Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tautururaa i te mau vahine ivi i roto i to ratou mau fifi

Te tautururaa i te mau vahine ivi i roto i to ratou mau fifi

Te tautururaa i te mau vahine ivi i roto i to ratou mau fifi

HOÊ o te mau aamu matau-roa ˈˈe-hia no nia i te mau vahine ivi, o te aamu bibilia ïa o Ruta e to ˈna metua hoovai vahine o Naomi. E ivi na vahine e piti. No Naomi râ, ua pohe eiaha noa ta ˈna tane ta ˈna atoa râ na toopiti tamaiti, hoê o raua te tane a Ruta. No te mea ua ora raua i roto i te hoê hui feia faaapu o te tiaturi rahi ra i te mau tane, mea fifi mau â ïa to raua huru tupuraa.—Ruta 1:1-5, 20, 21.

Tera râ, e hoa e e taata tamahanahana faahiahia mau to Naomi, oia hoi ta ˈna hunoa o Ruta, o tei ore i faarue ia ˈna. Ia maoro, ua riro o Ruta ei “maitai rahi ia [Naomi] i te tamarii e ia hitu noa ˈtu”—e ere noa no to ˈna here rahi ia Naomi, no to ˈna atoa râ here i te Atua. (Ruta 4:15) I to Naomi faaueraa ia Ruta e hoˈi i to ˈna utuafare e to ˈna mau hoa i Moabi ra, ua pahono atu o Ruta ma te hoê o te mau faaiteraa maere roa ˈˈe i te taiva ore tei papaihia aˈenei: “Te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau; e te vahi ta oe e parahi ra, e parahi atoa ïa vau; to oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua. E te vahi e pohe ai oe ra, ei reira atoa vau e pohe ai, e ei reira vau e tanuhia ˈi. Ia rave mai â Iehova ia ˈu, e ia rahi atu â ia tǎtaa taua i te tahi mea e, maori râ i te pohe.”—Ruta 1:16, 17.

Ua itea mai i te Atua ra o Iehova te haerea o Ruta. Ua haamaitai oia i te utuafare iti o Naomi raua o Ruta, e i te pae hopea, ua faaipoipo o Ruta i te ati Iseraela ra o Boaza. Na Naomi i haapao i ta raua tamarii, mai te mea ra e na ˈna iho, e ua riro mai tera tamarii ei tupuna no Iesu Mesia. Te faaite maira teie aamu e mea poihere na Iehova te mau vahine ivi o te haafatata ˈtu e o te tiaturi ia ˈna. Te faaite atoa maira te Bibilia e e mauruuru oia i te feia e tauturu ra ma te here i te mau vahine ivi i roto i to ratou mau fifi. I teie mahana, nafea ïa tatou e nehenehe ai e turu i te mau vahine ivi i rotopu ia tatou?—Ruta 4:13, 16-22; Salamo 68:5.

A tauturu roa ˈtu eiaha e faahepo atu

Ia pûpû tatou i te tauturu na te hoê vahine ivi, mea maitai aˈe ia taa maitai te reira eiaha râ ia faahepo. A haapae i te mau parau papu ore mai teie, “Ia hinaaro oe i te tahi mea, a parau mai.” Mai te mea ra ïa e te parau atu ra tatou e, ‘Ia ora na i te haerea, ia mahanahana hoi oe’ i te hoê taata e toetoe ra e e poia ra, ma te ore e rave i te tahi mea no te tauturu ia ˈna. (Iakobo 2:16) Mea rahi taata o te ore e ani i te tauturu ia hinaaro ratou i te tahi mea; eita ratou e faaite eaha ta ratou e hinaaro. No te tauturu ia ratou, mea titauhia ïa ia haroaroa tatou eaha to ratou mau hinaaro. I te tahi aˈe pae, e nehenehe te hoê haerea faahepo—na roto iho â râ i te faatereraa i te oraraa o te vahine ivi—e haamauiui i te aau aore ra e faatupu i te peapea. No reira te Bibilia e haapapu ai i te faufaaraa ia faito noa to tatou taairaa e vetahi ê. A faaitoito mai ai ia tatou ia haapao ma te miimii ore i to vetahi ê ra maitai, te haamanaˈo maira te Bibilia ia tatou eiaha e faaô i roto i to ratou oraraa.—Philipi 2:4; Petero 1, 4:15.

Ua faaite o Ruta i taua huru faito noa ra i nia ia Naomi. A vai piri noa ˈi oia ma te taiva ore i to ˈna metua hoovai vahine, aita o Ruta i faahepo aore ra i faatere ia ˈna. Ua rave oia i te mau taahiraa avae au noa, mai te tiiraa i te maa na raua Naomi, ua pee atoa râ oia i te mau faaueraa a Naomi.—Ruta 2:2, 22, 23; 3:1-6.

Parau mau, e ere hoê â mea ta tera e ta tera taata e hinaaro. Te na ô ra o Sandra, tei faahitihia aˈenei, e: “Ua noaa ia ˈu te mea ta ˈu i hinaaro i roto i to ˈu ahoaho—te mau hoa here rahi e te hamani maitai o tei haapao ia ˈu.” Area no Elaine ra, tei faahitihia aˈenei, ua hinaaro ïa e faaea o o ˈna anaˈe. No reira, te auraa e horoa i te tauturu, oia ïa e haroaroa e e vai faito noa i rotopu i te faaturaraa i te oraraa o vetahi ê e te haavataraa ia tatou no te tauturu ia hinaarohia.

Te turu a te fetii

Mea rahi ta te hoê fetii î i te here e te mahanahana, mai te peu e te vai ra, e nehenehe e rave no te haapapu i te hoê vahine ivi e e noaa ia ˈna i te faaruru atu. E noaa paha i te tahi mau fetii i te tauturu rahi aˈe i te tahi atu, e nehenehe râ ta te taatoaraa e turu atu. “O te vahine ivi râ e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra.”—Timoteo 1, 5:4.

I roto e rave rahi tupuraa, eita e titauhia te tahi turu i te pae moni aore ra “tahoo.” Mea navai te moni a te tahi mau vahine ivi no te haapao i to ratou mau hinaaro, e te fanaˈo ra te tahi atu i te turu i te pae moni a te hau, e vai ra i te tahi mau fenua. Tera râ, e tia i te mau fetii ia tauturu i te mau vahine ivi e ere ra. Mai te peu e aita e fetii piri to te hoê vahine ivi no te turu ia ˈna aore ra eita ta te fetii e nehenehe e tauturu, te faaitoito ra te mau Papai i te mau hoa faaroo ia tauturu ia ˈna: “O te paieti mau e te ino ore i mua i te aro o te Atua, o to tatou Metua ra, o teie ïa, O te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati.”—Iakobo 1:27.

E “ite maitai” mau â te feia o te faaohipa i teie mau faaueraa tumu bibilia “i te mau vahine ivi.” (Timoteo 1, 5:3) Oia mau, te ite-maitai-raa ˈtu i te hoê taata o te faaiteraa ïa i te faatura ia ˈna. E manaˈo te feia o te faaturahia e mea faufaa ratou, mea herehia, e mea tura. Eita ratou e parau e te tauturu ra vetahi ê ia ratou no te mea noa e e hopoia tera na ratou. Ua faatura mau â o Ruta, e ivi atoa hoi oia no te hoê taime, ia Naomi na roto i te haapao-maitai-raa ma te aau tae e te î i te here i to Naomi mau hinaaro i te pae tino e o te aau. Inaha, maoti to ˈna haerea, ua noaa oioi ia Ruta te hoê roo maitai, no reira te tane ta ˈna i faaipoipo i muri aˈe i parau ai ia ˈna e: “Ua ite hoi to te oire atoa no ˈu nei e e vahine haapao maitai oe.” (Ruta 3:11) I te hoê â taime, eita e ore e no to Naomi here i te Atua, to ˈna naturaraa haapeu ore, e to ˈna mauruuru rahi no te mau tutavaraa ta Ruta i rave no ˈna i au ai Ruta i te tauturu ia ˈna. E hiˈoraa maitai mau â o Naomi no te mau vahine ivi i teie mahana!

A haafatata ˈtu i te Atua

Parau mau, eita e noaa i te mau fetii e i te mau hoa i te faaore i te moemoe e tupu ia pohe te hoê hoa faaipoipo. No reira, mea faufaa no te taata e oto ra ia haafatata iho â i ‘te Metua o te aroha e te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana; o tei haamahanahana mai ia tatou i to tatou mau pohe atoa nei.’ (Korinetia 2, 1:3, 4) A rave na i te hiˈoraa o Ana, te hoê vahine ivi paieti, e 84 matahiti to ˈna i to Iesu fanauraahia.

I te poheraa ta ˈna tane i muri aˈe e hitu noa matahiti faaipoiporaa, ua fariu o Ana i nia ia Iehova no te ani i te tamahanahanaraa. “Aore roa oia i faarue i te hiero, e tia râ i te haamoriraa i te Atua ma te pure e te haapaeraa maa i te rui e te ao.” (Luka 2:36, 37) Ua farii anei Iehova i ta Ana haamoriraa ia ˈna anaˈe ra? E! Ua faaite taa ê roa oia i to ˈna here ia Ana na roto i te faatiaraa e ia ite oia i te aiû o te riro ei Faaora i te ao ia paari mai oia. Ua oaoa roa e ua tamahanahanahia mau â o Ana! Papu maitai, ua ite oia i te tanoraa o te Salamo 37:4: “E haapopou atu hoi oe ia Iehova, e na ˈna e horoa mai i ta to aau e hinaaro ra.”

E ohipa mai te Atua na roto i te mau hoa Kerisetiano

Te na ô ra o Elaine e: “I muri aˈe i te poheraa o David, ua mauiui maoro na to ˈu tino, mai te puta tipi i roto i to ˈu ouma. Ua manaˈo vau e e inoino opu. No te mea ua rahi roa te mauiui i te hoê mahana, ua manaˈo aˈera vau e haere e hiˈo i te taote. Ua parau mai te hoê tuahine e e hoa haroaroa i te pae varua e o to ˈu oto paha te tumu e ua faaitoito oia ia ˈu ia ani i te tauturu e te tamahanahanaraa ia Iehova. I reira iho, ua faaohipa vau i ta ˈna aˈoraa, a pure atu ai i roto ia ˈu ma te haavare ore ia Iehova ia turu mai ia ˈu i roto i to ˈu oto. E ua na reira oia!” Ua haamata aˈera o Elaine i te maitai mai, e i muri iti noa ˈˈe, ua ore to ˈna mauiui.

E nehenehe iho â râ ta te mau matahiapo o te amuiraa e pûpû ma te hamani maitai i te auhoaraa na te mau vahine ivi e oto ra. Na roto i te horoaraa i te turu e te tamahanahanaraa tamau i te pae varua ma te ite maite e te haroaroa, e nehenehe te mau matahiapo e tauturu ia ratou ia haafatata noa ia Iehova noa ˈtu to ratou mau fifi. Ia titauhia ra, e nehenehe atoa te mau matahiapo e tauturu i te faanaho i te tahi turu i te pae materia. E riro mau â ïa taua mau matahiapo aau aroha e te haroaroa ra “mai te faarǔrǔraa i te vero ra.”—Isaia 32:2; Ohipa 6:1-3.

Te tamahanahanaraa vai tamau no ǒ mai i te Arii apî o te fenua

I teie nei, ua riro mai te aiû ta te ruhiruhia o Ana i oaoa i te ite atu fatata a piti tausani matahiti aˈenei, ei Arii Mesia o te Basileia o te Atua i te raˈi. E fatata teie faatereraa i te faaore i te mau tumu atoa o te oto, tae noa ˈtu i te pohe. No nia i te reira, te na ô ra te Apokalupo 21:3, 4, e: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” Ua tapao anei outou e no “te taata” teie irava? Oia, e faatiamâhia te taata i te pohe e te oto e te mihi atoa ta te reira e faatupu.

Te vai ra râ te hoê parau apî maitai atu â! Te tǎpǔ atoa ra te Bibilia i te hoê tia-faahou-raa no te feia pohe. “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i [to Iesu] reo, e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:28, 29) Mai ia Lazaro, ta Iesu i faatia mai te pohe mai, e haere mai ratou i rapae ei taata, eiaha ei varua. (Ioane 11:43, 44) E arataihia ˈtu te feia o te ‘rave i te mea maitai’ i muri aˈe, i te tia-roa-raa o te taata ra e e fanaˈo roa ˈtu ratou iho i te haapao maitai o Iehova e au i te hoê metua ia ‘heheu oia i to ˈna rima e ia haamâha i te hiaai o te mau mea ora atoa.’—Salamo 145:16.

E ite te feia ua pohe tei herehia e o te faaroo i teie tiaturiraa papu, i te tamahanahanaraa rahi. (Tesalonia 1, 4:13) No reira, mai te peu e e vahine ivi outou, “eiaha e tuutuu i te pure” no te ani i te tamahanahanaraa e te tauturu ta outou e hinaaro i te mau mahana atoa no te amo i ta outou mau hopoia rau. (Tesalonia 1, 5:17; Petero 1, 5:7) E a rave i te taime i te mau mahana atoa no te taio i te Parau a te Atua ia nehenehe te mau manaˈo o te Atua e tamahanahana ia outou. Ia na reira outou, e ite roa ˈtu outou iho nafea Iehova e nehenehe mau ai e tauturu ia outou ia ite i te hau noa ˈtu te mau fifi e te mau tautooraa atoa ta outou e faaruru ra ei vahine ivi.

[Parau iti faaôhia i te api 5]

Te auraa e horoa i te tauturu, oia ïa e vai faito noa i rotopu i te faaturaraa i te oraraa o vetahi ê e te haavataraa ia tatou ia hinaarohia

[Hohoˈa i te api 7]

Ua haamaitai te Atua i te vahine ivi ruhiruhia ra o Ana