Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nafea ia haavî i te mau huru faatoaruaru o te aau

Nafea ia haavî i te mau huru faatoaruaru o te aau

Nafea ia haavî i te mau huru faatoaruaru o te aau

● Ua amuamu o Asapha e: “E tamâraa faufaa ore maori ta ˈu i tau aau nei, e te horoiraa hoi i tau rima i te hapa ore: e ati hoi to ˈu e rui noa ˈtu te mahana, e te mauiui aita e poipoi tuua.”—Salamo 73:13, 14.

● Ua uuru o Baruka e: “Atae hoi au nei e! ua apiti atoa mai Iehova i te mihi i taua oto no ˈu nei; ua rohirohi au i to ˈu autâ-noa-raa, e aita o ˈu e faaearaa.”—Ieremia 45:3.

● Ua autâ o Naomi e: “E oto rahi hoi ta te Manahope i tuu mai ia ˈu nei: i haere hoi au ma te î, e ua taitai faahou mai Iehova ia ˈu ma te faufaa ore; eaha hoi outou i parau mai ai ia ˈu ia Naomi, tei faahaehaa mai Iehova ia ˈu, e ua tuu mai te Manahope i te ati ia ˈu nei?”—Ruta 1:20, 21.

I ROTO i te Bibilia, mea rahi hiˈoraa o te feia haamori haapao maitai ia Iehova o tei faaruru na i te tahi taime i te mau huru faatoaruaru o te aau. No te mea hoi e e taata tia ore tatou, e ite tatou paatoa i taua mau huru o te aau ra i tera e tera taime. E toaruaru ohie aˈe paha vetahi pae o tatou—e aroha atoa paha ratou ia ratou iho—i te tahi atu no te mea i û na ratou i te tahi mau tupuraa peapea mau.

Ia ore râ te reira e haavîhia, e nehenehe teie mau huru o te aau e tuino i to outou taairaa e vetahi ê e e te Atua ra o Iehova. Te faˈi ra te hoê vahine Kerisetiano o te aroha oioi ia ˈna iho e: “Mea rahi titau-manihini-raa i te mau faaanaanataeraa ta ˈu i patoi no te mea ua manaˈo vau e aita e au ra ia ˈu ia amuimui e te mau melo o te amuiraa.” Mea ino mau â te mana o taua mau huru o te aau ra i nia i te oraraa o te hoê taata! Eaha ta outou e nehenehe e rave no te haavî i te reira?

A haafatata ˈtu ia Iehova

I roto i te Salamo 73, ua papai roa o Asapha i to ˈna fifi. I to ˈna faaauraa i to ˈna iho huru oraraa e te oraraa ruperupe o te feia iino, ua feii oia ia ratou. Ua tapao oia e mea teoteo e mea haavî te feia paieti ore, e e au ra e e ora noa ˈtu ratou i te faautuaraa. Ua faahiti o Asapha i muri iho i to ˈna mau manaˈo feaa mea faufaa mau anei ia tapi oia i te hoê haerea tia i roto i te oraraa.—Salamo 73:3-9, 13, 14.

Ua tapao anei outou, mai ia Asapha, e e au ra e te manuïa ra te feia iino o te faaiteite ra i ta ratou mau ohipa iino? Nafea to Asapha haavîraa i te mau huru faatoaruaru o to ˈna aau? Ua na ô â oia: “Ia ˈu ra i imi ia ite au i taua parau nei, e mea huru noaa ore ïa ia ˈu. Ia haere râ vau i roto i te vahi moˈa a te Atua ra, e ite aˈera vau i to ratou hopea.” (Salamo 73:16, 17) Ua rave o Asapha i te tahi mau taahiraa avae maitatai na roto i te fariuraa i nia ia Iehova i roto i te pure. Mai ta te aposetolo Paulo i parau i muri aˈe, ua faaore o Asapha i “te taata e haapao i ta te tino ra” na roto i te faaararaa mai i “tei haapao i ta te varua ra” i roto ia ˈna. Ma te manaˈo pae varua apî, ua taa ia ˈna e mea riri na Iehova te ino e e faautuahia te feia iino i te taime i faataahia.—Korinetia 1, 2:14, 15.

Mea faufaa roa ia vaiiho tatou e ia tauturu te Bibilia ia tatou ia haamau i to tatou feruriraa i nia i te tupuraa mau o te oraraa! Te haamanaˈo maira Iehova e te ite ra oia eaha ta te feia iino e rave ra. Te haapii ra te Bibilia e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. . . . Eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai.” (Galatia 6:7-9) E tuu Iehova i te feia iino “i te vahi paia”; e ‘taora taue’ oia ia ratou “ia pohe roa ˈtu.” (Salamo 73:18) E upootia noa iho â te parau-tia a te Atua i te pae hopea.

Na te hoê porotarama tamau o te tamaaraa pae varua i te amuraa maa a Iehova e o te auhoaraa maitai e te nunaa o te Atua e tauturu ia outou ia haapaari i to outou faaroo e ia haavî i te toaruaruraa aore ra te tahi atu â mau huru haaparuparu o te aau. (Hebera 10:25) Na roto i te haafatata-noa-raa i te Atua e nehenehe ai outou mai ia Asapha e fanaˈo i ta ˈna turu î i te here. Ua na ô â Asapha e: “E tia râ vau ia oe ra; e na to rima atau i mau mai ia ˈu. E riro oe i te aratai ia ˈu i ta oe ra parau, e te hopea aˈe ra e hopoi ai oe ia ˈu i te ao.” (Salamo 73:23, 24) Ua haapii te hoê Kerisetiano tei rave-ino-hia na i to ˈna tamariiraa ra e e mau parau paari teie. “Ua faaite mai te apiti-noa-raa i te amuiraa,” ta ˈna ïa e parau ra, “i te hoê manaˈo taa ê i te oraraa. Ua ite maitai au e mea î te mau matahiapo Kerisetiano i te here, e ere ratou i te mutoi, e mau tiai mamoe râ.” Oia, e tuhaa faufaa roa ta te mau matahiapo Kerisetiano aau aroha e tinai i te mau huru faatoaruaru o te aau.—Isaia 32:1, 2; Tesalonia 1, 2:7, 8.

A farii i te aˈo a Iehova

Ua autâ o Baruka, te papai parau a te peropheta ra o Ieremia, no te mea e mea ahoaho ta ˈna ohipa no te aau. Tera râ, ua huti maite Iehova i to Baruka ara-maite-raa i nia i te mea mau. “Te imi râ oe i te maitai rahi na oe iho? eiaha e imihia; inaha hoi, te hopoi mai nei au i te ino i nia i te taata atoa ra, te parau maira Iehova, e horoa ˈtu râ vau i te ora no oe ei taoˈa, i te mau vahi atoa ta oe e haere na.”—Ieremia 45:2-5.

Ua faataa tanai o Iehova e o ta Baruka iho mau tapiraa miimii te tumu i hepohepo ai oia. Eita o Baruka e fanaˈo i te oaoa i roto i ta ˈna ohipa i faauehia e te Atua mai te peu e e imi atoa oia i te mau mea rarahi no ˈna iho i te hoê â taime. E itea atoa mai ia outou e o te aperaa i te mau faaanaanataeraa e te fariiraa i te hau o te feruriraa no roto mai i te oaoa paieti te hoê taahiraa avae maitai mau no te haavî i te toaruaruraa.—Philipi 4:6, 7.

Aita te vahine ivi ra o Naomi i vaiiho e ia tapea te oto ia ˈna i Moabi i te poheraa ta ˈna tane e ta ˈna na toopiti tamaiti. Te faaitehia ra râ e no te hoê taime, mea maramara to ˈna aau no ˈna iho e no ta ˈna na hunoa. I to ˈna tuuraa ia raua, ua parau Naomi e: “E ati rahi râ to ˈu i to orua, i te rima o Iehova i rave mai ia ˈu nei.” I to ˈna atoa taeraa i Betelehema, ua parau â oia e: “Eiaha vau ia parauhia o Naomi [“To ˈu nehenehe”], ia parauhia râ vau o Mara [“Maramara”], e oto rahi hoi ta te Manahope i tuu mai ia ˈu nei.”—Ruta 1:13, 20.

Aita râ o Naomi i faataa ê ia ˈna ia Iehova e to ˈna nunaa na roto i te heva-noa-raa. I Moabi, i faaroo na oia e “ua ite mai Iehova i to ˈna ra taata, ua horoa mai i te maa na ratou.” (Ruta 1:6) Ua taa ia ˈna e i pihai i to Iehova mau taata te vahi maitai roa ˈˈe no ˈna. I muri aˈe, ua hoˈi o Naomi e ta ˈna hunoa o Ruta i Iuda e ua haapii oia ma te ite maite ia Ruta e nafea oia i nia i to raua fetii o Boaza, tei hoo faahou mai ia ˈna.

I teie atoa mahana ma te manuïa, te faaruru nei te feia haapao maitai ua pohe to ratou hoa faaipoipo, i te ahoaho o te aau na roto i te haa-noa-raa i roto i te amuiraa Kerisetiano. Mai ia Naomi, te haapao maite ra ratou i te mau mea pae varua, mai te taioraa i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa.

Mau maitai o te faaohiparaa i te paari o te Atua

Te horoa maira teie mau aamu o te Bibilia i te haroaroaraa nafea te hoê e nehenehe ai e faaruru i te mau faahopearaa o te mau huru faatoaruaru o te aau. Ua imi o Asapha i te tauturu i te sekene o Iehova e ua tiai ma te faaoromai ia Iehova. Ua farii o Baruka i te aˈoraa e ua ape i te mau faanevanevaraa i te pae materia. Ua haa noa o Naomi i roto i te nunaa o Iehova, ma te faaineine i te vahine apî ra o Ruta no ta ˈna mau fanaˈoraa taa ê i roto i te haamoriraa i te Atua mau.—Korinetia 1, 4:7; Galatia 5:26; 6:4.

E nehenehe ta outou e haavî i te toaruaruraa e te tahi atu â mau huru haaparuparu o te aau na roto i te feruriruriraa i te mau upootiaraa ta Iehova i horoa na to ˈna nunaa, ei melo taitahi e ei pǔpǔ. No reira, a feruriruri i te ohipa aroha rahi ta Iehova i rave, oia hoi e horoa i te hoo no outou. A mauruuru i te here mau o te hui taeae Kerisetiano. A niu i to outou oraraa i nia i te ao apî i mua a te Atua. E ia pahono atoa outou mai ia Asapha e: “E mea maitai râ ia ˈu ia haafatata ˈtu i te Atua: ua tiaturi au i te Fatu ra ia Iehova, ia faaite â vau i ta oe atoa ra mau ohipa.”—Salamo 73:28.