Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A atuatu i to outou oaoa i roto i te taviniraa ia Iehova

A atuatu i to outou oaoa i roto i te taviniraa ia Iehova

A atuatu i to outou oaoa i roto i te taviniraa ia Iehova

“E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea, e parau faahou atu â vau, E oaoâ outou.”—PHILIPI 4:4.

1, 2. Nafea i noaa ˈi i te hoê taeae e to ˈna utuafare i te atuatu i to ratou oaoa noa ˈtu e ua ere ratou i ta ratou mau mea atoa?

 I RAVE puai na o James, te hoê Kerisetiano e 70 matahiti e faaea ra i Sierra Leone, i te ohipa i te roaraa o to ˈna oraraa. A feruri na ïa i to ˈna oaoa i te navairaa ta ˈna moni faaherehere i te pae hopea no te hoo mai i te hoê fare au noa e maha piha! Tau taime râ i muri aˈe i to James e to ˈna utuafare haereraa i roto i taua fare ra, ua tupu te hoê tamaˈi tivira i taua fenua ra, e ua vavahi-roa-hia to ratou fare. Ua ere ratou i to ratou fare, aita râ ratou i ere i to ratou oaoa. No te aha e ore ai?

2 Ua haamau noa o James e to ˈna utuafare i to ratou feruriraa i nia i tei toe mai, eiaha râ i ta ratou i ere. Te faataa ra o James: “I te mau taime riaria atoa, ua faatupu matou i te mau putuputuraa, ua taio i te Bibilia, ua pure amui, e ua tufa i ta matou mau mea rii na vetahi ê. Ua noaa ia matou i te atuatu i to matou oaoa no te mea ua haamau matou i to matou ara-maite-raa i nia i to matou taairaa faahiahia e o Iehova.” Na roto i te feruriraa i ta ratou mau haamaitairaa, o te taairaa piri roa e o Iehova te haamaitairaa rahi roa ˈˈe, ua noaa i teie mau Kerisetiano haapao maitai i te “oaoa noa.” (Korinetia 2, 13:11, MN) Parau mau, mea faaruru atâ to ratou mau huru tupuraa ahoaho. Aita râ ratou i faaea i te oaoa ia Iehova.

3. Nafea to te tahi mau Kerisetiano matamua atuaturaa i to ratou oaoa?

3 Ua û te mau Kerisetiano matamua i te mau fifi e au i tei faaruruhia e James e to ˈna utuafare. Tera râ, ua papai te aposetolo Paulo i teie mau parau i te mau Kerisetiano Hebera: “Ua farii noa outou i te haruraa i ta outou taoˈa ma te oaoa.” Ua faataa Paulo i muri iho i te tumu i oaoa ˈi ratou: “Ua ite hoi outou e, e taoˈa maitai hau ê ta outou e tia i te vai-maite-raa.” (Hebera 10:34) Oia, e tiairaa puai to taua mau Kerisetiano no te senekele matamua ra. Ua tiai ratou ma te tiaturi i te hoê mea o te ore e noaa i te haruhia—oia hoi “te korona ora” o te ore e maheahea i roto i te Basileia o te Atua i te raˈi. (Apokalupo 2:10) I teie mahana, e nehenehe to tatou tiairaa Kerisetiano—i te raˈi aore ra i te fenua nei—e tauturu ia tatou ia atuatu i to tatou oaoa ia û atoa tatou i te ati.

“E oaoa i te tiairaa”

4, 5. (a) No te aha te faaitoitoraa a Paulo ia “oaoa i te tiairaa” e tano maitai ai no to Roma? (b) Eaha te nehenehe e turai i te hoê Kerisetiano ia haamoe i to ˈna tiairaa?

4 Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau hoa faaroo i Roma ia “oaoa i te tiairaa” i te ora mure ore. (Roma 12:12) E faaitoitoraa tano maitai tera no to Roma. Aita i tia hoê ahuru matahiti i muri aˈe i to Paulo papairaa ˈtu ia ratou, ua faaruru ratou i te hamani-ino-raa uˈana, e ua haamauiuihia te tahi pae e tae noa ˈtu i te poheraa ia au i te faaueraa a te emepera Néron. Aita e feaaraa e maoti to ratou faaroo e e horoa mai te Atua i te korona ora tei tǎpǔhia na ratou, ua noaa ia ratou i te faaoromai i to ratou mauiui. E o tatou ïa i teie mahana?

5 Ei Kerisetiano, e hamani-ino-atoa-hia tatou. (Timoteo 2, 3:12) Hau atu â, ua ite tatou e e roohia tatou paatoa i ‘te tau e te tupuraa manaˈo-ore-hia.’ (Koheleta 9:11, MN) E nehenehe te hoê taata here e pohe i roto i te hoê ati. E nehenehe te hoê metua aore ra te hoê hoa rahi e faarue mai no te hoê maˈi pohe. Ia ore tatou e haapao maitai noa i to tatou tiairaa o te Basileia, e nehenehe tatou e fifihia i te pae varua ia tupu mai taua mau fifi ra. No reira, mea maitai ia ui tatou ia tatou iho e, ‘Te “oaoa” ra anei au “i te tiairaa”? Mea pinepine anei au i te rave i te taime no te feruriruri i te reira? Mea mau anei no ˈu te Paradaiso e tae maira? Te feruri ra anei au e to reira vau? Te tiai ru noa ra anei au i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea mai to ˈu iho â ite-matamua-raa i te parau mau?’ E tano ia feruri maite tatou i teie uiraa hopea. No te aha? No te mea mai te peu e e ea maitai e e oraraa fanaˈo to tatou e te faaea ra tatou i te hoê vahi o te fenua mea huru paruruhia i te tamaˈi, te oˈe, aore ra te ati natura, e nehenehe e moe ia tatou—i teie aˈe taime—te hinaaro ru i te ao apî a te Atua e haere maira.

6. (a) I to Paulo raua o Sila faarururaa i te pohe, ua haamau raua i to ratou mau manaˈo i nia i te aha? (b) Nafea te hiˈoraa o Paulo raua o Sila e faaitoito ai ia tatou i teie mahana?

6 Ua aˈo atoa Paulo i to Roma ia “faaoromai i te pohe.” (Roma 12:12) Ua ite maitai o Paulo eaha te pohe. I te hoê taime, i roto i te hoê orama, ua ite oia i te hoê taata o te titau ra ia ˈna ia “fano mai i Makedonia” no te tauturu i to reira mau taata ia ite ratou ia Iehova. (Ohipa 16:9) I reira iho, ua tere atu o Paulo ratou Luka, Sila, e o Timoteo ma na Europa. Eaha te tiai maira i taua mau mitionare itoito ra? Te pohe! I muri aˈe i to ratou pororaa i te oire no Makedonia i Philipi, ua rutuhia e ua hurihia o Paulo raua o Sila i roto i te fare tapearaa. Papu maitai e aita te tahi mau tino huiraatira i Philipi i tâuˈa ore noa i te poroi o te Basileia—ua patoi uˈana râ ratou i te reira. Ua ere anei te mau mitionare itoito i to ratou oaoa no teie mau ohipa i tupu? Aita. I muri aˈe i to ratou ruturaahia e huriraahia i roto i te fare tapearaa, “e tui aˈera te rui, ua pure ihora Paulo raua o Sila, himene atura ma te haamaitai i te Atua.” (Ohipa 16:25, 26) Parau mau, aita Paulo raua o Sila i oaoa i te mauiui o te ruturaa, tera râ, aita raua i haamau i to raua feruriraa i nia i te reira. Ua haamau raua i to ratou mau manaˈo i nia ia Iehova e ta ˈna mau ravea e haamaitai ai oia ia raua. Na roto i te ‘faaoromairaa i te pohe’ ma te oaoa, ua riro o Paulo raua o Sila ei hiˈoraa maitai no to raua mau taeae i Philipi e i te tahi atu vahi.

7. No te aha e tia ˈi ia faahiti atoa tatou i te parau haamaitai ia pure tatou?

7 Ua papai Paulo e: ‘A tamau uˈana maite â i te pure.’ (Roma 12:12) E pure anei outou ia ahoaho outou? Eaha ta outou e parau ia pure outou? E faahiti paha outou i to outou fifi taa ê e e ani outou i te tauturu a Iehova. E nehenehe atoa râ outou e faahiti i te tahi mau parau haamaitai no te mau maitai ta outou e fanaˈo ra. Ia tupu mai te mau fifi, e tauturu mai te feruriraa i to Iehova hamani maitai ia tatou ia ‘oaoa tatou i te tiairaa.’ Ua papai o Davida, o tei farerei hoi i te mau ahoaho i roto i to ˈna oraraa, e: ‘E rave rahi, e tau Atua, e Iehova, te mau ohipa taa ê i ravehia e oe ra, e to oe ra manaˈo ia matou nei; [aita to oe e faaau]. E faaite hoi au, e parau vau i te reira, eita râ e tia ia taio atu i te rahi.’ (Salamo 40:5; MN) Mai te peu e e feruriruri tamau tatou, mai ia Davida, i te mau maitai ta Iehova e horoa mai ra na tatou, papu maitai ïa e e oaoa tatou.

Ei manaˈo maitai noa to tatou

8. Eaha te tauturu i te hoê Kerisetiano ia vai oaoa noa ia faaruru oia i te hamani-ino-raa?

8 Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ei manaˈo maitai noa to ratou ia farerei ratou i te mau fifi rau. Ua na ô oia e: “E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu.” (Mataio 5:11) Eaha te tumu e oaoa ˈi tatou i roto i taua mau huru tupuraa ra? Te noaaraa ia tatou i te faaoromai i te patoiraa, e haapapuraa ïa e tei nia te varua o Iehova ia tatou. Teie ta te aposetolo Petero i parau i te mau hoa Kerisetiano i to ˈna ra tau: ‘E ia faainohia outou i te iˈoa o te Mesia ra, e ao to outou; no te mea te faaea ra te varua hanahana, te varua o te Atua i nia iho ia outou: ua faainohia oia e ratou, ua haamaitaihia râ e outou.’ (Petero 1, 4:13, 14) Na roto i to ˈna varua e tauturu atoa ˈi Iehova ia tatou ia faaoromai e, inaha, ia atuatu i to tatou oaoa.

9. Eaha tei tauturu i te tahi mau taeae ia ite i te mau tumu e oaoa ˈi ratou i to ratou tapearaahia no to ratou faaroo?

9 E nehenehe e itea mai ia tatou te mau tumu e oaoa ˈi tatou tae noa ˈtu i roto i te mau huru tupuraa ahoaho roa ˈˈe. Tera ïa ta te hoê Kerisetiano o Adolf te iˈoa i ite. Te faaea ra oia i te hoê fenua ua opanihia te ohipa a te mau Ite no Iehova i reira e rave rahi matahiti i te maoro. Ua haruhia o Adolf e te tahi o to ˈna mau hoa e ua faautuahia e rave rahi matahiti fare tapearaa no te mea ua patoi ratou i te faarue i ta ratou mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia. Mea fifi roa te oraraa i roto i te fare tapearaa, tera râ, mai ia Paulo raua o Sila, ua itea mai ia Adolf e to ˈna mau hoa te mau tumu e haamaitai ai ratou i te Atua. Ua parau ratou e ua tauturu to ratou mauraa i te fare tapearaa ia ratou ia haapaari i to ratou faaroo e ia faahotu i te mau huru maitatai Kerisetiano faufaa roa, mai te aau horoa, te aau aroha, e te here taeae. Ei hiˈoraa, ia tae mai ta te hoê taata tapeahia puohu, e faaite oia eaha to roto i te mau hoa faaroo, o tei faariro i tera mau faanahoraa hau e no ǒ mai ia Iehova ra, te Horoa hau ê i ‘te mau mea maitatai i hohia mai e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi.’ Ua hopoi mai teie mau ohipa hamani maitai i te oaoa na te taata horoa e na te feia e fanaˈo. No reira, na roto i teie tupuraa o tei opuahia no te ofati i to ratou faaroo, ua puai atu â ratou i te pae varua!—Iakobo 1:17; Ohipa 20:35.

10, 11. Eaha te huru o te hoê tuahine i to ˈna titorotororaahia ma te tuutuu ore, a faautuahia ˈtu ai i te utua fare tapearaa roa?

10 Ua haruhia o Ella, e faaea atoa ra i te hoê fenua ua opanihia te ohipa a te Basileia ehia maororaa, no to ˈna faaiteraa i to ˈna tiairaa Kerisetiano ia vetahi ê. E vau avaˈe i te maoro, ua titorotorohia oia ma te tuutuu ore. I to ˈna haavaraahia i te pae hopea, ua faautuahia oia hoê ahuru matahiti i roto i te hoê fare tapearaa aita ˈtu e taata haamori ia Iehova. E 24 noa matahiti to Ella i taua taime ra.

11 Parau mau, aita Ella i tiaturi e faaea i roto i te hoê piha tapearaa i te roaraa o te mau matahiti matamua o to ˈna oraraa taata paari. No te mea râ eita ta ˈna e nehenehe e taui i to ˈna huru tupuraa, ua faaoti aˈera oia e taui i to ˈna huru feruriraa. No reira, ua haamata oia i te hiˈo i te fare tapearaa ei tuhaa fenua pororaa na ˈna iho. “No te mea e mea rahi roa te ohipa e rave i roto i te pororaa,” ta ˈna ïa e parau ra, “ua mahemo oioi roa te mau matahiti.” I muri aˈe hau atu i te pae matahiti, ua titorotoro-faahou-hia o Ella. I to te feia titorotoro iteraa e aita te fare tapearaa i vavahi i to ˈna faaroo, ua na ô aˈera ratou ia ˈna e: “Eita ta matou e nehenehe e tuu ia oe; aita oe i taui.” “Oia, ua taui au!” o ta Ella ïa i pahono haapapu atu. “E haerea maitai aˈe to ˈu i teie nei i to ˈu tae-matamua-raa mai i te fare tapearaa, e e faaroo puai aˈe to ˈu i teie nei i na mua ˈˈe!” E ua na ô atoa oia e: “Mai te peu e eita outou e hinaaro e tuu ia ˈu, e faaea mai ïa vau e tae noa ˈtu i te taime tano e manaˈo ai Iehova e faaora ia ˈu.” Aita na matahiti fare tapearaa e pae e te afa i faaere ia Ella i to ˈna oaoa! Ua haapii oia i te mauruuru i roto i te mau huru tupuraa atoa ta ˈna i farerei. E haapiiraa anei ta outou e nehenehe e huti mai na roto i to ˈna hiˈoraa?—Hebera 13:5.

12. Eaha te nehenehe e horoa i te hau o te feruriraa na te hoê Kerisetiano i roto i te mau huru tupuraa fifi?

12 Eiaha e manaˈo e e ravea taa ê ta Ella i nehenehe ai oia e faaruru i taua mau fifi ra. No nia i tera mau taime i titorotorohia ˈi oia tau avaˈe hou to ˈna faautuaraahia, te faˈi ra o Ella: “Te haamanaˈo ra vau e ua ruru vau, e e au vau i te hoê manu iti e riaria ra.” Tera râ, e faaroo puai to Ella ia Iehova. Ua haapii oia i te tuu i to ˈna tiaturi i nia ia ˈNa. (Maseli 3:5-7) Ei faahopearaa, mea mau atu â te Atua no ˈna i na mua ˈˈe. Te faataa ra oia e: “I te mau taime atoa e tomo ai au i roto i te piha titorotororaa, e ite au i te hau. . . . E rahi noa ˈtu â te riaria o te tupuraa, e topa noa ˈtu â to ˈu hau.” O Iehova hoi te tumu o taua hau ra. Te faataa ra te aposetolo Paulo e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.”—Philipi 4:6, 7.

13. Eaha te haapapu maira e ia faaruru noa ˈtu tatou i te ati, e noaa ia tatou te puai no te faaoromai atu?

13 Ua atuatu o Ella, tei tuuhia mai i muri aˈe, i to ˈna oaoa i roto i te fifi. Ua na reira oia, eiaha maoti to ˈna iho puai, te puai râ ta Iehova i horoa na ˈna. Hoê â huru no te aposetolo Paulo, o tei papai e: “E mea oaoa ïa ia ˈu te arue i to ˈu nei paruparu, ia vai maite te puai o te Mesia i nia ia ˈu nei. . . . Ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira.”—Korinetia 2, 12:9, 10.

14. A faataa nafea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e faahotu i te hoê manaˈo maitai i mua i te hoê tupuraa fifi roa e eaha te faahopearaa e noaa mai.

14 Mea huru taa ê paha te mau faaheporaa ta outou iho e faaruru ra i teie mahana e ta tatou i hiˈopoa mai nei. Tera râ, noa ˈtu eaha te huru o te mau faaheporaa, mea fifi ia faaruru atu. Ei hiˈoraa, mea faahapa roa paha ta outou paoti i ta outou ohipa—hau aˈe i ta te mau rave ohipa e haapaoraa ê ta ratou. Aita paha ta outou e ravea no te imi i te tahi atu ohipa. Nafea ïa outou e nehenehe ai e atuatu i to outou oaoa? A haamanaˈo ia Adolf e to ˈna mau hoa, ua haapii te fare tapearaa ia ratou ia faahotu i te mau huru maitatai faufaa roa. Ia rave outou i te hoê tutavaraa haavare ore e mauruuru ai ta outou paoti ohipa—te mea “faefaea” atoa—e faahotu ïa outou i te mau huru maitatai Kerisetiano mai te faaoromai e te fatimauu ore. (Petero 1, 2:18) Hau atu â, e riro mai paha outou ei rave ohipa faufaa aˈe i te tahi atu, e rahi atu ai ta outou mau ravea no te fanaˈo i te hoê ohipa maitai aˈe ia tae i te hoê mahana. E hiˈopoa mai tatou i teie nei i te tahi atu â mau ravea e nehenehe ai tatou e atuatu i to tatou oaoa i roto i te taviniraa ia Iehova.

E hopoi mai te oreraa e faaohipa rahi i te oaoa

15-17. Eaha te mea ta te hoê taeae e ta ˈna vahine i haapii o te nehenehe e tamǎrû i te hepohepo, noa ˈtu e eita te tumu o te reira e nehenehe e faaore-roa-hia?

15 Eita paha ta outou e nehenehe e maiti i te huru ohipa ta outou e rave aore ra i te vahi outou e haa ˈi, te vai ra râ te tahi mau tuhaa o to outou oraraa e nehenehe ta outou e haapao. A hiˈo na i te aamu i muri nei.

16 Ua titau manihini te hoê taeae Kerisetiano e ta ˈna vahine i te hoê matahiapo e haere e tamaa i ǒ raua. I taua ahiahi ra, ua faaite raua e aita i maoro aˈenei, ua ahoaho roa raua no te mau faaheporaa o te oraraa. E ohipa taime taatoa rohirohi roa ta raua toopiti, tera râ, eita ta raua e nehenehe e imi i te tahi atu ohipa. Ua uiui raua ehia maororaa e faaoromai ai raua i te reira.

17 I te aniraahia mai te tahi aˈoraa, teie ta te matahiapo i pahono, “Eiaha e faaohipa rahi.” Nafea? Ia haere te tane e ta ˈna vahine i te ohipa e ia hoˈi mai raua, e pau ïa e toru hora i te mahana hoê. Ua faaitoito atu te matahiapo, tei matau maitai hoi ia raua, ia feruri e haere e faaea i pihai i ta raua vahi raveraa ohipa, e iti mai ïa te taime ta raua e rave no te haere i te ohipa e no te hoˈi mai i te mahana hoê. E nehenehe ïa te taime i faahereherehia e faaohipahia no te rave i te tahi atu â mau mea faufaa—aore ra no te faafaaea rii noa. Mai te peu e te ere ra outou i te tahi tuhaa o te oaoa no te mau faaheporaa o te oraraa, no te aha e ore ai e hiˈopoa i to outou oraraa eita anei outou e mâmâ mai ia rave outou i te tahi mau faatanoraa?

18. No te aha e mea faufaa roa ia feruri maitai hou a rave ai i te mau faaotiraa?

18 Te tahi atu ravea e iti mai ai te faaheporaa, o te feruri-maitai-raa ïa hou a rave ai i te mau faaotiraa. Ei hiˈoraa, ua opua te hoê Kerisetiano i te hamani i te hoê fare. Ua maiti oia i te hoê hohoˈa fare fifi roa, noa ˈtu e aita oia i hamani aˈenei i te fare. I teie nei, te taa ra ia ˈna e e nehenehe hoi ta ˈna e ape i te mau fifi faufaa ore ahiri oia i ‘haapao i to ˈna taahiraa avae’ hou a maiti ai i te hohoˈa o to ˈna fare. (Maseli 14:15) Ua farii te tahi atu Kerisetiano i te aufau i te tarahu a te hoê hoa faaroo. Ia au i te parau faaau, mai te peu e eita e noaa i te taata tarahu i te faahoˈi i te moni, na te taata raupea ïa e aufau. Aita e fifi i te omuaraa, ia maoro rii râ, ua haamata te taata tarahu i te ore e haapao faahou i ta ˈna parau faaau. Ua haamata te taata horoa i te haapeapea e ua ani i te taata raupea ia aufau i te taatoaraa o te tarahu. Ua hepohepo roa te taata raupea. Eita anei te reira e nehenehe e apehia ahiri oia i feruri maitai i te mau mea atoa hou a farii ai i te aufau i te tarahu?—Maseli 17:18.

19. Eaha te tahi mau ravea e iti mai ai i te hepohepo i roto i to tatou oraraa?

19 Ia rohirohi tatou, eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e e nehenehe tatou e faaiti mai i te hepohepo e e ite faahou i te oaoa na roto i te faaitiraa mai i te taime i nia i te haapiiraa bibilia taitahi, te pororaa, e te haereraa i te mau putuputuraa. Eiaha, no te mea e mau ravea faufaa roa teie e fanaˈo ai tatou i te varua moˈa o Iehova, o te faahotu hoi i te oaoa. (Galatia 5:22) Mea haumârû noa te mau ohipa Kerisetiano e e ere i te mea rohirohi roa ino. (Mataio 11:28-30) Papu maitai e no te mau ohipa raita aore ra faaanaanataeraa e rohirohi ai tatou, eiaha râ no te mau ohipa pae varua. E nehenehe te haamatauraa i te haere e taoto i te hoê hora au noa e tauturu mai ia mâha to tatou rohirohi. Mea faufaa atoa te tahi taime faafaaearaa hau. Ua matau o N. H. Knorr, tei tavini ei melo o te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa, i te parau i te mau mitionare e: “Ia toaruaru outou, a faafaaea rii, tera te mea matamua ta outou e rave. E maere outou e i muri aˈe i te hoê po ua taoto maitai outou, e au ra e mea ohie aˈe i te faaafaro fatata i te mau fifi atoa!”

20. (a) A faataa poto i te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e atuatu i to tatou oaoa. (b) I to outou manaˈo, eaha te tahi mau tumu e oaoa ˈi tatou? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 17.)

20 E fanaˈoraa taa ê ta te mau Kerisetiano e tavini i “te Atua oaoa.” (Timoteo 1, 1:11, MN) Mai ta tatou i ite mai, e nehenehe tatou e atuatu i to tatou oaoa i roto atoa i te mau fifi rahi. E tuu noa anaˈe i te tiairaa o te Basileia i mua ia tatou, e faatano anaˈe i to tatou huru feruriraa ia titauhia ra, e eiaha e faaohipa rahi i to tatou oraraa. Ia farerei tatou i te mau huru tupuraa atoa, e pahono ïa tatou i ta te aposetolo Paulo i parau: “E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea, e parau faahou atu â vau, E oaoâ outou.”—Philipi 4:4.

A hiˈopoa maite i teie mau uiraa:

• No te aha e tia ˈi ia tiatonu te mau Kerisetiano i te tiairaa o te Basileia?

• Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia atuatu i to tatou oaoa i roto i te mau huru tupuraa fifi?

• No te aha e tia ˈi ia tamata tatou i te ore e faaohipa rahi i to tatou oraraa?

• I roto i teihea mau tuhaa i ore ai vetahi pae i faaohipa rahi i to ratou oraraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 17]

Te tahi atu â mau tumu e oaoa ˈi tatou

Ei Kerisetiano, mea rahi te tumu e oaoa ˈi tatou. Teie te tahi:

1. Ua ite tatou ia Iehova.

2. Ua haapii tatou i te parau mau o te Parau a te Atua.

3. E nehenehe ta tatou mau hara e faaorehia maoti to tatou faaroo i te tusia a Iesu.

4. Te faatere nei te Basileia o te Atua—e fatata te ao apî i te haamauhia!

5. Ua aratai Iehova ia tatou i roto i te hoê paradaiso pae varua.

6. Te fanaˈo ra tatou i te auhoaraa Kerisetiano maitai.

7. E fanaˈoraa taa ê ta tatou te raveraa i te ohipa pororaa.

8. Te ora ra tatou, e maa puai to tatou.

Ehia ˈtu â tumu e oaoa ˈi tatou ta outou e nehenehe e faahiti?

[Hohoˈa i te api 13]

Mea oaoa o Paulo raua o Sila i roto atoa i te fare tapearaa

[Hohoˈa i te api 15]

Te tiatonu ra anei outou i te tiaturiraa oaoa o te ao apî a te Atua?