E ere o mâua anaˈe i te tamataraahia to mâua faaroo

E aiû tamahine nehenehe o Vicky—mea maitai to ˈna ea, mea haviti, e mea oraora oia. Oia, i to ˈna fanauraahia i te tau uaaraa tiare 1993, e oaoa i te rahi to mâua. Te faaea ra matou i roto i te hoê oire iti i te pae apatoa o Tuete, e mea faahiahia te oraraa.

TERA râ, i te naearaahia to Vicky hoê matahiti e te afa, ua hepohepo roa mâua. Mea huru maoro rii to ˈna maˈimaˈiraahia, no reira, ua afai mâua ia ˈna i te fare maˈi. Eita roa ˈtu e moehia ia mâua i to te taote parauraa mai e e mariri ai toto uˈana lymphoblastique to ta mâua tamahine, e mariri ai taata teie o te mau toropuru tea o te mau tamarii.

Mea fifi ia taa e te tupuhia ra ta mâua tamahine iti i teie maˈi riaria mau. A tahi nei oia a ite ai i te ao e haaati ra ia ˈna, e i teie nei, e nehenehe oia e pohe. Ua tamata te taote i te tamahanahana ia mâua ma te parau mai e e nehenehe te hoê ravea rapaauraa mea huru manuïa e ravehia, to roto te chimiothérapie e te tahi mau pâmuraa toto. Te tahi â ïa haapeapearaa na mâua.

Te tamatahia ra to mâua faaroo

Mea here iho â na mâua ta mâua tamahine e ua hinaaro mâua i te rapaauraa maitai roa ˈˈe no ˈna. Eita roa ˈtu râ mâua e farii i te pâmuraa toto. Mea tiaturi roa na mâua te Parau a te Atua, te Bibilia, o te parau maitai ra e mea titauhia “ia haapae” te mau Kerisetiano “i te toto.” (Ohipa 15:28, 29, MN) Ua ite atoa mâua e mea atâta te mau pâmuraa toto. E mau tausani taata tei roohia i te maˈi e tei pohe no te mau pâmuraa. Te ravea hoê roa, o te hoê ïa rapaauraa maitai roa aita e pâmuraa toto. I roto i teie tuhaa i haamata ˈi ta mâua aroraa no te faaroo.

 Eaha ta mâua e nehenehe e rave? Ua taniuniu mâua i te Tuhaa haamaramaramaraa i te pae rapaauraa i te amaa a te mau Ite no Iehova no Tuete no te ani i te tauturu. * I reira iho, ua haponohia te mau rata taniuniu i te mau fare maˈi taa ê e ati aˈe ia Europa ia itea mai te hoê fare maˈi e te hoê taote o te hinaaro e rave i te chimiothérapie ma te ore e pâmu i te toto. Mea tamahanahana roa te itoito e te here o to mâua mau taeae Kerisetiano i roto i ta ratou mau tutavaraa e tauturu ia mâua. E ere o mâua anaˈe to roto i ta mâua aroraa no te faaroo.

I roto tau hora, ua itea mai te hoê fare maˈi e te hoê taote i Homburg/Saar, i Heremani. Ua ravehia te tahi mau faanahoraa ia reva matou i reira i te mahana i muri iho ia hiˈopoahia o Vicky. I to matou taeraa ˈtu, to reira to mâua mau taeae Kerisetiano o te amuiraa no reira a te mau Ite no Iehova i Homburg, tae noa ˈtu vetahi pae o to matou mau fetii, no te farii ia matou. E na te hoê tia a te Tomite tuatiraa e te fare maˈi i farii popou mai ia matou. Ua apee oia ia matou i te fare maˈi e ua horoa mai i te turu rahi roa ˈˈe atoa. Ua tamahanahanahia mâua i te iteraa e i te fenua ê atoa, e mau taeae pae varua to mâua e turu maira ia mâua.

I to mâua farereiraa ia Taote Graf i te fare maˈi, ua tamahanahana-faahou-hia mâua. Mea taa roa ia ˈna to mâua tiaraa e ua haapapu mai oia e e imi oia i te mau ravea atoa no te rapaau ia Vicky ma te ore e pâmu i te toto. Noa ˈtu e e topa to ˈna faito hémoglobine i raro i te 5 g/dl, e farii oia e tamau i te rapaauraa ma te ore e pâmu i te toto. Ua parau atoa oia e maoti te ite-oioi-raahia te maˈi e te afai-vave-raahia o Vicky i te fare maˈi, e nehenehe e tiaturi e e manuïa te rapaauraa. Ua faˈi oia e a tahi ra oia a rave ai i te chimiothérapie ma te ore e faaohipa i te pâmuraa toto i roto i te hoê tupuraa mai to Vicky. Ua mauruuru e ua popou roa mâua i te itoito e te faaotiraa papu a Taote Graf e tauturu mai.

Te mau fifi i te pae moni

I teie nei, teie te uiraa, Nafea mâua e aufau ai i te mau rapaauraa a Vicky? Ua maere roa mâua i to mâua faaararaahia e fatata 150 000 marks no na matahiti rapaauraa e piti. Aita hoi ta mâua hoê noa ˈˈe tuhaa o teie rahiraa moni, e mea titauhia râ ia haamata oioi i te rapaau ia Vicky. No te mea ua faarue matou ia Tuete no te fanaˈo i te mau rapaauraa i Heremani, aita to mâua e tiaraa e fanaˈo i te tahi parururaa i te ea a te hau. Teie ïa mâua e ta mâua tamahine iti tei maˈi roa ino e te mau tahuˈa rapaau tei ineine i te tauturu, aita râ i navai ta mâua moni.

Ua tauturu mai te fare maˈi ia mâua e ua na ô mai e e haamata oioi te mau rapaauraa mai te peu e e aufau na mua mâua e 20 000 marks e e tarima i te hoê parau haapapuraa e e aufau mâua i te toea. E moni faaherehere ta mâua, e maoti te tauturu î i te here a te mau hoa e a te mau fetii, ua noaa ia mâua i te aufau i na 20 000 marks—e nafea râ no te toea?

Ua haamanaˈo-faahou-hia mâua e e ere o mâua anaˈe to roto i ta mâua aroraa no te faaroo. Ua farii te hoê taeae pae varua, aita mâua i matau i tera tau, i te amo i te hopoia e aufau i te toea. Aita râ mâua i faaohipa i ta ˈna pûpûraa horoa noa, no te mea ua noaa ia mâua i te rave i te tahi atu â mau faanahoraa.

Ia ohipa te mau tahuˈa rapaau

Ua haamata te chimiothérapie. Tau mahana e tau hebedoma tei mahemo. I te tahi taime, mea fifi e mea rohirohi roa no ta mâua tamahine iti e no mâua atoa. I te tahi aˈe pae, ua oaoa e ua mauruuru roa ino mâua i te mau taime atoa e faaite mai ai o ˈna i te tahi mau tapao maitatai. E vau avaˈe te raveraahia te chimiothérapie. Te faito hémoglobine raro roa ˈˈe ta Vicky i faaruru, e 6 g/dl ïa, e ua haapao iho â o Taote Graf i ta ˈna parau tǎpǔ.

Ua hau atu i te ono matahiti tei mahemo, e i roto i te hiˈopoaraa hopea o to ˈna pape ivi tua aita faahou e tapao o te mariri ai toto. E tamahine oaoa oia i teie nei aita faahou e tapao o te maˈi. Oia, e au iho â e e semeio e ua ora roa o Vicky. Ua ite mâua e mea rahi mau tamarii teie  to ratou maˈi tei pohe noa ˈtu te chimiothérapie e te mau pâmuraa toto.

Ua upootia ta mâua aroraa no te faaroo, maoti atoa râ te tauturu a to mâua mau fetii, mau taeae e mau tuahine Kerisetiano, e te mau tahuˈa rapaau. Ua turu roa mai te Tuhaa haamaramaramaraa i te pae rapaauraa ia mâua e 24 hora i te mahana. Ua faaohipa o Taote Graf e to ˈna mau hoa toroa i to ratou aravihi no te tauturu i te faaora ia Vicky. Te mauruuru mau nei mâua no teie mau mea atoa.

Ua haapuaihia to mâua faaroo

Hau aˈe râ i te mau mea atoa, e haamauruuru mâua i to tatou Atua ra o Iehova, no to ˈna haapaoraa ia matou ma te here e no te puai tei noaa mai na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. Ia hiˈo mâua i muri, te taa ra ia mâua e mea rahi ta mâua i haapii e ua haapuai mau â teie tupuraa mauiui i roto i te oraraa i to mâua faaroo.

To mâua hinaaro mau i teie nei, te atuaturaa ïa i to mâua taairaa piri e te Atua ra o Iehova e te haapiiraa i ta mâua tamahine e mea faufaa ia ora ia au i ta ˈna mau titauraa. Oia, te hinaaro nei mâua e tutuu atu i te hoê tufaa pae varua maitai na ˈna, oia te ora mure ore i roto i te Paradaiso e tae maira i ǒ nei, i te fenua nei.—Na te hoê taata taio.

[Nota i raro i te api]