravea e haapii i te reo ateate i roto i te ao apî, o ratou tera e parauhia ra i roto i te Ohipa 24:15: “E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” I te tau i mahemo, ua ora e ua pohe te mau miria taata ma te ore e ite mau ia Iehova. Ia au i te hoê nanairaa, e faahoˈi mai oia ia ratou i te ora. E e tia ia haapiihia te reo ateate i teie feia e faatiahia mai.

22 E fanaˈoraa taa ê mau te apitiraa ˈtu i roto i teie ohipa haapiiraa rahi! E riro te reira ei ohipa haapiiraa rahi roa ˈˈe o te tuatapaparaa o te huitaata. E ravehia te reira i raro aˈe i te faatereraa mǎrû a te Mesia ra o Iesu i roto i te mana o te Basileia. Ei faahopearaa, e ite te huitaata ia tupu te Isaia 11:9, e na ô ra e: “E î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”

23. No te aha outou e parau ai e e fanaˈoraa taa ê mau ta tatou ei nunaa o Iehova?

23 E fanaˈoraa taa ê mau ta tatou i teie mau mahana hopea nei i te faaineineraa no taua tau faahiahia ra ia î mau te fenua i te ite ia Iehova! E e fanaˈoraa taa ê mau ta tatou i teie nei iho i te riroraa ei nunaa o te Atua, oia te feia e ite nei i te tupuraa rahi o te parau tohu i papaihia i roto i te Zephania 3:20! I reira tatou e ite ai i te haapapuraa a Iehova: “E faatupu hoi au i to outou iˈoa e te haamaitai ia outou i roto i te mau taata atoa o te ao nei.”

Nafea outou ia pahono?

• Eaha te mau tupuraa o te parau tohu a Zephania no nia i te faanaho-faahou-raa?

• Nafea te haamoriraa mau i te ruperuperaa mai i teie mau mahana hopea nei?

• Eaha te ohipa haapiiraa rahi e ravehia i roto i te ao apî?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 25]

Ua hoˈi te nunaa o Iehova i to ratou fenua aiˈa e haamau faahou i te haamoriraa viivii ore. Ua ite anei outou eaha te auraa o te reira i teie mahana?

[Hohoˈa i te api 26]

Na roto i te paraparauraa i te “reo ateate,” e pûpû te mau Ite no Iehova i te poroi Bibilia haamahanahana na te taata