Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te auraroraa—E haapiiraa faufaa anei i te tamarii-rii-raa ra?

Te auraroraa—E haapiiraa faufaa anei i te tamarii-rii-raa ra?

Te auraroraa—E haapiiraa faufaa anei i te tamarii-rii-raa ra?

“E HINAARO te mau metua i te taata paari, eiaha noa i te tamarii auraro.” Tera ïa te hoê upoo parau rahi o te hoê vea. Ua niuhia teie tumu parau iti i nia i te mau faahopearaa o te hoê titorotororaa i ravehia i Niu Zelani, o tei faaite mai e e “22 % [noa] o te feia i uiuihia tei manaˈo e mea maitai ia haapiihia te mau tamarii i te auraro i te fare.” Ua faaite atoa mai te titorotororaa e te tiaturi ra te mau metua i teie mahana e mea faufaa roa ˈtu â ia haapii te mau tamarii i te mau peu maitatai, i te imi i te ravea, e te amo i te hopoia.

I teie tau e e haapao noa te taata ia ratou iho e to ratou maitai, e ere i te mea maere e ia feaa te manaˈo o te rahiraa o te taata i te parau o te auraroraa e te haapiiraa ˈtu i te reira i te mau tamarii. E tia anei râ ia faariro noa i te auraroraa a te mau tamarii ei mea tahito ua hope to ˈna tau? Aore ra to roto anei te reira i te mau mea faufaa e nehenehe ta te tamarii e haapii e e maitaihia i te reira? Te mea faufaa ˈtu â, eaha te manaˈo o te Atua ra o Iehova, te Tumu o te faanahoraa utuafare, i te auraroraa i te mau metua, e eaha te tahi mau maitai ta te reira e horoa mai?—Ohipa 17:28; Ephesia 3:14, 15.

‘E parau-tia te reira’

Teie ta te aposetolo Paulo i papai na te amuiraa Kerisetiano i Ephesia no te senekele matamua: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira.” (Ephesia 6:1) Tera ïa te tumu matamua e faaroo ai te tamarii, e au te reira i te faito a te Atua i te mea tia. ‘E parau-tia te reira,’ ta Paulo ïa i parau.

Ia au i te reira, e ite tatou e te faataa ra te Parau a te Atua i te aˈoraa ma te here a te mau metua mai te hoê taoˈa nehenehe, “mai te taupoo nehenehe i nia i to upoo ra, e mai na fifi auro i nia i to aˈî na,” e mai te hoê mea ‘mauruuru i te Fatu.’ (Maseli 1:8, 9; Kolosa 3:20) Area te faaroo-ore-raa i te mau metua ra, e faatupu ïa i te au ore o te Atua.—Roma 1:30, 32.

“Ia maitai hoi oe”

Ua faataa Paulo i te tahi atu maitai o te auraroraa i to ˈna papairaa e: “E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; (o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai.) Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.” (Ephesia 6:2, 3; Exodo 20:12) Nafea ïa te hoê e maitai ai i te auraroraa i te mau metua?

Na mua, mea paari aˈe e mea ite aˈe te mau metua, e ere anei? Noa ˈtu e e au ra e e ere ratou i te mea ite roa i te roro uira aore ra te tahi atu mau tumu parau e faahohonuhia ra i te haapiiraa, e ite rahi râ to ratou i te oraraa e nafea ia faaruru i te mau fifi o te oraraa. Area te feia apî ra, aita to ratou e manaˈo faito noa e noaa maoti te paari. No reira ratou e rave ru noa ˈi i te mau faaotiraa, e pinepine, no te mau faaheporaa ino a te mau hoa, e o ratou iho â te mauiui. E tano roa ïa te parau o te Bibilia: “Ua mau roa te maamaa i roto i te aau o te tamarii.” Eaha ïa te ravea? ‘Na te papai na te aˈo ra e faataa ê atu ia ˈna.’—Maseli 22:15.

E ere noa o te taairaa metua e tamarii te maitaihia i te auraroraa. Ia naho maitai e ia ruperupehia te totaiete taata, e tia ia ratou ia haa amui, o te titau hoi i te tahi faito auraroraa. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê faaipoiporaa, maoti te ineineraa i te auraro, eiaha râ te ani-noa-raa e te oreraa e tâuˈa i to te tahi atu mau tiaraa e mau huru o te aau, e tupu ai te hau, te au-maite-raa, e te oaoa. I te vahi raveraa ohipa, mea titauhia ia auraro te rave ohipa i roto i te mau tapihooraa aore ra te mau tutavaraa atoa e manuïa. No nia i te mau ture e te mau faatureraa a te hau, eita noa te auraroraa e arai eiaha te hoê taata ia faautuahia, e hopoi atoa mai râ i te tahi aˈe faito panoonoo ore e parururaa.—Roma 13:1-7; Ephesia 5:21-25; 6:5-8.

E pinepine te feia apî o te ore e auraro i te mana faatere i te riro ei feia patoi i te totaiete. Area râ, e nehenehe te haapiiraa i te auraroraa i te tamarii-rii-raa e vai maitai noa i te roaraa o te oraraa o te hoê taata. Mea maitai mau â ia haapii i te reira i te tamarii-rii-raa!

Te haamauruururaa rahi no te auraroraa

Eita noa te auraroraa e faatupu i te mau taairaa utuafare oaoa e e hopoi mai i te tahi atu â mau maitai vai maoro, e horoa atoa mai râ i te niu i reira e haamau ai i te taairaa faufaa roa ˈˈe—to rotopu i te hoê taata e to ˈna Atua Poiete. Ei “Hamani” Rahi e ei “tumu o te ora,” e au roa i te Atua ra o Iehova to tatou auraro hope.—Koheleta 12:1; Salamo 36:9.

E itehia te taˈo “faaroo” e rave rau huru e rave rahi taime i roto i te Bibilia. Hau atu â, te vai ra tau hanere faahitiraa i ta te Atua mau ture, mau parau faaue, mau faaueraa, mau faaotiraa haavaraa, e mau faatureraa, e tia ia haapaohia. Mea papu maitai e no te Atua, e titauraa te auraroraa no te fanaˈo i ta ˈna farii maitai. Oia, mea titauhia ia auraro no te faatupu i te taairaa e o Iehova. (Samuela 1, 15:22) Te mea peapea, mea puai te taata i te faaroo ore, eiaha i te auraro. E “ino noâ te manaˈo o to te taata aau mai to ˈna tamariiriiraa mai â,” ta te Bibilia ïa e parau ra. (Genese 8:21) No reira, mea titauhia ia haapii i te auraro eiaha noa i te tamarii-rii-raa, i te roaraa râ o te oraraa. E hopoi mai te na reiraraa i te hoê haamauruururaa rahi.

A haamanaˈo e ia au i ta te aposetolo Paulo i parau, toopiti parau tǎpǔ o te apee ra i te faaueraa e faaroo i te mau metua, oia hoi “ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei.” Na te Maseli 3:1, 2 e haapapu ra i teie parau tǎpǔ mai teie: “E tau tamaiti, eiaha e haamoe i ta ˈu nei aˈo; ia haapao maite to aau i ta ˈu nei ture: e maoro hoi to oe ra pue mahana e to oe ra mau matahiti, e te ora hoi e te hau ta te reira e amui atoa mai ia oe ra.” O te taairaa piri ïa e o Iehova i teie nei e te ora mure ore i roto i te hoê ao apî o te hau te haamauruururaa rahi na te feia e auraro.—Apokalupo 21:3, 4.

[Hohoˈa i te mau api 30, 31]

E faatupu te auraroraa i te mau taairaa oaoa i roto i te utuafare, i te vahi raveraa ohipa, e o Iehova