Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Ua au anei outou i te taioraa i te mau numera hopea o Te Pare Tiairaa? A hiˈo mai te peu e e nehenehe ta outou e pahono i te mau uiraa i muri nei:

I roto i te Roma 5:3-5, no te aha te aposetolo Paulo i tuu ai i te tiaturiraa i te hopea o te anairaa?

Ua papai Paulo i te hoê anairaa o te mau mea ta te mau Kerisetiano e faaruru—te ati, te faaoromai, te tiaraa fariihia, e te tiaturiraa. E ere teie “tiaturiraa” i te tiaturiraa matamua e roaa mai i te hoê taata i roto i te Bibilia, teie râ, mea haapaarihia, mea hohonu, e e î roa te hoê Kerisetiano i te tiaturiraa e roaa mai ia ˈna i te roaraa o te tau.—15/12, api 22-23.

No te aha e tia ˈi i te hoê Kerisetiano i teie mahana ia anaanatae i te mau hauti tuaro i faatupuhia i Heleni i tahito?

E nehenehe te taaraa i te huru e te mau peu tumu o taua mau hauti ra e haamaramarama mai i te mau irava bibilia e rave rahi. Te faahiti ra te tahi mau irava i ‘te tôraa ma te haapao i te ture,’ te ‘haapaeraa i te mau mea teimaha atoa, e te tiatonuraa te mata i nia ia Iesu,’ te ‘faaotiraa i te hororaa’ e te noaaraa te korona, aore ra te re. (Timoteo 2, 2:5; 4:7, 8; Hebera 12:1, 2; Korinetia 1, 9:24, 25; Petero 1, 5:4)—1/1, api 28-30.

Eaha te hoê ravea apî no te faaite haere i te parau apî maitai i matara mai i te avaˈe Tenuare 1914?

Ua matara mai ïa te “Photo-Drame de la Création.” Oia hoi, te pataraa e maha tuhaa i te mau hohoˈa hautiuti e te mau hanere hohoˈa peni hautiuti ore, ua apeehia te rahiraa o te reira e te mau pehe o te mau oreroraa parau faataaraa. Ua faaineinehia e ua faaohipa-rahi-hia e piti ahuru anairaa o teie Darama no te haapii i te taata i te poroi o te Bibilia.—15/1, api 8-9.

Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te Tino Aratai e te hoê taatiraa e au i te ture?

Noa ˈtu e e maitihia to te Apooraa Tiaauraa a te hoê taatiraa e au i te ture e to ˈna mau melo, e ere na te tahi taata e haamau i te Tino Aratai, na Iesu Mesia râ. Eita e titauhia ia riro te mau taeae no te apooraa tiaauraa a te mau taatiraa e rave rau e faaohipahia ra e te mau Ite no Iehova, ei melo o te Tino Aratai. I te apooraa matahiti i mairi aˈenei a te Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, ua vaiiho te mau taeae no te Tino Aratai o tei tavini ei melo no te apooraa tiaauraa e no te tomite faatere, ma te aau tae i ta ratou hopoia. Te amohia ra te mau hopoia e te mau taeae paari o te “mamoe ê atu.” (Ioane 10:16) E nehenehe ïa te Tino Aratai e horoa rahi atu â i te taime no te faaineine i te maa pae varua, a haapao atu ai i te mau hinaaro pae varua o te fetii taeae na te ao nei.—15/1, api 29, 31.

Eaha na hiˈoraa bibilia e piti ta tatou e nehenehe e hiˈopoa o te haapii mai nafea ia faaruru i te toaruaruraa?

O Hana te hoê, te metua vahine o Samuela. E nehenehe oia e toaruaru i to Eli, te tahuˈa rahi o Iseraela haavaraa ia ˈna ma te tano ore. Ma te faatura râ, ua faaite roa ˈtu oia ia ˈna i te parau mau. Hau atu â, aita o Hana i riri ia Eli. O Mareko te piti, o tei toaruaru i to te aposetolo Paulo oreraa e hinaaro e rave ia ˈna no te hoê tere mitionare. Aita oia i hepohepo no to ˈna ereraa i ta ˈna fanaˈoraa taa ê, ua haa noa râ oia i roto i ta ˈna taviniraa ma te tere atu e o Baranaba.—1/2, api 20-22.

No te aha e tia ˈi i te mau Kerisetiano ia haapao maitai i te horoaraa ˈtu na vetahi ê, aore ra i te fariiraa mai i te mau hohoˈa o te mau porotarama roro uira?

E parau faatia te horoahia no te faaohipa i te rahiraa o te mau porotarama roro uira (tae noa ˈtu i te mau hauti), o te faatia i te fatu e te taata faaohipa ia tamau i te porotarama i nia noa i te hoê matini roro uira. E pinepine e ofatiraa i te ture o te tiaraa fatu te hamaniraa i te tahi mau hohoˈa na vetahi ê, noa ˈtu e e horoa noa tatou na ratou. E hinaaro te mau Kerisetiano e auraro i te ture, “e tuu atu i ta Kaisara ra ia Kaisara.” (Mareko 12:17)—15/2, api 28-29.

O vai ma o Cyrille e o Méthode, e eaha ta raua i rave ia haapiihia te Bibilia?

E taeae pae tino raua e piti tei fanauhia i Tesalonia, i Heleni, i te ivaraa o te senekele. Ua hamani raua i te hoê piapa no te mau reo Slaves e ua huri i te pae rahi o te Bibilia na roto i te reo Slavon.—1/3, api 28-29.

Eaha te auraa o te parau ra te ‘haapaoraa i ta te varua’?—Roma 8:6.

Oia hoi, te aratairaahia, te faatereraahia, e te turairaahia e te puai ohipa o Iehova. E nehenehe tatou e vaiiho i te varua o te Atua ia ohipa i nia ia tatou na roto i te taioraa e i te haapiiraa i te Bibilia, na roto i te auraroraa i te ture a te Atua ma te aau atoa, e na roto i te aniraa i te varua o te Atua.—15/3, api 15.

Eaha ta tatou e nehenehe e rave mai te peu e te manaˈo ra tatou e aita tatou e taahia ra?

Mea faufaa ia imi i te faaafaro i te parau i roto i te here. Mai te peu e eita e manuïa, eiaha e hepohepo. A ani ia Iehova o te ‘imi maite i te aau o te taata’ ia taa mai e ia tauturu mai ia outou. (Maseli 21:2; Samuela 1, 16:7)—1/4, api 21-23.