Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia oaoa te feia e haere ra na te maramarama

Ia oaoa te feia e haere ra na te maramarama

Ia oaoa te feia e haere ra na te maramarama

“E haere mai outou, e na te parau maramarama a Iehova tatou i te haere.”—ISAIA 2:5.

1, 2. (a) Eaha te faufaaraa o te maramarama? (b) No te aha e mea hoata ore roa te faaararaa e e ati te fenua i te poiri?

 O IEHOVA te Tumu o te maramarama. Te na ô ra te Bibilia e na ˈNa e “haapao i te mahana ei maramarama no te ao, e te haerea o te marama e te mau fetia ei maramarama no te po.” (Ieremia 31:35; Salamo 8:3) Na ˈNa i hamani i to tatou mahana, te hoê umu rahi atomi o te horoa ehia rahiraa ito, e maramarama e e mahanahana te tahi tuhaa, i roto i te reva teitei. Na te tuhaa haihai roa o taua ito ra ta tatou e fanaˈo nei, oia hoi te maramarama o te mahana, e atuatu ra i te ora i nia i teie fenua. Aita anaˈe taua maramarama ra, eita tatou e ora. E riro ïa te fenua ei paraneta ora ore.

2 Ma te haamanaˈo i te reira, e taa ia tatou te huru hoata ore o te hoê tupuraa i faataahia e te peropheta Isaia. Ua parau oia e: “Inaha, e ati hoi te fenua nei i te pouri; e te mau etene i te pouri taˈotaˈo.” (Isaia 60:2) Parau mau, e ere te poiri pae tino teie e parauhia ra. Aita Isaia e parau ra e ia tae i te hoê mahana, e ore te mahana, te avaˈe, e te mau fetia e anaana faahou. (Salamo 89:36, 37; 136:7-9) Aita, te parau ra oia no nia i te poiri pae varua. Mea pohe râ te poiri pae varua. Ia maoro, eita tatou e ora aita anaˈe e maramarama pae varua, eita atoa tatou e ora aita anaˈe e maramarama pae tino.—Luka 1:79.

3. Ia au i te mau parau a Isaia, eaha te tia i te mau Kerisetiano ia rave?

3 Ia au i teie manaˈo, mea anaanatae ia tapao e te tupu nei te mau parau a Isaia, tei tupu hoi i nia ia Iuda i tahito ra, ma te rahi atu â i teie mahana. Oia, i to tatou nei tau, ua ati te ao i te poiri pae varua. I roto i te hoê tupuraa atâta mai teie, mea faufaa roa ïa te maramarama pae varua. No reira, mea maitai ia haapao te mau Kerisetiano i te aˈoraa a Iesu: “To outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei.” (Mataio 5:16) E nehenehe te mau Kerisetiano haapao maitai e turama i te feia haehaa i roto i te poiri, ma te horoa i te ravea e noaa ˈi ia ratou te ora.—Ioane 8:12.

Tau poiri i Iseraela

4. Afea te tupu-na-mua-raa te mau parau tohu a Isaia, eaha râ te mea i tupu aˈena i to ˈna iho tau?

4 Ua tupu na mua te mau parau a Isaia no nia i te atiraa te fenua i te poiri i te vai-ano-raa o Iuda e te hopoi-tîtî-raahia to ˈna mau taata i Babulonia. Na mua ˈˈe atoa râ i te reira, i te tau o Isaia, mea rahi to roto aˈena i te poiri pae varua, no reira oia i faaitoito ai i to ˈna mau hoa no to ˈna fenua e: “E te utuafare o Iakoba nei, e haere mai outou, e na te parau maramarama a Iehova tatou i te haere”!—Isaia 2:5; 5:20.

5, 6. Eaha te mau mea i faatupu i te poiri i te tau o Isaia?

5 Ua tohu o Isaia i Iuda “i te anotau ia Uzia, ia Iotama, ia Ahaza, e ia Hezekia, i te hui arii no Iuda ra.” (Isaia 1:1) E anotau arepurepu ïa no te aehuehuraa poritita, te haavare i te pae haapaoraa, te haerea piˈo i te pae haavaraa, e te faatîtîraa i te feia veve. I te tau faatereraa atoa a te tahi mau arii haapao maitai, mai ia Iotama, te vai ra te mau fata a te mau atua hape i nia i te mau tupuai aivi. A faatere ai te mau arii taiva, mea ino roa ˈtu ïa. Ua tae roa te arii ino ra o Ahaza, ei hiˈoraa, i te pûpû i ta ˈna tamaiti ei tusia na te atua ra o Moloha. Tera mau te poiri!—Mau arii 2, 15:32-34; 16:2-4.

6 Mea peapea atoa te tupuraa o te mau nunaa rau. Te faariaria ra o Moabi, Edoma, e o Philiseti i te mau otia ra o Iuda. E enemi papu maitai te basileia apatoerau o Iseraela, noa ˈtu e e fetii. I te pae apatoerau atu â, te haamǎtaˈu ra o Turia i te hau o Iuda. Te mea atâta ˈtu â, o Asura ino ïa o te imi noa ra i te mau taime maitatai no te faarahi i ta ˈna hau puai. I te anotau i tohu ai o Isaia, ua haru o Asura i te nunaa Iseraela e mai haamou oia ia Iuda. I te hoê taime, ua haru o Asura i te mau oire etaeta atoa i Iuda, eiaha râ ia Ierusalema.—Isaia 1:7, 8; 36:1.

7. Eaha te eˈa ta Iseraela e ta Iuda i maiti, e ua nafea o Iehova?

7 Ua faaruru te nunaa o te faufaa a te Atua i taua mau ati ra no te mea ua taiva o Iseraela e o Iuda ia ˈna. Mai te feia i faataahia i roto i te buka Maseli, te ‘faarue ra ratou i te eˈa haavare ore ra no te haere na te eˈa pouri.’ (Maseli 2:13) Noa ˈtu râ to Iehova riri i to ˈna nunaa, aita oia i faarue roa ia ratou. Ua tono maoti râ oia ia Isaia e te tahi atu mau peropheta e turama i te pae varua i te mau melo atoa o te nunaa o te imi noâ ra i te tavini ia Iehova ma te haapao maitai. Mea faufaa mau â te maramarama i horoahia na roto i teie mau peropheta. O te ora hoi tera.

Te poiri i teie anotau

8, 9. Eaha te mau mea e faatupu ra i te poiri o te ao i teie tau?

8 Hoê â roa te tupuraa i te tau o Isaia e to teie mahana. I to tatou nei tau, ua faarue te mau aratai taata ia Iehova e ta ˈna Arii faateronohia, o Iesu Mesia. (Salamo 2:2, 3) Ua haavare te mau aratai haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i ta ratou mau nǎnǎ. Te parau ra taua mau aratai ra e haamori i te Atua, te parau mau râ, te turu ra ratou i te mau atua o teie nei ao—te here aiˈa, te tamaˈi, te faufaa, e te tahi mau taata tiaraa teitei—tae noa ˈtu i te mau haapiiraa etene.

9 I tera e tera vahi, ua apiti te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i roto i te mau tamaˈi e te mau aroraa tivira e faaitoito ra i te tamâraa nunaa e te tahi atu â mau ohipa riaria. Hau atu â, aita te mau ekalesia e rave rahi e turu ra i te morare niuhia i nia i te Bibilia, te tapo nei râ i to ratou mata aore ra te turu rahi nei i te mau peu morare ore mai te poreneia e te peu mahu. Ei faahopearaa o taua patoiraa i te mau ture bibilia ra, e au te mau nǎnǎ a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i taua mau taata ra ta te papai salamo i tahito ra i parau: “Aore ratou i ite aore e manaˈo; te haere noa ra na te pouri.” (Salamo 82:5) Oia mau, to roto te Amuiraa faaroo Kerisetiano, mai ia Iuda i tahito ra, i te poiri taˈotaˈo.—Apokalupo 8:12.

10. Nafea te maramarama e anaana ˈi i roto i te poiri i teie mahana, e nafea te feia haehaa e faufaahia ˈi i te reira?

10 I ropu i taua poiri ra, te turama ra Iehova i te feia haehaa. No taua fa ra e faaohipa ˈi oia i ta ˈna mau tavini faatavaihia i te fenua nei, “te tavini haapao maitai e te paari,” e te ‘anaana maite ra ratou mai te mau tiarama i roto i te ao.’ (Mataio 24:45; Philipi 2:15) Te horoa ra taua pǔpǔ o te tavini ra, paturuhia e te mau mirioni hoa o te “mamoe ê atu,” i te maramarama pae varua niuhia i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia. (Ioane 10:16) I roto i teie nei ao poiri, e horoa taua maramarama ra i te tiaturiraa na te feia haehaa, e tauturu ia ratou ia faatupu i te taairaa e te Atua e ia ape i te mau marei pae varua. O te ora faufaa hoi tera.

“E haamaitai au i to oe iˈoa”

11. Eaha te parau apî ta Iehova i horoa i te tau o Isaia?

11 I te anotau poiri i orahia e Isaia e i te anotau poiri atu â i muri aˈe i te hopoi-tîtî-raa to Babulonia i te nunaa o Iehova, eaha te aveia ta Iehova i horoa? Taa ê atu i te horoa i te aveia morare, ua faataa maitai aˈena oia nafea oia e faatupu ai i ta ˈna mau opuaraa no nia i to ˈna nunaa. A rave na, ei hiˈoraa, i te mau parau tohu faahiahia i roto i te Isaia pene 25 e tae atu i te pene 27. Te faaite ra te mau parau o teie mau pene nafea to Iehova aratairaa i te mau tupuraa i taua tau ra e nafea oia e na reira ˈi i teie mahana.

12. Eaha te mau parau haavare ore ta Isaia e faahiti?

12 Na mua, e parau Isaia e: “E Iehova, o tau Atua hoi oe, e faateitei au ia oe; e haamaitai au i to oe iˈoa.” E arueraa haavare ore mau â teie! Eaha râ tei turai i te peropheta ia faahiti i teie huru pure? Te faaitehia ra te hoê tumu rahi i te pae hopea o te irava, te taio nei tatou: “E mau mea taa ê anaˈe ta oe [Iehova] i rave; e te parau tahito na oe ra, e parau haavare ore anaˈe ïa e te parau mau.”—Isaia 25:1.

13. (a) Teihea ite tei faarahi i te mauruuru o Isaia ia Iehova? (b) Nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Isaia?

13 I te tau o Isaia, i rave na Iehova i te mau mea taa ê e rave rahi no Iseraela, e ua papaihia te reira. Ua matau maitai iho â ïa ia Isaia teie mau papai. Ua ite oia, ei hiˈoraa, e ua faatiamâ Iehova i to ˈna nunaa i te faatîtîraa i Aiphiti e ua faaora mai ia ratou i te riri o te nuu a Pharao i te Miti Uteute. Ua ite oia e ua aratai Iehova i to ˈna nunaa na roto i te medebara e tae roa ˈtu i te Fenua Tǎpǔhia. (Salamo 136:1, 10-26) Te faaite ra taua mau aamu o te tuatapaparaa ra e e Atua haapao maitai o Iehova e o te nehenehe e tiaturihia. E tupu iho â ta ˈna mau “parau,” oia hoi te mau mea atoa ta ˈna e opua. Ua faaitoito te ite mau no ǒ mai i te Atua ra ia Isaia ia haere noa na te maramarama. No reira, e hiˈoraa maitai o ˈna no tatou. Ia haapii maite tatou i te Parau papaihia a te Atua e ia faaohipa ˈtu i roto i to tatou oraraa, e vai noa atoa ïa tatou i roto i te maramarama.—Salamo 119:105; Korinetia 2, 4:6.

Haamouhia te hoê oire

14. Eaha tei tohuhia no nia i te hoê oire, e o vai paha teie oire?

14 Te vai ra te hoê hiˈoraa o te parau a te Atua i roto i te Isaia 25:2, e na ô ra: “Ua faariro hoi oe i te oire ei puea, e te oire i faaetaeta-rahi-hia ra ei auˈa: e te fare arii o te mau taata ê ra, ia ore ia parauhia e oire; e ia ore roa ia patu-faahou-hia i nia ra.” O vai teie oire? Te tohu ra paha o Isaia no nia ia Babulonia. Oia mau, ua tae mai iho â te taime i riro ai o Babulonia ei puea ofai.

15. O vai te “oire rahi” e vai ra i teie mahana, e eaha te tupu i nia ia ˈna?

15 E hohoˈa anei to te oire i faahitihia e Isaia i teie mahana? E. Te parau ra te buka Apokalupo no nia i ‘te oire rahi o tei hau i te mana i nia iho i te hui arii o te ao nei.’ (Apokalupo 17:18) O “Babulonia Rahi” taua oire rahi ra, oia te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. (Apokalupo 17:5) I teie mahana, o te Amuiraa faaroo Kerisetiano te tuhaa rahi o Babulonia Rahi, o ta ˈna pǔpǔ ekalesiatiko to mua i roto i te patoiraa i te ohipa pororaa i te Basileia a te nunaa o Iehova. (Mataio 24:14) Tera râ, mai ia Babulonia i tahito ra, e fatata o Babulonia Rahi i te haamouhia e a muri noa ˈtu.

16, 17. Nafea te mau enemi o Iehova i faateitei ai ia ˈna i tahito ra e i teie tau?

16 Eaha ˈtu â ta Isaia e tohu no nia i te “oire i faaetaeta-rahi-hia”? Teie ta Isaia e parau ia Iehova: “E faateitei te fenua puai nei ia oe; e te oire o te mau fenua etaeta ra, e mǎtaˈu ïa ia oe.” (Isaia 25:3) Nafea teie oire enemi, “te oire o te mau fenua etaeta,” e faateitei ai ia Iehova? A haamanaˈo na i tei tupu i nia ia Nebukanesa, te arii mana roa ˈˈe o Babulonia. I muri aˈe i te hoê tupuraa o tei haaferuri e o tei faaite i to ˈna paruparu, ua faahepohia oia ia faˈi i te rahi hau ê o Iehova e to ˈNa mana hope. (Daniela 4:34, 35) Ia faaohipa Iehova i to ˈna mana, e faahepohia to ˈna mau enemi ia farii, noa ˈtu ma te aau tae ore, i ta ˈna mau ohipa puai.

17 Ua faahepohia anei o Babulonia Rahi ia farii i te mau ohipa puai a Iehova? E. I roto i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua poro te mau tavini faatavaihia a Iehova i roto i te ati. I te matahiti 1918, ua faatîtîhia ratou i te pae varua i te tuuraahia te mau tia aratai a te Taiete Watch Tower i roto i te fare tapearaa. Ua mau ïa ohipa pororaa faanahohia. I muri aˈe, i te matahiti 1919, ua faanaho e ua haapuai faahou Iehova ia ratou i to ˈna varua, i reira to ratou raveraa i te ohipa faauehia e poro i te parau apî maitai i te fenua atoa nei. (Mareko 13:10) Te tohuhia ra teie mau mea atoa i roto i te buka Apokalupo, na reira atoa te ohipa i tupu i nia i to ratou mau enemi. Ua ‘mǎtaˈu roa teie mau enemi e ua faahanahana ˈtura i te Atua o te raˈi.’ (Apokalupo 11:3, 7, 11-13) Aita ratou i taui i te faaroo, ua faahepohia râ ratou ia farii i te ohipa puai a Iehova i taua taime ra, mai ta Isaia iho â i tohu.

“Ei paruru no te taata rii”

18, 19. (a) No te aha te mau enemi i ore ai i manuïa i te haapiˈo i te hapa ore o to Iehova nunaa? (b) Nafea “te faateitei o tei mǎtaˈuhia” e faaorehia ˈi?

18 Ma te hiˈo i teie nei i te mau ohipa maitatai ta Iehova e rave no te feia e haere na te maramarama, e na ô o Isaia ia Iehova e: “Ua riro hoi oe ei paruru no te taata rii; ei paruru no tei ati i to ˈna atiraa ra, ei haapuraa no te vero ra, ei mǎrǔ no te veavea ra, i te uˈanaraa mai o tei mǎtaˈuhia ra mai te vero rahi e parari ai te aua ra. Mai te veavea i te fenua averavera ra, e tuu â oe i te haamumu o te mau taata ê i raro; mai te veavea i te mǎrǔ ata meumeu ra, te faateitei o tei mǎtaˈuhia ra, e tuuhia ïa i raro.”—Isaia 25:4, 5.

19 Mai te matahiti 1919 mai, ua imi te feia faatere haavî i te mau ravea atoa e haapiˈo i te hapa ore o te feia haamori mau, aita râ ratou i manuïa. No te aha? No te mea o Iehova te paruru e te haapuraa o to ˈna nunaa. E horoa oia i te tamǎrǔ no te veavea rahi o te hamani-ino-raa e e riro mai te hoê patu paari i mua i te vero rahi o te patoiraa. O tatou o te haere ra na te maramarama a te Atua, e tiai ru anaˈe i te taime ‘e tuuhia ˈi te faateitei o tei mǎtaˈuhia i raro.’ Oia, e tiai ru anaˈe i te mahana e mou ai te mau enemi o Iehova.

20, 21. Eaha te oroa amuraa maa ta Iehova e faaineine, e eaha ˈtu â to roto i taua oroa amuraa maa ra i roto i te ao apî?

20 Eita noa Iehova e paruru i ta ˈna mau tavini. Ei Metua î i te here no ratou, e haapao maitai atoa oia ia ratou. I muri aˈe i te faatiamâraa i to ˈna nunaa mai Babulonia Rahi mai i te matahiti 1919, ua faaineine oia i te hoê oroa amuraa maa o te upootiaraa, te hoê maa pae varua pue noa. Ua tohuhia te reira i roto i te Isaia 25:6, te taio nei tatou: “Ei reira Iehova sabaota ra e rave ai, na te taata atoa i teie nei mouˈa, i te oroa amuraa maa maitatai, i te oroa uaina tahito, i te mau mea maitatai roa ra, i te uaina tahito faaateate-maitai-hia ra.” Auê tatou i te haamaitaihia i te apitiraa i roto i taua oroa ra! (Mataio 4:4) Ua î mau â ‘te amuraa a Iehova’ i te mau maa maitatai. (Korinetia 1, 10:21) Na roto i “te tavini haapao maitai e te paari,” te fanaˈo nei tatou i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro i te pae varua.

21 E ere teie noa te oroa amuraa maa ta te Atua e faatupu. Te haamanaˈo maira te oroa amuraa maa pae varua ta tatou e fanaˈo ra i teie nei i te rahiraa maa pae tino e vai i roto i te ao apî tǎpǔhia e te Atua. Inaha, to roto atoa te maa pae tino pue noa i “te oroa amuraa maa maitatai.” Eita hoê noa ˈˈe taata e pohe faahou i te poia i te pae tino aore ra i te pae varua. Auê ïa tamǎrûraa no te mau hoa haapao maitai here e mauiui ra i teie nei i te “oˈe” tohuhia ei tuhaa o “te tapao” o te vairaa mai o Iesu! (Mataio 24:3, 7) No ratou, e mau parau tamahanahana mau â ta te papai salamo. Ua parau oia e: “E riro hoi e maa sitona [e rave rahi] tei te fenua [e e hotu rahi te maa] i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:16; MN.

22, 23. (a) Eaha te “vehî,” aore ra “tapoˈi,” e iriti-ê-hia, e nafea? (b) Nafea ‘te faaino i to Iehova mau taata’ e faaorehia ˈi?

22 A faaroo na i teie nei i te hoê parau tǎpǔ faahiahia ˈtu â. Ma te faaau i te hara e te pohe i te hoê “vehî,” aore ra te hoê “tapoˈi,” e parau Isaia e: “Ei teie nei mouˈa [Iehova] e faaore ai i te tapoˈi i tapoˈihia ˈi te mata o te taata atoa ra, e te vehî i hohorahia i nia i te mau fenua atoa ra.” (Isaia 25:7) A feruri na! E ore te hara e te pohe, o tei faateimaha i te huitaata mai te hoê ahu taoto toahu. Te tiai mau nei â tatou i te mahana e ninii-hope-hia mai ai te mau maitai o te tusia taraehara a Iesu i nia i te huitaata faaroo e te haapao maitai!—Apokalupo 21:3, 4.

23 No nia i taua tau faahiahia ra, te haapapu maira te peropheta faauruahia ia tatou e: “E na [te Atua] e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra, e faaore hoi i te faaino i to ˈna taata i nia i te fenua atoa nei: o Iehova hoi teie e parau nei.” (Isaia 25:8) Eita te taata e pohe faahou no te mau tumu natura aore ra e oto no te mea ua pohe te hoê taata here. Auê ïa tauiraa oaoa e! Hau atu â, aita hoê aˈe vahi i nia i te fenua e faaroohia te faaino e te mau parau haavare ta te Atua e ta ˈna mau tavini i faaruru maoro na. No te aha? No te mea e haamou Iehova i te tumu iho o te reira—oia te metua o te haavare, te Diabolo ra o Satani, e te huero atoa a Satani.—Ioane 8:44.

24. E nafea te feia e haere ra na te maramarama i mua i te mau ohipa puai ta Iehova e rave ra no ratou?

24 Ma te feruri i taua mau faaiteraa i te mana o Iehova ra, e turaihia te feia e haere ra na te maramarama ia parau e: “Inaha, teie to tatou Atua; ua tiai tatou ia ˈna, e ua faaora oia ia tatou: o Iehova teie; ta tatou i tiai na; e oaoa tatou ma te ouˈauˈa i te ora na ˈna.” (Isaia 25:9) Fatata, e oaoa mau â te feia parau-tia. E ore roa te poiri, e e fanaˈo te feia haapao maitai i te maramarama a Iehova e a muri noa ˈtu. E tiaturiraa faahiahia ˈtu â anei te vai ra? Aita mau â!

E nehenehe anei ta outou e faataa?

• No te aha mea faufaa roa i teie mahana ia haere na te maramarama?

• No te aha Isaia i haamaitai ai i te iˈoa o Iehova?

• No te aha te mau enemi e ore roa ˈi e haapiˈo i te hapa ore o te nunaa o te Atua?

• Eaha te mau haamaitairaa rahi e tiai maira i te feia e haere na te maramarama?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 12, 13]

Ua pûpû to Iuda mau taata i te mau tamarii ei tusia na Moloha

[Hohoˈa i te api 15]

Ua turai te ite i te mau ohipa puai a Iehova ia Isaia ia haamaitai i te iˈoa o Iehova

[Hohoˈa i te api 16]

E fanaˈo te feia haapao maitai i te maramarama a Iehova e a muri noa ˈtu