Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Peu tahutahu e imiraa i te huru pae varua mau

Peu tahutahu e imiraa i te huru pae varua mau

Peu tahutahu e imiraa i te huru pae varua mau

E MAU hinaaro pae varua e pae tino atoa to tatou paatoa. No reira te taata e rave rahi e ui ai i te mau uiraa mai teie, Eaha te fa o te oraraa, no te aha te taata e mauiui ai e eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou? E imi te mau taata aau rotahi e rave rahi i te mau pahonoraa i te reira e i te mau uiraa mai te reira i te mau vahi faatupuraa peu, i reira ratou e haere ai e hiˈo i te feia taura ma te tiaturi e aparau e te mau varua o tei pohe. E parauhia teie peu e peu tahutahu.

E itehia te feia e pee i te peu tahutahu i te mau fenua e rave rahi, e e putuputu ratou ei amuiraa e ei ekalesia. I Beresilia, ei hiˈoraa, te manaˈohia ra e e 4 000 000 tahutahu te pee ra i te mau haapiiraa i faaturehia e Hippolyte Léon Denizard Rivail, te hoê taata haapii e philosopho Farani tei papai ma te iˈoa o Allan Kardec. Ua anaanatae atu o Kardec i te peu tahutahu no te taime matamua i te matahiti 1854 ra. I muri aˈe, ua ui atu oia i te mau uiraa i te mau taura i te mau vahi e rave rahi e ua tapao i te mau pahonoraa i roto i Le livre des Esprits, neneihia i te matahiti 1857. E piti atu â buka ta ˈna i papai, o Le livre des Médiums e L’Évangile selon le spiritisme.

Ua taaihia te peu tahutahu i te mau peu faaroo mai te vaudou, te peu tahuˈa, te ohipa manamana, aore ra te haamoriraa ia Satani. E parau râ te feia e pee ra i te mau haapiiraa a Allan Kardec e mea ê ta ratou mau tiaturiraa. E pinepine ta ratou mau papai i te faahiti i te Bibilia, e e parau ratou e o Iesu “te aratai e te hiˈoraa o te huitaata atoa.” E parau ratou e ua riro te mau haapiiraa a Iesu ei “faaiteraa tano roa ˈˈe o te ture a te Atua.” Te manaˈo ra o Allan Kardec e o te mau papai a te mau tahutahu te toru o te faaiteraa ture a te Atua i te huitaata, o te mau haapiiraa a Mose e a Iesu ïa na faaiteraa matamua e piti.

E anaanatae te taata e rave rahi i te peu tahutahu no te mea e onoono te reira i nia i te aroha i te taata-tupu e te mau ohipa haamaitai. Teie te hoê tiaturiraa a te mau tahutahu: “Aita anaˈe e aau maitai, aita ïa e faaoraraa.” Mea itoito te mau tahutahu e rave rahi i roto i te ohipa totiare, a paturu ai i te mau fare maˈi, te mau fare haapiiraa e te tahi atu â mau pu. Mea popou taua mau tutavaraa ra. Eaha râ te faaauraa i rotopu i te mau tiaturiraa a te mau tahutahu e te mau haapiiraa a Iesu i papaihia i roto i te Bibilia? E rave anaˈe e piti hiˈoraa: te tiaturiraa no tei pohe e te tumu o te mauiui.

Eaha te tiaturiraa no tei pohe?

Mea rahi te mau tahutahu e tiaturi ra i te fa-faahou-raa i roto i te tino ê. Te parau ra te hoê papai a te mau tahutahu e: “O te fa-faahou-raa i roto i te tino ê te haapiiraa tumu hoê roa o te tano maitai i to tatou manaˈo i te parau-tia o te Atua; o te haapiiraa tumu hoê roa tera o te nehenehe e faataa i to a muri aˈe e e haapaari i to tatou mau tiaturiraa.” E faataa te mau tahutahu e i te poheraa, e faarue te nephe, aore ra “te varua e vai ra i roto i te hoê tino,” i te tino—mai te hoê pěpě ia haere mai i rapae i te hoê apu he. E tiaturi ratou e e fa faahou mai teie mau varua ei taata no te haapee i te mau hara i ravehia i roto i te hoê oraraa na mua ˈtu. Eita râ e haamanaˈohia taua mau hara matamua ra. “No te Atua, mea tano ia haamoehia to mutaa ihora mau hara,” o ta L’Évangile selon le spiritisme ïa e parau ra.

“Te patoiraa i te fa-faahou-raa i roto i te tino ê, te patoiraa atoa ïa i te mau parau a te Mesia,” o ta Allan Kardec ïa i papai. Aita roa ˈtu râ Iesu i faahiti aˈenei i te taˈo ra “fa-faahou-raa i roto i te tino ê” e te manaˈo noa ˈˈe o te reira. (A hiˈo i te tumu parau “Te haapii ra anei te Bibilia i te fa-faahou-raa i roto i te tino ê?” i te api 22.) Aita, ua haapii râ Iesu no nia i te tia-faahou-raa o tei pohe. A tavini ai oia i te fenua nei, ua faatia faahou mai oia e toru taata—te tamaiti a te hoê vahine ivi no Naina, te tamahine a te taata toroa e peretiteni o te hoê sunago, e to ˈna hoa o Lazaro. (Mareko 5:22-24, 35-43; Luka 7:11-15; Ioane 11:1-44) E rave anaˈe i te hoê o teie mau tupuraa e e hiˈo anaˈe eaha ta Iesu i hinaaro e parau na roto i te “tia-faahou-raa.”

Te tia-faahou-raa o Lazaro

Ua faaroo Iesu e te maˈihia ra to ˈna hoa o Lazaro. E piti mahana i muri aˈe, ua na ô oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ua taoto to tatou hoa o Lazaro, te haere nei râ vau e faaara ia ˈna.” Aita i taa i te mau pǐpǐ eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau, no reira oia i parau maitai roa ˈtu ai e: “Ua pohe roa Lazaro.” I to Iesu tapaeraa ˈtu i te pae hopea i pihai iho i te menema o Lazaro, a maha ˈtura mahana to te taata ra poheraa. Ua faaue râ Iesu ia tatarahia te ofai e opani ra i te uputa o te menema. Ua tuô atura oia e: “E Lazaro, a haere mai i rapae.” I reira, ua tupu te hoê ohipa maere. “Ua haere maira taua taata i pohe ra i rapae, ua taamuhia na rima e na avae, i vehîhia hoi te mata i te ahu: ua parau atura Iesu ia ratou, A tatara, e tuu atu ia ˈna ia haere na.”—Ioane 11:5, 6, 11-14, 43, 44.

Papu maitai, e ere teie i te fa-faahou-raa i roto i te tino ê. Ua parau Iesu e te taoto ra te taata pohe ra o Lazaro, ma te ite ore. Mai ta te Bibilia e parau ra, “mou roa ˈtura ta ˈna i opua.” ‘Aita roa ˈtu ana e parau itea.’ (Salamo 146:4; Koheleta 9:5) E ere o Lazaro tei faatia-faahou-hia i te hoê taata ê ma te hoê varua tei fa faahou mai i roto i te hoê tino ê. Taua huru taata noa râ to ˈna, taua faito matahiti noa râ, e taua mau haamanaˈoraa noa râ to ˈna. Ua haamata apî oia i to ˈna oraraa i te taime hou oia a pohe oioi ai e ua hoˈi atu i to ˈna feia here ra tei oto i to ˈna poheraa.—Ioane 12:1, 2.

I muri aˈe, ua pohe faahou o Lazaro. Eaha ïa te fa o to ˈna tia-faahou-raa? Mai te tahi atu mau faatia-faahou-raa ta Iesu i rave, e haapaari atu â te reira i to tatou tiaturi i te tǎpǔ a te Atua e e faatiahia mai ta ˈNa mau tavini haapao maitai mai te pohe mai i to ˈNa hora mau. Ua haapapu atu â taua mau semeio a Iesu ra i ta ˈna mau parau: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.”—Ioane 11:25.

No nia i taua tia-faahou-raa no a muri aˈe, ua parau Iesu e: “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i [to ˈu] reo, e e haere mai i rapae; e te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe.” (Ioane 5:28, 29) Mai tei tupu i nia ia Lazaro, e riro te reira ei tia-faahou-raa o te feia pohe. E ere i te tahoê-faahou-raa o te mau varua o te ite maite e o te mau tino e faatiahia mai, tei pê e tei horomiihia paha e te tahi atu mau mea ora. E tia iho â i te Atua Poiete o te raˈi e o te fenua, e paari e e mana hope hoi to ˈna, ia faatia faahou i tei pohe.

Aita anei te haapiiraa tumu o te tia-faahou-raa, mai ta Iesu Mesia i haapii, e faaite ra i te here rahi o te Atua i te taata taitahi? Eaha râ no nia i te piti o te uiraa i faahitihia aˈenei?

Eaha te tumu o te mauiui?

E tupu te hoê tuhaa rahi o te mauiui o te taata no te mau mea ta te feia paari ore, aravihi ore aore ra te feia iino atoa e rave. Eaha râ ïa no te mau tupuraa peapea eita e nehenehe e pari-tia-hia ˈtu te taata? Ei hiˈoraa, no te aha te mau ati manaˈo-ore-hia e te mau ati natura e tupu ai? No te aha te tahi mau tamarii e fanauhia mai ai ma te mau hape? No Allan Kardec, e mau faautuaraa tera mau mea. Ua papai oia e: “Mai te peu e te faautuahia ra tatou, ua rave ïa tatou i te hoê ohipa hape. E ere anaˈe teie ohipa hape no teie nei oraraa, no te hoê ïa oraraa no mutaa iho.” E haapiihia i te mau tahutahu ia pure e: “E te Fatu, e parau-tia anaˈe ta oe. Ua au iho â ia ˈu te maˈi ta oe i opua e tuu mai . . . Te farii nei au i te reira ei taraehara no to ˈu oraraa i mutaa iho e ei tamataraa i to ˈu faaroo e to ˈu auraroraa i to Oe hinaaro moˈa.”—L’Évangile selon le spiritisme.

Ua haapii anei Iesu i te reira? Aita. Ua ite maitai Iesu i te parau bibilia ra: “E tau e e tupuraa manaˈo-ore-hia hoi to te taata atoa ra.” (Koheleta 9:11, MN) Ua ite oia e i te tahi taime, e tupu noa mai te mau mea iino. Eiaha te reira ia faarirohia ei faautuaraa no te mau hara.

A rave na i teie tupuraa i roto i te oraraa o Iesu: “E te haere noa ra [Iesu] ra, e ite atura oia i te hoê taata matapo mai te fanauraa mai â. Ua ui maira ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna, na ô maira, E Rabi, na vai te hara, na ˈna iho anei, e na na metua anei, i fanau matapo mai ai oia?” E haamaramaramaraa rahi to roto i ta Iesu pahonoraa: “E ere i to te hara a teie nei taata e te hara a na metua ra, no te mea râ ia itea te ohipa a te Atua ia ˈna nei. I na reira ˈtura oia i te parauraa ˈtu, e ua tufa ihora i te huare i raro i te repo, na oˈi ihora i tana huare i te repo, ua parai atura i te repo i te mata o taua taata matapo ra. Ua parau atura ia ˈna, A haere, a horoi i to mata i te pape ra i Siloama . . . Haere atura oia, horoi ihora, e haere maira hoi ma te ite.”—Ioane 9:1-3, 6, 7.

Ua faaite te mau parau a Iesu e e ere no te taata ra e ere atoa no te mau metua i fanauhia ˈi oia ma te matapo. Aita ïa Iesu i paturu noa ˈˈe i te manaˈo e te faautuahia ra te taata ra no te tahi mau hara i ravehia i roto i te hoê oraraa na mua ˈˈe. Parau mau, ua ite Iesu e ua tufa te taata atoa i te hara. Ua tufa râ ratou i te hara a Adamu, eiaha i te mau hara ta ratou i rave hou a fanauhia mai ai. No te hara a Adamu, ua fanauhia mai te taata atoa ma te tino tia ore, e maˈi e e pohe haere noa. (Ioba 14:4; Salamo 51:5; Roma 5:12; 9:11) Oia mau, o te hoê tupuraa tera i tonohia mai ai Iesu e faatitiaifaro. Ua parau Ioane Bapetizo e o Iesu “te Arenio a te Atua, o tei hopoi ê atu i te hara o te ao.”—Ioane 1:29. *

A tapao atoa na e aita Iesu i parau e ua rave mau te Atua e ia fanauhia mai te taata ra ma te matapo e ia nehenehe Iesu e haere mai e faaora ia ˈna ia tae i te hoê mahana. E ohipa ino e te tâhitohito mau ïa tera! Ua faatupu anei ïa tera i te arueraa i te Atua? Aita. Ua riro maoti te faaoraraa semeio o te matapo ra ei ‘faaiteraa i te ohipa a te Atua.’ Mai te mau faaoraraa ê atu e rave rahi ta Iesu i rave, ua faaite te reira i te aroha haavare ore o te Atua i te huitaata e mauiui ra e ua haapapu e e nehenehe e tiaturi i ta ˈNa mau tǎpǔ e faaore i te mau maˈi e te mau mauiui atoa o te taata i to ˈNa hora mau.—Isaia 33:24.

E ere anei i te mea tamahanahana ia ite mai e aita to tatou Metua i te raˈi e faatupu ra i te mauiui, te horoa mai ra râ “i te mea maitai i te feia i ani atu ia ˈna ra”? (Mataio 7:11) Auê ïa hanahana e tae atu i nia i te Teitei Hope ia araara mai te mata o te matapo, ia amaha te tariˈa o te feia tariˈa turi, e ia haere, ia ouˈa, e ia horo te pirioi!—Isaia 35:5, 6.

Haamâharaa i to tatou mau hinaaro pae varua

Ua parau Iesu e: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.” (Mataio 4:4) Oia, e mâha to tatou mau hinaaro pae varua ia taio tatou i te Parau a te Atua, te Bibilia, e ia aratai tatou i to tatou oraraa ia au i te reira. Eita mau â to tatou mau hinaaro pae varua e mâha ia haere tatou e hiˈo i te mau taura tahutahu. Oia mau, te opani roa ra te mea ta Allan Kardec i parau e o te faaiteraa matamua o te ture a te Atua i taua peu ra.—Deuteronomi 18:10-13.

E rave rahi, tae noa ˈtu te mau tahutahu, o te farii e o te Atua te Ora Teitei roa ˈˈe, te mure ore, te hope i te tia, i te maitai, e i te parau-tia. E hau atu â râ ta te Bibilia e faaite ra. Te heheu ra oia e e iˈoa to ˈna, o Iehova, ta tatou e faahanahana, e tia ˈi, mai ia Iesu. (Mataio 6:9; Ioane 17:6) Te faataa ra oia i te Atua mai te hoê ihotaata mau e e nehenehe te taata e fanaˈo i te taairaa piri e oia. (Roma 8:38, 39) Ia taio tatou i te Bibilia, e haapii tatou e e aroha hamani maitai to te Atua e “aita aˈenei oia i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara, aore hoi i faautua mai ia tatou e ia faito i to tatou mau ino.” (Salamo 103:10) Na roto i ta ˈna Parau papaihia, te faaite ra te Fatu e Arii ra o Iehova i to ˈna aroha, to ˈna puai hau ê, e to ˈna huru faito noa. Na ˈNa e aratai e e paruru i te taata faaroo. Te iteraa ia Iehova e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, o “te ora mure ore” ïa.—Ioane 17:3.

Te horoa maira te Bibilia i te mau haamaramaramaraa atoa ta tatou e hinaaro ra no nia i te opuaraa a te Atua, e te faaite maira eaha te tia ia tatou ia rave ia hinaaro tatou e faaoaoa ia ˈna. E horoa mai te hoê faahohonu-maitai-raa i te Bibilia i te mau pahonoraa mau e te mauruuru i ta tatou mau uiraa. Te faaara atoa maira te Bibilia ia tatou no nia i te mea tano e te mea hape, e te horoa maira i te hoê tiaturiraa papu. Te haapapu maira oia e fatata roa te Atua i te ‘horoi i te roimata o te huitaata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mihi, e ore atoa ïa, no te mea e mou te mau mea tahito ra.’ (Apokalupo 21:3, 4) Na roto ia Iesu Mesia, e faaora Iehova i te huitaata i te huru hara e te tia ore ei tufaa, e e noaa i te feia faaroo te tufaa o te ora mure ore i nia i te fenua paradaiso. I taua tau ra e haamâha-roa-hia ˈi to ratou mau hinaaro pae tino e pae varua atoa.—Salamo 37:10, 11, 29; Maseli 2:21, 22; Mataio 5:5.

[Nota i raro i te api]

^ No te faahohonu nafea te hara e te pohe i te haamataraa mai, a hiˈo i te pene 6 o te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Tumu parau tarenihia i te api 22]

TE HAAPII RA ANEI TE BIBILIA I TE FA-FAAHOU-RAA I ROTO I TE TINO Ê?

Te paturuhia ra anei te haapiiraa o te fa-faahou-raa i roto i te tino ê e te hoê noa ˈˈe irava bibilia? A hiˈo mai na i te tahi mau irava ta te feia e tiaturi i teie haapiiraa i faaohipa:

“O te mau peropheta atoa e te ture tei haapii ia outou e tae roa aˈenei ia Ioane nei . . . O Elia teie i parauhia ra e e tae mai.”—Mataio 11:13, 14.

O Ioane Bapetizo ra, o Elia anei ïa tei fanau-faahou-hia? I to ˈna uiraahia: “O Elia anei oe?” Ua pahono Ioane ma te maramarama e: “E ere au.” (Ioane 1:21) Ua tohuhia râ e e na mua ˈtu Ioane i te Mesia “ma te aau itoito e te mana o Elia.” (Luka 1:17; Malaki 4:5, 6) Teie ïa te auraa, ua riro Ioane Bapetizo ei Elia, oia hoi, ua rave oia i te hoê ohipa i au i ta Elia.

“Ia ore te taata ia fanau faahou ra, e ore oia e ite i te basileia o te Atua ra. Eiaha oe e maere o vau i parau atu na e, Ia fanau faahou outou e tia ˈi.”—Ioane 3:3, 7.

Ua papai hoê o te mau aposetolo i muri aˈe e: “Ia haamaitaihia te Atua te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, o tei faafanau faahou ia tatou no te rahi o to ˈna ra aroha, ia noaa te manaˈo ora i te tia-faahou-raa o Iesu Mesia mai te pohe maira.” (Petero 1, 1:3, 4; Ioane 1:12, 13) Papu maitai, te fanau-faahou-raa ta Iesu e parau ra, o te hoê ïa ohipa pae varua o te tupu a ora noa ˈi ta ˈna mau pǐpǐ, e ere râ i te hoê fa-faahou-raa i roto i te tino ê no a muri aˈe.

“Ia pohe te hoê taata, e ora oia e a muri noa ˈtu: ua hope anaˈe to ˈu mau mahana oraraa i nia i te Fenua, e tiai au, a ite atu ai e e hoˈi mai â vau.”—Te hoê “huriraa ei reo Heleni” o te Ioba 14:14 no roto mai i L’Évangile selon le spiritisme.

Ua huri Te Bibilia Moˈa ra i teie irava mai teie: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei? E tiai au i to ˈu pue mahana i haapaohia ra e ia hope, e ia tae i te taime e faahoˈihia ˈi au ra.” A taio na i te mau irava tapiri. E ite mai outou e e tiai te feia pohe i roto i te menema e ia “faahoˈihia” mai ratou. (Irava 13) A tiai ai ratou, aita ratou e ora ra. “Te taata nei râ, te pohe nei ïa e marua noa ihora, te pohe nei te taata, e teihea ihora ïa?”—Ioba 14:10.

[Hohoˈa i te api 21]

Te faaite ra te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e mea tâuˈa roa na te Atua ia tatou ei taata taitahi

[Hohoˈa i te api 23]

E faaore te Atua i te mauiui atoa o te taata