Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua fatata te mahana haavaraa o Iehova!

Ua fatata te mahana haavaraa o Iehova!

Ua fatata te mahana haavaraa o Iehova!

“Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere.”—ZEPHANIA 1:14.

1. Eaha te faaararaa ta te Atua i faahiti na roto ia Zephania?

 FATATA roa te Atua ra o Iehova i te ohipa mai i nia i te feia iino. A faaroo na! Teie ta ˈna faaararaa: “E rave-ê-hia e au te taata . . . e haamou vau i te taata i nia i te fenua nei.” (Zephania 1:3) Ua faahitihia teie mau parau a te Fatu e Arii ra o Iehova na roto i ta ˈna peropheta o Zephania, peneiaˈe te hinarere o te arii haapao maitai ra o Hezekia. E ere i te maitai tei tohuhia ra i te tau o te arii maitai ra o Iosia no te feia iino e faaea ra i te fenua o Iuda.

2. No te aha te mau ohipa a Iosia i ore ai i faaore i te mahana haavaraa o Iehova?

2 Papu maitai e ua faaara roa ˈtu â te tohu a Zephania i te taata apî ra o Iosia no nia i te faufaaraa e tamâ ia Iuda i te haamoriraa viivii. Aita râ te mau ohipa a te arii no te tamâ i te fenua i te haapaoraa hape i faaore i te ino atoa mai roto mai i te taata aore ra i tapoˈi i te hara a to ˈna metua tupuna, te arii Manase, tei ‘faaî ia Ierusalema i te toto hara ore.’ (Mau arii 2, 24:3, 4; Paraleipomeno 2, 34:3) Mea papu ïa e e tae mai te mahana haavaraa o Iehova.

3. Nafea e papu ai ia tatou e e nehenehe e ora ˈtu i “te mahana e riri ai Iehova”?

3 E ora ˈtu râ te tahi mau taata i taua mahana riaria ra. No reira te peropheta a te Atua i aˈo ai e: “Aita te parau nei i faatupuhia, ua pee noa te mahana mai te ota ra, e aita outou i roohia mai e te riri aa no ǒ ia Iehova, e aore â i tae mai te mahana riri o Iehova i nia ia outou. E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.” (Zephania 2:2, 3) A haamanaˈo ai i te tiaturiraa e ora ˈtu i te mahana haavaraa o Iehova, e hiˈopoa anaˈe i te buka bibilia a Zephania. Ua papaihia te reira i Iuda hou te matahiti 648 H.T.T., e tuhaa o “te parau a te mau peropheta” a te Atua ta tatou paatoa e tia ia haapao maitai ma to tatou aau atoa.—Petero 2, 1:19.

Ua faatoro Iehova i to ˈna rima

4, 5. Nafea te Zephania 1:1-3 i te tupuraa i nia i te feia iino no Iuda?

4 E haamata “te parau a Iehova” i tae mai ia Zephania ra ma te faaararaa i horoahia ˈtu i nia ˈˈe. Te na ô ra te Atua e: “E rave-ê-hia e au te mau mea atoa i nia i te fenua nei, te na reira maira Iehova. E rave-ê-hia e au te taata e te puaa, e rave-ê-hia e au te manu o te reva, e te iˈa o te tai, e te mau turoriraa e te taata ino atoa ra; e haamou vau i te taata i nia i te fenua nei, te parau maira Iehova.”—Zephania 1:1-3.

5 Oia, te fatata ra Iehova i te faaore i te ino rahi i te fenua o Iuda. O vai ta te Atua e faaohipa no te ‘rave ê i te mau mea atoa i nia i te fenua nei’? I te mea e e au ra e te tohu ra Zephania i te omuaraa o te tau faatereraa a te arii Iosia tei haamata i te matahiti 659 H.T.T., ua tupu ïa taua mau parau tohu ra i te faaanoraahia Iuda e to ˈna oire pu o Ierusalema e to Babulonia i te matahiti 607 H.T.T. I taua taime ra, ua tupu te hoê ‘rave-ê-raa’ o te feia iino no Iuda.

6-8. Eaha tei tohuhia i roto i te Zephania 1:4-6, e nafea taua tohu ra i te tupuraa i Iuda i tahito ra?

6 Ma te tohu i te mau ohipa a te Atua i nia i te feia haamoriraa hape, te na ô ra te Zephania 1:4-6 e: “E faatoro vau i tau rima i nia ia Iuda, e i nia atoa i te taata atoa o Ierusalema; e haamou atu vau i ǒ nei i te toea o Baala, e te iˈoa atoa o te feia i hopoi i te tusia, e to te mau tahuˈa atoa; e te feia atoa i haamori i to te raˈi atoa i nia i te mau fare ra; e te feia i haamori e i tǎpǔ ia Iehova, e tei tǎpǔ ia Malakama; e te feia i faarue ia Iehova . . . ; e te feia aore i imi ia Iehova, e aore i ui ia ˈna.”

7 Ua faatoro Iehova i to ˈna rima i nia i te feia no Iuda e no Ierusalema. Ua opua maite oia e tâpû ê i te feia haamori i te atua no te ruperuperaa no Kanaana, o Baala, i roto i te pohe. I parauhia na te mau atua e rave rau no taua vahi ra e mau Baala no te mea i tiaturi na to ratou feia haamori e o ratou te fatu o te tahi mau vahi taa maitai e e mana to ratou i nia iho. Ei hiˈoraa, te vai ra te Baala i haamorihia na e to Moabi e to Midiana i te mouˈa Peora. (Numera 25:1, 3, 6) Na Iuda atoa, e tâpû ê Iehova i te mau tahuˈa a Baala, oia atoa te mau tahuˈa ati Levi taiva e ofati ra i te ture a te Atua na roto i te amuimuiraa ˈtu e o ratou.—Exodo 20:2, 3.

8 E tâpû ê atoa te Atua i te feia ‘e haamori ra i to te raˈi atoa,’ papu maitai a rave ai i te peu hiˈohiˈo e te haamoriraa mahana. (Mau arii 2, 23:11; Ieremia 19:13; 32:29) E faatae-atoa-hia te riri o te Atua i nia i te feia e tamata ra i te anoi i te haamoriraa mau e te haapaoraa hape na roto i te ‘tǎpǔraa ia Iehova e ia Malakama.’ E iˈoa ê paha o Malakama no Moloha, te atua rahi o to Amona. I roto i te haamoriraa a Moloha, e pûpû-atoa-hia te tamarii ei tusia.—Mau arii 1, 11:5; Ieremia 32:35.

Fatata roa te hopea o te Amuiraa faaroo Kerisetiano!

9. (a) Eaha te hara a te Amuiraa faaroo Kerisetiano? (b) Taa ê roa ˈtu i te feia taiva no Iuda, eaha ta tatou e faaoti maite e rave?

9 E haamanaˈo mai paha teie mau mea atoa i te Amuiraa faaroo Kerisetiano, tei ô roa i roto i te haamoriraa hape e te peu hiˈohiˈo. E mea faufau mau ta ˈna tuhaa i rave i roto i te pûpûraa i te mau mirioni taata i nia i te fata o te tamaˈi ma te turuhia e te pǔpǔ ekalesiatiko! Eiaha roa ˈtu tatou ia riro mai te feia taiva no Iuda tei “faarue ia Iehova,” tei ore i anaanatae e i imi faahou ia ˈna aore ra i ta ˈna aratairaa. Ia tapea râ tatou i to tatou hapa ore i mua i te Atua.

10. Nafea outou ia faataa i te auraa parau tohu o te Zephania 1:7?

10 E au maite to muri mai mau parau a te peropheta i te feia rave hara no Iuda e te feia iino no to tatou tau. Te na ô ra te Zephania 1:7 e: “Mamû noa i te aro o te Fatu ra o Iehova, ua fatata hoi te mahana o Iehova: ua haapao hoi Iehova i te tusia, e ua parauhia tana manihini.” E au ra e o te mau enemi o Iuda no Kaladaio mai teie mau “manihini.” O Iuda iho e tae noa ˈtu to ˈna oire pu te “tusia.” Te faaara ra ïa o Zephania no nia i te opuaraa a te Atua e haamou ia Ierusalema, e te faataa atoa ra teie parau tohu i te haamouraa o te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Inaha, ua fatata roa mai hoi te mahana haavaraa o te Atua, ia “mamû noa” ïa te ao atoa “i te aro o te Fatu ra o Iehova” e ia faaroo i ta ˈna e parau ra na roto i te “nǎnǎ iti” o te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu e to ratou mau hoa, ta ˈna mau “mamoe ê atu.” (Luka 12:32; Ioane 10:16) O te haamouraa te tiai maira i te feia atoa e ore e faaroo e o te patoi ïa i te faatereraa a te Basileia o te Atua.—Salamo 2:1, 2.

Fatata roa—Te hoê mahana auêraa!

11. Eaha te manaˈo tumu o te Zephania 1:8-11?

11 No nia i te mahana o Iehova, te na ô faahou ra te Zephania 1:8-11 [MN] e: “Ia tae i taua mahana tusia na Iehova ra, e faautuahia e au te feia mana e te mau tamarii a te arii ra, e te feia atoa e ahu i te ahu huru ê ra. Ia tae i taua mahana ra e faautuahia e au te feia i ouˈa i roto i te uputa fare, e î aˈera te fare o to ratou mau fatu i te rave uˈana, e te haavare ia ratou. Te na ô maira Iehova, Ia tae i taua mahana ra e tae mai ai te reo auê mai ǒ mai i te uputa iˈa ra, e te pii no ǒ mai i te piti ra, e te parari rahi no te pae mouˈa mai. A auê, e te mau taata o Maketesa, ua hope hoi te feia hoo i te pohe; te feia atoa e [faito] i te ario ra, ua tâpû-ê-hia ïa.”

12. Eaha te auraa e e itehia te tahi pae ‘e ahu ra i te ahu huru ê’?

12 To muri mai i te arii Iosia, o Iehoahaza ïa, o Iehoiakima e o Iehoiakina. E haere mai ai te faatereraa a Zedekia, tei tapaohia e te haamouraa o Ierusalema. Noa ˈtu e to mua noa mai te ati ia ratou, e au ra e ua imi te vetahi i te farii maitai a te mau fenua tapiri na roto i te ‘ahuraa i te ahu huru ê.’ Oia atoa, mea rahi i teie mahana o te faaite maitai ma te mau ravea rau e e ere ratou no te faanahonahoraa a Iehova. Ei melo mau o te faanahonahoraa a Satani, e faautuahia ratou.

13. Ia au i te parau tohu a Zephania, eaha te tupu ia aro to Babulonia ia Ierusalema?

13 “Taua mahana” faautuaraa ia Iuda ra, e au ïa i te mahana o Iehova no te faatupu i te haavaraa i nia i to ˈna mau enemi, no te faaore i te ino, e no te haapapu i to ˈna rahi hau ê. Ia aro to Babulonia ia Ierusalema, e tae mai te hoê auê mai ǒ mai i te uputa iˈa ra. Peneiaˈe ua mairihia te reira iˈoa no te mea mea fatata ˈtu i te hooraa iˈa. (Nehemia 13:16) E tomo te mau nuu Babulonia na te vahi parauhia te piti, e te “parari rahi no te pae mouˈa mai,” o te maniania paha ïa o to Kaladaio e piri maira. E “auê” te mau taata o Maketesa, peneiaˈe te peho Tyropœôn teitei. Eaha hoi ratou e auê ai? No te mea e faaea te ohipa tapihoo, tae noa ˈtu ta “te feia atoa e faito i te ario ra.”

14. I teihea faito e hiˈopoa ˈi te Atua i te feia e parau e haamori ia ˈna?

14 I teihea faito e hiˈopoa ˈi Iehova i te feia e parau e haamori ia ˈna? Te na ô râ te parau tohu e: “Ia tae i te reira taime e imi ai au ia Ierusalema ma te rama, e faautua ˈtu vau i te mau taata i manaˈo e, o te huru â ïa, o tei parau to ratou aau e, E ore Iehova e rave i te maitai, e ore atoa e rave i te ino. E riro ta ratou taoˈa i te haru, e faaanohia to ratou mau fare: e patu ratou i te fare, e ore râ e parahi i roto; e tanu hoi i te ô vine, e ore râ e inu i te uaina no roto.”—Zephania 1:12, 13.

15. (a) Eaha te fatata ra i te tupu i nia i te mau tahuˈa taiva no Ierusalema? (b) Eaha te mea e tiai maira i te feia no teie tau e pee ra i te haapaoraa hape?

15 Te anoi ra te mau tahuˈa taiva no Ierusalema i te haamoriraa a Iehova e te haapaoraa hape. Noa ˈtu e te manaˈo ra ratou e mea panoonoo ore to ratou oraraa, e imi Iehova ia ratou, ei auraa parau, ma te mau rama ama maitai o te turama i te pouri pae varua i reira to ratou imiraa i te haapuraa. Eita e noaa i te hoê noa ˈˈe taata i te ape i te pororaa e te tupuraa o te haavaraa a te Atua. Ua faaea noa taua feia taiva ra o tei mauruuru i to ratou huru, mai te rito uaina i raro i te farii. Aita ratou i hinaaro ia haapeapeahia ratou e te hoê noa ˈˈe parau no nia i te haaraa mai te Atua i roto i te mau ohipa a te taata, eita râ ratou e ora mai ia faatupuhia te haavaraa a te Atua i nia ia ratou. Aita atoa e hororaa no te feia no teie tau e pee ra i te haapaoraa hape, to roto atoa hoi to te Amuiraa faaroo Kerisetiano e tei taiva i te haamoriraa a Iehova. A patoi ai e tei te “anotau hopea” tatou, e parau ratou i roto i to ratou mafatu e, “e ore Iehova e rave i te maitai, e ore atoa e rave i te ino.” Ua hape mau â ratou!—Timoteo 2, 3:1-5; Petero 2, 3:3, 4, 10.

16. Eaha tei tia ia tupu i te taeraa mai te haavaraa a te Atua i nia ia Iuda, e nafea te iteraa i te reira e ohipa ˈi i nia ia tatou?

16 Ua faaarahia te feia taiva no Iuda e e haru to Babulonia i ta ratou mau taoˈa, e faaano i to ratou mau fare e e rave i te mau hotu o ta ratou mau ô vine. Aita e faufaa to te mau taoˈa materia i te faatupuraahia te haavaraa a te Atua i nia ia Iuda. Oia atoa ia tae mai te mahana haavaraa o Iehova i nia i te faanahoraa o te mau mea nei. Ia maitai ïa to tatou manaˈo i te pae varua e ia ‘haapue i te taoˈa i nia i te raˈi’ na roto i te tuu-noa-raa i te taviniraa a Iehova i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa!—Mataio 6:19-21, 33.

“Ua fatata te mahana rahi o Iehova”

17. Ia au i te Zephania 1:14-16, mai te aha te fatata o te mahana haavaraa o Iehova?

17 Mai te aha te fatata te mahana haavaraa o Iehova? Ia au i te Zephania 1:14-16 [MN], te haapapu maira te Atua e: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere; o te roo ra o taua mahana o Iehova ra, e ino rahi ïa: e pii hua te feia puai rahi i reira. E mahana riri taua mahana ra, e mahana ati rahi e te mauiui; e mahana pau rahi e te pohe; e mahana pouri e te rumaruma; e mahana ata rahi e te pouri taotao; e mahana no te pu e no te [faaararaa] no te mau oire i auahia, e te mau pare teitei.”

18. No te aha e ore e tia ia faaoti tatou e e maoro â te mahana haavaraa o Iehova?

18 Ua faaarahia te mau tahuˈa, te mau tamaiti hui arii e to te nunaa tei rave anaˈe i te hara e “ua fatata te mahana rahi o Iehova.” No Iuda e ‘peepee mai te mahana o Iehova.’ Oia atoa i to tatou tau, eiaha te hoê noa ˈˈe taata e manaˈo e e maoro roa e tupu ai te haavaraa a Iehova i nia i te feia iino. Mai to te Atua râ ohipa-oioi-raa i Iuda, e ‘haapeepee’ atoa oia i ta ˈna mahana haavaraa. (Apokalupo 16:14, 16) E taime maramara mau te reira no te feia atoa e ore e tâuˈa ra i te mau faaararaa a Iehova i porohia e to ˈna mau Ite e te ore e farii i te haamoriraa mau!

19, 20. (a) Eaha te tahi mau tupuraa i te mahana i tae mai ai te riri o te Atua i nia ia Iuda e ia Ierusalema? (b) No nia i te haamouraa ma te maiti e tiai maira i teie faanahoraa o te mau nei, eaha te mau uiraa e hiti mai?

19 “E mahana ati rahi e te mauiui” te mahana i tae mai ai te riri o te Atua i nia ia Iuda e ia Ierusalema. Ua faatupu te feia aro no Babulonia i te mauiui rahi i nia i to Iuda mau taata, tae noa ˈtu i te aehuehu i mua i te pohe e te haamouraa. Ua riro taua “mahana pau rahi e te pohe” ra ei mahana rumaruma, ei mahana ata rahi e te pouri taotao eiaha noa paha ei auraa parau, i te pae tino atoa râ, no te mea e auauahi e e taparahiraa to te mau vahi atoa. “E mahana no te pu e no te faaararaa,” ua mâuˈa râ te faaotoraahia te mau faaararaa.

20 Aita e ravea ta te mau tiai no Ierusalema a faatahuri ai te mau pou tuparariraa a to Babulonia i “te mau pare teitei.” Hoê â faufaa-ore-raa to te mau vahi etaeta o teie faanahoraa ino o te mau mea nei i mua i te mau mauhaa tamaˈi o te raˈi a te Atua, i ineine no ta ˈna haamouraa matamua ma te maiti. Te tiaturi ra anei outou e e faaorahia outou? Ua tia anei outou ma te papu i te paeau o Iehova, ‘o te tiai i te feia i hinaaro ia ˈna; area te feia paieti ore ra, e haamouhia ïa e ana’?—Salamo 145:20.

21, 22. Nafea te Zephania 1:17, 18 e tupu ai i to tatou nei tau?

21 E mahana haavaraa riaria mau tei tohuhia i roto i te Zephania 1:17, 18! “E tuu mai au i te ati i te taata nei,” o ta te Atua ra o Iehova ïa e parau ra, “e mai te matapo ra to ratou haerea, no te mea ua hara ratou ia Iehova: e ninii-noa-hia to ratou toto mai te repo huˈahuˈa ra, e faaruehia to ratou tino mai te repo ra. E to ratou ario e to ratou auro, e ore ratou e ora i te reira i te mahana o te riri o Iehova; e pau roa hoi te fenua atoa i te auahi ra o to ˈna hae: e rave faahope roa hoi oia i teie nei i te taata atoa i nia i te fenua nei.”

22 Mai ta ˈna i rave i te tau o Zephania, fatata roa Iehova i te hopoi mai i te ati i nia i “te taata atoa i nia i te fenua nei,” te feia e patoi ra i te haapao i ta ˈna faaararaa. No te mea te hara ra ratou i te Atua, e hahaere ratou ma te ravea ore mai te matapo ra, o te ore roa ˈtu e ite atu i te faaoraraa. I te mahana haavaraa o Iehova, e “ninii-noa-hia to ratou toto mai te repo huˈahuˈa ra,” mai te hoê mea faufaa ore. E riro to ratou hopea ei mea haama mau, no te mea e faarue te Atua i te mau tino—oia atoa te mau aau—o teie feia iino i nia i te fenua, “mai te repo ra.”

23. Noa ˈtu e eita te feia rave hara e ora ˈtu i “te mahana o te riri o Iehova,” eaha te tiaturiraa ta te parau tohu a Zephania e horoa maira?

23 Aita e taata e nehenehe e faaora i te feia e aro ra i te Atua e to ˈna nunaa. Aita te feia rave hara no Iuda i ora i ta ratou ario e ta ratou auro, eita atoa te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te toea o teie faanahoraa o te mau mea e paruruhia e e ora i te mau taoˈa haapuehia e te mau petaraa “i te mahana o te riri o Iehova.” I taua mahana haavaraa ra, ‘e pau roa te fenua’ i te auahi o te hae o te Atua ia haamou oia i te feia iino. No te mea e tiaturi tatou i te parau tohu a te Atua, ua papu ia tatou e tei “te tau hopea” roa tatou i teie nei. (Daniela 12:4) Ua fatata te mahana haavaraa o Iehova, e e fatata oia i te faatupu i te tahoo i nia i to ˈna mau enemi. Te horoa maira râ te parau tohu a Zephania i te tiaturiraa o te faaoraraa. Eaha ïa tei titauhia ia tatou e faatapunihia ˈi tatou i te mahana o te riri o Iehova?

Nafea outou ia pahono?

• Nafea te parau tohu a Zephania i te tupuraa i nia ia Iuda e ia Ierusalema?

• Eaha te mea e tiai maira i te Amuiraa faaroo Kerisetiano e i te feia iino atoa no to tatou tau?

• No te aha e ore ai e tia ia manaˈo tatou e e maoro roa e tae mai ai te mahana haavaraa o Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Ua poro o Zephania ma te mǎtaˈu ore e ua fatata te mahana haavaraa o Iehova

[Faaiteraa i te tumu]

No roto mai i te huriraa Self-Pronouncing Edition of the Holy Bible, to roto te mau huriraa King James e Revised Version

[Hohoˈa i te api 15]

Ua tae mai te mahana o Iehova i nia ia Iuda e ia Ierusalema na roto i to Babulonia i te matahiti 607 H.T.T.

[Hohoˈa i te api 16]

Te tiaturi ra anei outou e e faaorahia outou ia haamou Iehova i te feia iino?