Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haapao i ta te varua e ia ora!

A haapao i ta te varua e ia ora!

A haapao i ta te varua e ia ora!

‘O te haapao i ta te varua ra, o te ora ïa.’—ROMA 8:6.

1, 2. Nafea te Bibilia e faataa ê roa ˈi i te “tino” e te “varua”?

 E ERE i te mea ohie ia tapea i te hoê tiaraa morare mâ i mua i te Atua i roto i te hoê totaiete hairiiri o te faateitei i te haamâharaa i te mau hinaaro o te tino. Teie râ, te faataa ê roa ra te mau Papai i te “tino” e te “varua,” a faaite papu ai i te otia i rotopu i te mau faahopearaa riaria ia vaiiho tatou e na te tino hara e aratai mai e te mau haamaitairaa e noaa mai ia farii tatou ia ohipa mai te varua moˈa o te Atua.

2 Ei hiˈoraa, ua parau Iesu Mesia e: “No te varua te ora, aita o te tino faufaa; te parau ta ˈu i parau atu ia outou nei, e varua ïa, e ora tei reira.” (Ioane 6:63) Ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano no Galatia e: ‘Hinaaro ê hoi to te tino i to te varua, e to te varua ra i to te tino; e ore hoi raua e au.’ (Galatia 5:17) Ua parau atoa Paulo e: ‘O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra; e o te ueue i ta te varua ra, o te ora mure ore ta ˈna e noaa i te varua ra.’—Galatia 6:8.

3. Eaha te titauhia no te tiamâ mai i te mau hinaaro e te mau manaˈo iino?

3 E manuïa mau â te varua moˈa o Iehova—to ˈna puai ohipa—i te taihitumuraa i “to te tino nei mau hinaaro” e te mana pohe o to tatou tino hara. (Petero 1, 2:11) No te tiamâ mai i te taamu o te mau hinaaro iino, mea faufaa roa ia noaa ia tatou te tauturu a te varua o te Atua, ua papai hoi Paulo e: ‘O te haapao i ta te tino ra, o te pohe ïa; area o te haapao i ta te varua ra, o te ora ïa e te hau.’ (Roma 8:6) Eaha te auraa e haapao i ta te varua?

‘Haapaoraa i ta te varua’

4. Eaha te auraa e ‘haapao i ta te varua’?

4 I to Paulo papairaa no nia i te ‘haapaoraa i ta te varua,’ ua rave oia i te hoê taˈo Heleni te vai ra te auraa o te “huru feruriraa, (anairaa) manaˈo, . . . opuaraa, hinaaro, tutavaraa.” Te auraa o te hoê ihoparau tapiri, e “manaˈo ïa, e feruri ia au i te hoê huru.” No reira, te haapaoraa i ta te varua, te aratairaahia ïa, te faatereraahia, e te turairaahia e te puai ohipa o Iehova. Ia vaiiho ïa tatou ma te hinaaro mau ia mana roa ino te varua moˈa o te Atua i nia i to tatou huru feruriraa, to tatou mau manaˈo e mau hinaaro.

5. I teihea faito e tia ˈi ia auraro tatou i te mana o te varua moˈa?

5 Ua haamataratarahia e Paulo te faito e auraro ai tatou i te mana o te varua moˈa i to ˈna parauraa e riro ei ‘tavini na roto i te varua.’ (Roma 7:6, MN) Maoti to ratou faaroo i te tusia taraehara a Iesu, ua faaorahia te mau Kerisetiano i te mana o te hara e ua “pohe” ïa ratou i to ratou huru tahito ei tavini o te reira. (Roma 6:2, 11) Te ora noa râ tei pohe taipe mai teie i te pae tino e ua tiamâ ratou i teie nei no te pee i te Mesia ei “tavini no te parau-tia.”—Roma 6:18-20.

Te hoê tauiraa rahi

6. Eaha te tauiraa e faatupuhia e te feia e riro ra ei “tavini no te parau-tia”?

6 Mea rahi mau â te tauiraa mai te riroraa ei “tavini o te ino” i roto atu i te taviniraa i te Atua ei “tavini no te parau-tia.” No nia i te tahi pae tei faatupu i taua tauiraa ra, ua papai Paulo e: ‘Ua horoihia outou, ua faataahia outou, ua tiahia outou i te iˈoa o te Fatu ra o Iesu, e te varua o to tatou Atua.’—Roma 6:17, 18; Korinetia 1, 6:11.

7. No te aha e mea faufaa ia pee i te manaˈo o Iehova i te mau mea?

7 Ia nehenehe tatou e faatupu i taua tauiraa maere mau ra, mea titauhia ia haapii na mua tatou no nia i te manaˈo o Iehova i te mau mea. Ahia senekele aˈenei, ua ani te papai salamo ra o Davida ma te uˈanana i te Atua e: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova . . . E faaite mai oe ia ˈu i te parau mau na oe ra, e haapii mai hoi ia ˈu.” (Salamo 25:4, 5) Ua faaroo Iehova ia Davida, e e nehenehe atoa ta ˈNa e pahono i teie huru pure a ta ˈna mau tavini no teie tau. I te mea e mea viivii ore e te moˈa te mau eˈa o te Atua e ta ˈna parau mau, e tauturu mau te feruriruriraa i te reira ia faahemahia tatou e haamâha i te mau hinaaro viivii o te tino.

Te tuhaa faufaa roa a te Parau a te Atua

8. No te aha e mea titau-roa-hia ia haapii tatou i te Bibilia?

8 Ua noaa mai te Parau a te Atua, te Bibilia, na roto i to ˈna varua. No reira, te hoê ravea faufaa roa no te vaiiho ia ohipa taua varua ra i nia ia tatou, te taioraa ïa e te haapiiraa i te Bibilia—i te mau mahana atoa mai te peu e e nehenehe. (Korinetia 1, 2:10, 11; Ephesia 5:18) E tauturu mai te faaîraa i to tatou feruriraa e to tatou aau i te mau parau mau e te mau faaueraa tumu bibilia ia faaruru i te mau aroraa i to tatou huru pae varua. Oia, ia fa mai te mau faahemaraa tia ore, e nehenehe te varua o te Atua e haamehara mai i te mau haamanaˈoraa e te mau manaˈo aratai o te mau Papai o te haapuai atu â i ta tatou faaotiraa e haa ia au i te hinaaro o te Atua. (Salamo 119:1, 2, 99; Ioane 14:26) Eita ïa tatou e haavarehia e pee i te hoê haerea ino.—Korinetia 2, 11:3.

9. Nafea te haapiiraa bibilia e haapaari ai i ta tatou faaotiraa e paruru i to tatou taairaa e o Iehova?

9 A tamau noa ˈi tatou i ta tatou haapiiraa i te mau Papai ma te aau rotahi e te itoito maoti te tauturu a te mau buka niuhia i nia i te Bibilia, e ohipa te varua o te Atua i nia i to tatou feruriraa e to tatou aau, o te faahohonu atu â ïa i to tatou faatura i te mau ture a Iehova. E riro mai to tatou taairaa e te Atua ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa. Ia faaû tatou i te faahemaraa, eita te mau manaˈo e mea au mau ia rave i te mea ino e vai noa mai. Eita, to tatou haapeapearaa matamua, te tapearaa ïa i to tatou hapa ore i mua ia Iehova. E turai te mauruuru rahi i to tatou taairaa e o ˈna ia aro tatou i te mau hinaaro atoa o te nehenehe e tuino aore ra e faaore i te reira.

“Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture!”

10. No te aha e mea titauhia ia auraro i te ture a Iehova no te haapao i ta te varua?

10 No te haapao i ta te varua, eita te ite i te Parau a te Atua e navai. Ua taa maitai roa i te arii Solomona te mau ture a Iehova, aita râ oia i ora ia au i te reira i te pae hopea o to ˈna oraraa. (Mau arii 1, 4:29, 30; 11:1-6) Mai te peu e mea haapao tatou i ta te varua, e ite mai tatou e mea titauhia eiaha noa ia ite eaha ta te Bibilia e parau ra, ia auraro atoa râ i te ture a te Atua ma te aau atoa. Teie ïa te auraa e hiˈopoa maitai i te mau ture a Iehova e e tutava ma te itoito i te pee atu. Mai te reira atoa te haerea o te papai salamo. Ua himene oia e: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.” (Salamo 119:97) Ia haapeapea mau tatou i te haapao i te ture a te Atua, e turaihia tatou ia faaite i te mau huru maitatai o te Atua. (Ephesia 5:1, 2) Eita tatou e aratohia ma te ravea ore ia rave i te mea ino, e faaite râ tatou i te hotu o te varua, e e haafariu ê te hinaaro e faaoaoa ia Iehova ia tatou i “ta te tino e rave nei,” i te mea hairiiri.—Galatia 5:16, 19-23; Salamo 15:1, 2.

11. Nafea outou e faataa ˈi e e parururaa no tatou te ture a Iehova e opani ra i te poreneia?

11 Nafea tatou e faahotu ai i te faatura hohonu e te hinaaro i te ture a Iehova? Te hoê ravea, te hiˈopoa-maitai-raa ïa i to ˈna faufaaraa. A rave na i te ture a te Atua o te taotia i te mau taatiraa o te tino i roto i te faaipoiporaa e te opani i te poreneia e te faaturi. (Hebera 13:4) E ere anei tatou i te hoê noa ˈˈe mea maitai ia auraro tatou i teie ture? E haamau anei te hoê Metua î i te here i te hoê ture o te faaere ia tatou i te hoê mea maitai? Eita iho â ïa! A hiˈo na eaha te mea e tupu ra i roto i te oraraa o te feia e rave rahi o te ore e ora ia au i te mau ture morare a Iehova. E pinepine te hapûraa ma te hinaaro-ore-hia i te aratai atu i te haamaruaraa tamarii aore ra i te faaipoiporaa oioi roa paha e te oaoa ore. Mea rahi o te aratai i te hoê tamarii aita ta ratou e tane aore ra aita e vahine. Hau atu â, te tuu ra te feia e rave ra i te poreneia ia ratou iho i mua i te haafifiraa o te mau maˈi purumu. (Korinetia 1, 6:18) E ia rave noa ˈtu te hoê tavini a Iehova i te poreneia, e nehenehe te mau faahopearaa i te pae aau e riro ei mea ino mau. E nehenehe te tamataraa i te faaore i te mau patiatia o te hoê manaˈo haava hapa e faatupu i te ara aau e te ahoaho o te feruriraa. (Salamo 32:3, 4; 51:3) E ere anei ïa i te mea papu e ua opuahia te ture a Iehova e opani ra i te poreneia no te paruru ia tatou? Oia, e noaa mau â te haamaitairaa rahi ia vai mâ noa i te pae morare!

A pure ia tauturu mai Iehova

12, 13. No te aha e tano ai ia pure ua ati anaˈe tatou e te mau hinaaro hara?

12 E titau mau â te haapaoraa i ta te varua i te pure ma te aau tae. Mea tano ia ani i te tauturu a te varua o te Atua, ua parau hoi Iesu e: ‘Te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te varua moˈa i te feia i ani atu ia ˈna ra.’ (Luka 11:13) I roto i te pure, e nehenehe tatou e faaite e te hinaaro nei tatou i te tauturu a te varua no to tatou paruparu. (Roma 8:26, 27) Ia itea mai ia tatou e te roohia ra tatou e te mau hinaaro aore ra te mau huru feruriraa hara, aore ra ia faaara mai te hoê hoa faaroo ia tatou no nia i te reira, e haerea paari te faataa-maitai-raa i te reira fifi i roto i ta tatou mau pure ia ani tatou i te tauturu a te Atua no te faaruru atu i teie mau hinaaro.

13 E nehenehe ta Iehova e tauturu mai ia haamau i te feruriraa i nia i te mau mea tia, te mea viivii ore, te mea maitai, e te aruehia. E mea tano mau â ia taparuparu ia ˈna ma te haavare ore ia paruru mai “te hau a te Atua” i to tatou aau e to tatou puai feruriraa! (Philipi 4:6-8) E pure anaˈe ïa ia tauturu mai Iehova ia tatou ia ‘tapi i te parau-tia, te paieti, te faaroo, te hinaaro, te faaoromai, e te mǎrû.’ (Timoteo 1, 6:11-14) Maoti te tauturu a to tatou Metua i te raˈi, eita te mau ahoaho e te mau faahemaraa e rahi roa mai e ia ore e vî ia tatou. Eita, e î râ to tatou oraraa i te hau no ǒ mai i te Atua ra.

Eiaha e faariri i te varua

14. No te aha te varua o te Atua e riro ai ei puai no te vai-mâ-raa?

14 E faaohipa te mau tavini paari a Iehova i te aˈoraa a Paulo: ‘Eiaha e tinai i te varua.’ (Tesalonia 1, 5:19) I te mea e e “varua moˈa” te varua o te Atua, mea mâ oia e te viivii ore e te faataa-ê-hia. (Roma 1:4, MN) Ia ohipa te reira i nia ia tatou, e riro ïa taua varua ra ei puai no te moˈaraa, aore ra te vai-mâ-raa. E tauturu te reira ia tapea ia tatou i roto i te hoê huru oraraa mâ tapaohia e te auraroraa i te Atua. (Petero 1, 1:2) E riro te peu viivii atoa ei vahavaharaa i taua varua ra, e e nehenehe te reira e faatupu i te mau faahopearaa riaria mau. Nafea?

15, 16. (a) Nafea tatou e faariri ai i te varua o te Atua? (b) Nafea tatou e ape ai i te faariri i te varua o Iehova?

15 Oia, ua papai Paulo e: “Eiaha e faariri i te [varua moˈa] o te Atua ra i tapaohia ˈi outou e tae noa ˈtu i te mahana oraraa ra.” (Ephesia 4:30; MN) Te faaite ra te mau Papai i te varua o Iehova mai te hoê tapao, aore ra te hoê “tarahu [o te mea e tae maira],” na te mau Kerisetiano faatavaihia haapao maitai. O te oraraa pohe ore ïa i nia i te raˈi. (Korinetia 2, 1:22; MN; Korinetia 1, 15:50-57; Apokalupo 2:10) E nehenehe te varua o te Atua e aratai i te feia faatavaihia e to ratou mau hoa o te fenua to ratou tiaturiraa, i roto i te hoê oraraa haapao maitai e e tauturu ia ratou ia ape i te mau ohipa hara.

16 Ua faaara te aposetolo no nia i te mau manaˈo e haavare, e eiâ, e pee i te haerea haama, e te vai ra ˈtu â. Ia vaiiho noa tatou ia anaanatae atu tatou i taua mau mea ra, te patoi ra ïa tatou i te aˈoraa o te Parau faauruahia a te Atua. (Ephesia 4:17-29; 5:1-5) I nia i te hoê noa ˈˈe â faito, e nehenehe ïa tatou e faariri i te varua o te Atua, e papu mau e o te mea tera ta tatou e hinaaro e ape. No reira, ua haamata anaˈe tatou i te ore e tâuˈa i te aˈoraa o te Parau a Iehova, e haamata paha tatou i te faatupu i te mau huru feruriraa aore ra manaˈo o te aratai atu i te hara hinaarohia e te ere-roa-raa i te farii maitai a te Atua. (Hebera 6:4-6) Noa ˈtu e aita tatou e rave ra i te hara i teie nei, te hee atura paha tatou i te reira pae. Ia tamau tatou i te patoi i te aratairaa a te varua, te faariri atu ra ïa tatou. Te patoi e te faariri atoa ra ïa tatou ia Iehova, te tumu o te varua moˈa. Ei feia e hinaaro i te Atua, eita roa ˈtu tatou e hinaaro e na reira. Ia pure mau râ tatou ia tauturu mai Iehova eiaha tatou ia faariri i to ˈna varua, ia nehenehe râ tatou e faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa na roto i te tamauraa i te haapao i ta te varua.

A tamau i te haapao i ta te varua

17. Eaha te tahi mau tapao pae varua ta tatou e nehenehe e haamau, e no te aha e haerea paari ia tutava ia raeahia te reira?

17 Te hoê ravea faahiahia no te tamau i te haapao i ta te varua, te haamauraa ïa i te mau tapao pae varua e te haaraa ia raea te reira. Tei to tatou mau hinaaro e mau huru tupuraa, e haamau paha tatou ei tapao te haamaitairaa i ta tatou mau peu haapiiraa, te faarahiraa i ta tatou pororaa, aore ra te fariiraa i te hoê fanaˈoraa taa ê i roto i te taviniraa, mai te taviniraa pionie taime taatoa, te taviniraa i te Betela, aore ra te ohipa mitionare. E haamau noa te reira i to tatou feruriraa i nia i te mau faufaa pae varua e e tauturu mai ia patoi i te faahemaraa a to tatou mau paruparu taata aore ra i te aratoraa a te mau tapao nounou materia e te mau hinaaro aita i niuhia i nia i te Bibilia o teie faanahoraa o te mau mea. E haerea paari mau â teie, ua aˈo hoi Iesu e: “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ; e haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai. Te vahi hoi i vaiihohia ˈi ta outou taoˈa ra, e riro atoa i reira to outou aau.”—Mataio 6:19-21.

18. No te aha e mea faufaa roa ia tamau i te haapao i ta te varua i teie anotau hopea nei?

18 E haerea paari mau te haapaoraa i ta te varua e te faaoreraa i te mau hinaaro o teie nei ao, i teie “anotau hopea nei.” (Timoteo 2, 3:1-5) Inaha, “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:15-17) Ia tapi te hoê Kerisetiano apî i te fa o te taviniraa taime taatoa, ei hiˈoraa, e aratai paha te reira ia ˈna i te roaraa o te mau matahiti tautooraa o te taurearearaa. Ia faahepohia oia e faaau piti, e ite maitai teie huru taata eaha ta ˈna e hinaaro ra e rave i roto i te taviniraa a Iehova. E manaˈo teie huru taata maitai i te pae varua e mea paari ore, e mea maamaa atoa, ia faaea i te tapi i te mau fa pae varua no te mau titauraa materia aore ra te tahi navenave ta te hara e tǎpǔ e horoa mai. A haamanaˈo e ua “rave atoa” te taata hinaaro i ta te varua ra o Mose ‘i te pohe i te amuiraa i te taata no te Atua ra, eiaha râ i te navenave poto noa o te hara ra.’ (Hebera 11:24, 25) Mea apî tatou aore ra mea paari, hoê â ta tatou maitiraa ia tamau tatou i te haapao i ta te varua eiaha râ i ta te tino hara.

19. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia tamau tatou i te haapao i ta te varua?

19 “O taua hinaaro o te tino ra, e mea au ore ïa i te Atua,” area ‘o te haapao i ta te varua ra, o te ora ïa e te hau.’ (Roma 8:6, 7) Ia tamau tatou i te haapao i ta te varua, e itea mai ia tatou te hau faufaa mau. E paruru-maitai-roa-hia ˈtu â to tatou aau e to tatou puai feruriraa i te mana o to tatou huru hara. E nehenehe atu â ta tatou e patoi i te mau faahemaraa e rave i te mea ino. E e noaa ia tatou te tauturu a te Atua no te faaruru i te aroraa tamau i rotopu i te tino e te varua.

20. No te aha tatou e papu ai e e nehenehe e upootia i roto i te aroraa i rotopu i te tino e te varua?

20 Na roto i te tamauraa i te haapao i ta te varua, e tapea tatou i te taairaa ora e o Iehova, te tumu o te ora e o te varua moˈa atoa. (Salamo 36:9; 51:11) Te rave nei Satani te Diabolo e to ˈna mau apiti i te mau mea atoa ta ratou e nehenehe no te faaore i to tatou taairaa e te Atua ra o Iehova. E tamata ratou i te haavî i to tatou feruriraa, ma te ite e ia tuu tatou, e aratai te reira i te pae hopea i te au ore o te Atua e i te pohe. E nehenehe râ tatou e upootia mai i roto i teie aroraa i rotopu i te tino e te varua. O ta Paulo ïa i ite, inaha, i to ˈna papairaa no nia i ta ˈna iho aroraa, ua ui na mua oia e: “Na vai râ vau e faaora i teie nei tino pohe?” I muri iho, a faaite ai e te vai ra te faaoraraa, ua parau oia e: “E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.” (Roma 7:21-25) E nehenehe atoa tatou e haamaitai i te Atua na roto i te Mesia no to ˈna horoaraa mai i te mau ravea no te faaruru i te mau paruparu taata e te tamau i te haapao i ta te varua ma te tiaturiraa faahiahia o te ora mure ore.—Roma 6:23.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te auraa e haapao i ta te varua?

• Nafea tatou e vaiiho ai ia ohipa mai te varua o Iehova i nia ia tatou?

• A faataa no te aha, i roto i ta tatou aroraa i te hara, mea faufaa roa ia haapii i te Bibilia, ia auraro i te ture a Iehova, e ia pure ia ˈna.

• Nafea te haamauraa i te mau tapao pae varua e tauturu ai ia tatou i roto i te oraraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

E tauturu te haapiiraa bibilia ia tatou ia faaruru i te mau aroraa i to tatou huru pae varua

[Hohoˈa i te api 17]

Mea tano ia pure ia tauturu mai Iehova ia faaruru i te mau hinaaro hara

[Hohoˈa i te api 18]

E nehenehe te mau tapao pae varua e tauturu ia tatou ia tamau i te haapao i ta te varua