Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A arue ia Iehova no ta ˈna mau ohipa rarahi!

A arue ia Iehova no ta ˈna mau ohipa rarahi!

A arue ia Iehova no ta ˈna mau ohipa rarahi!

“E faarahi tau [aau ia Iehova] . . . E [ohipa] rahi hoi ta ˈna ta tei mana ra ia ˈu nei.”—LUKA 1:46-49; MN.

1. No teihea mau ohipa rarahi e tia ˈi ia tatou ia arue ia Iehova?

 E AU Iehova ia aruehia no ta ˈna mau ohipa rarahi. I to te peropheta o Mose faatiaraa i te faaoraraa o Iseraela mai Aiphiti mai, ua parau oia e: “Ua ite hua to outou na mau mata i taua mau ohipa mana atoa a Iehova ta ˈna i rave ra.” (Deuteronomi 11:1-7) Oia atoa, i to te melahi Gaberiela faaararaa i te potii paretenia ra o Maria no nia i te fanauraa o Iesu e fatata maira, ua na ô oia e: “E faarahi tau [aau ia Iehova] . . . E [ohipa] rahi hoi ta ˈna ta tei mana ra ia ˈu nei.” (Luka 1:46-49; MN) Ei Ite no Iehova, e faahanahana tatou ia ˈna no taua mau ohipa rarahi ra mai te faatiamâraa ia Iseraela mai te faatîtîraa i Aiphiti e te tôraa semeio o ta ˈna Tamaiti here.

2. (a) Eaha te auraa o te “opuaraa mure ore” a te Atua no te huitaata faaroo? (b) Eaha ta Ioane i ite i to ˈna mauraa i nia i te motu o Patamo?

2 Ua taaihia te rahiraa o te mau ohipa rarahi a Iehova i ta ˈna “opuaraa mure ore” e haamaitai i te huitaata faaroo na roto i te Mesia e to ˈna Basileia. (Ephesia 3:8-13, MN) Te tupu mǎrû noa ra taua opuaraa ra i to te aposetolo ruhiruhia ra o Ioane faatiaraahia e hiˈo atu i te raˈi na roto atu i te hoê opani matara o te hoê orama. Ua faaroo oia i te hoê reo mai te oto pu ra i te na ôraa e: “A haere mai na i nia nei, e na ˈu e faaite atu ia oe i te mau mea e tupu e tia ˈi a muri nei.” (Apokalupo 4:1) A faatîtîhia ˈi oia e te faatereraa Roma i nia i te motu o Patamo ‘no to ˈna paraparauraa no nia i te Atua, e no to ˈna faaiteraa ia Iesu Mesia,’ ua noaa mai ia Ioane “te apokalupo a Iesu Mesia.” Ua faaite maitai te mea ta te aposetolo i ite e i faaroo i te opuaraa mure ore a te Atua, o tei haamaramarama ïa i te pae varua e tei faaitoito i te taime au i te mau Kerisetiano mau atoa.—Apokalupo 1:1, 9, 10.

3. O vai ma te faahohoˈahia e na matahiapo e 24 i ite-orama-hia e Ioane?

3 Na roto atu i taua opani matara i nia i te raˈi ra, ua ite Ioane e 24 matahiapo tei faateronohia e tei faakoronahia mai te mau arii. Ua tipapa ratou i mua ia Iehova e ua na ô e: “E au te hanahana ia oe, e te Fatu, e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.” (Apokalupo 4:11) E faahohoˈa taua mau matahiapo ra i te mau Kerisetiano faatavaihia atoa tei faatiahia mai te pohe mai no te tiaraa teitei ta te Atua i tǎpǔ atu ia ratou. E turaihia ratou e arue ia Iehova no ta ˈna mau ohipa rarahi i te pae o te poieteraa. Mea faahiahia atoa na tatou te haapapuraa o te “mana hope ra e te Atuaraa” o Iehova. (Roma 1:20) E ia rahi noa ˈtu tatou i te haapii no nia ia Iehova, e rahi noa ˈtu te tumu e faahanahana ˈi tatou ia ˈna no ta ˈna mau ohipa rarahi.

A poro haere i te mau ohipa faahiahia a Iehova!

4, 5. A horoa i te tahi mau hiˈoraa ua nafea o Davida i te arueraa ia Iehova.

4 Ua arue te papai salamo o Davida i te Atua no ta ˈNa mau ohipa rarahi. Ei hiˈoraa, ua himene Davida e: “E himene ma te haamaitai ia Iehova, tei parahi i Ziona; e faaite i te mau taata ra i ta ˈna i rave ra; E aroha mai oe ia ˈu, e Iehova e, e a hiˈo mai i to ˈu nei ati i te feia i riri mai ia ˈu ra, e tei faatia ia ˈu mai te uputa mai o te pohe ra; ia faahope au i ta ˈu haamaitai ia oe i te mau uputa o te tamahine o Ziona.” (Salamo 9:11, 13, 14) I muri aˈe i to ˈna horoaraa i te hohoˈa fare o te hiero i ta ˈna tamaiti ra o Solomona, ua haamaitai e ua arue Davida i te Atua a na ô ai e: “Tei ia oe, e Iehova, te rahi, e te mana, e te hanahana, e te pau, e te tura, . . . tei ia oe te hau, e Iehova, o oe tei rahi i te mau mea atoa nei. . . . E teie nei, e to matou Atua, te haamaitai nei matou ia oe, te arue nei matou i to oe nei iˈoa hanahana.”—Paraleipomeno 1, 29:10-13.

5 E pinepine te mau Papai i te titau mai—oia, i te aˈo mai—ia tatou ia arue i te Atua, mai ia Davida atoa ra. Mea rahi mau arueraa i te Atua i roto i te buka Salamo, e te parauhia ra e fatata te afaraa o teie mau himene, na Davida ïa. Ua arue e ua haamauruuru tamau oia ia Iehova. (Salamo 69:30) Hau atu â, mai te matamua mai â, ua faaohipahia te mau himene i faauruahia e te Atua ta Davida e ta vetahi atu i fatu no te arue ia Iehova.

6. No te aha te mau Salamo i faauruahia e riro ai ei mea faufaa no tatou?

6 Mea faufaa mau te mau Salamo no te feia haamori ia Iehova! Ia hinaaro tatou e haamauruuru i te Atua no ta ˈna mau ohipa rarahi no tatou nei, e haamanaˈo paha tatou i te mau parau nehenehe i roto i te mau Salamo. Ia ara mai tatou i te hoê poipoi apî, ei hiˈoraa, e turaihia paha tatou ia faahiti i te mau parau mai teie: “E mea tia te haamaitai ia Iehova, e te himene ei haamaitai i to iˈoa, e tei Teitei e! I te faaite i to hamani maitai i te poipoi, e te parau mau na oe i te mau ahiahi atoa ra. . . . Te faarearea maira oe ia ˈu, e Iehova, i ta oe e rave ra; e oaoa vau i te ohipa a to rima.” (Salamo 92:1-4) Ia faaruru tatou i te hoê haafifiraa i to tatou haereraa i mua i te pae varua, e hinaaro paha tatou e faaite i to tatou oaoa e to tatou mauruuru na roto i te pure, mai te papai salamo tei himene e: “Tatou e himene ia Iehova! e himene hua tatou i te mato e ora ˈi tatou nei. E haere tatou i mua i tana aro ma te haamaitai, e ma te salamo e himene hua ˈtu ai ia ˈna.”—Salamo 95:1, 2.

7. (a) Eaha te vahi faahiahia o te mau himene e rave rahi e himenehia e te mau Kerisetiano? (b) Eaha te hoê tumu e tae oioi mai ai i te mau putuputuraa e e faaea mai ai e tae roa i te hopea?

7 E pinepine tatou i te faaohipa i to tatou reo i roto i te mau himene arueraa ia Iehova i te mau putuputuraa a te amuiraa, e i te mau tairururaa. Te mea faahiahia, oia hoi, ua niuhia e rave rahi o teie mau himene i nia i te mau manaˈo faauruahia no roto mai i te buka Salamo. Mea oaoa mau tatou e te vai ra ta tatou pueraa himene arueraa ia Iehova mahanahana mau e te au no to tatou tau! Te himeneraa i te mau arueraa i te Atua, o te hoê ïa tumu maitai roa e tae oioi mai ai i ta tatou mau putuputuraa e e faaea mai ai e tae roa i te hopea, a apiti ai i te mau hoa haamoriraa i roto i te arueraa ia Iehova ma te himene e te pure.

“E arue ia Iehova”

8. Eaha te auraa o te taˈo ra “Hallelujah,” e nafea te reira e huri-pinepine-hia ˈi?

8 E itehia te arueraa ia Iehova i roto i te taˈo ra “Hallelujah,” te hoê papairaa na roto i ta tatou mau leta o te hoê parau Hebera e hurihia fatata i te mau taime atoa ei “E arue ia Iehova.” Ei hiˈoraa, i roto i te Salamo 135:1-3, e ite mai tatou i teie titauraa mahanahana e te anaanatae: “E haamaitai [aore ra, “arue,” MN] ia Iehova. E haamaitai i te iˈoa o Iehova; e te mau tavini o Iehova, e haamaitai ia ˈna. Outou, o tei tia mai i roto i te fare o Iehova; i roto i te mau hezere no te fare o to tatou Atua. E haamaitai ia Iehova, e maitai hoi to Iehova; e himene i to ˈna ra iˈoa, e mea popou hoi te reira.”

9. Eaha te turai ia tatou ia arue ia Iehova?

9 Ia mataitai tatou i te mau ohipa taa ê ta te Atua i poiete e ta ˈna mau ohipa rarahi atoa no tatou, e turai te mauruuru rahi ia tatou ia arue ia ˈna. Ia feruri tatou i te mau semeio ta Iehova i rave no to ˈna nunaa i tahito ra, e turai to tatou mafatu ia tatou ia faahanahana ia ˈna. E ia feruriruri tatou i te mau tǎpǔ no nia i te mau mea rarahi ta Iehova â e rave, e imi tatou i te mau ravea no te arue e te faaite i te mauruuru.

10, 11. No te aha to tatou vai-ora-raa mau e horoa mai ai i te tumu e arue ai i te Atua?

10 To tatou noa ˈˈe vai-ora-raa, e tumu maitai ïa e arue ai ia Iehova. Ua himene Davida e: “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa, e Iehova, eita hoi e moe ia ˈu.” (Salamo 139:14) Oia mau, mea “taa ê” to tatou “hamaniraahia” e te vai ra ta tatou mau ô faahiahia mai te ite mata, te faarooraa, e te feruriraa. Eiaha anei ïa tatou e aratai i to tatou oraraa e ia arue tatou i Tei hamani ia tatou? Tera te mau manaˈo o Paulo i to ˈna papairaa e: “E teie nei, te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua.”—Korinetia 1, 10:31.

11 E rave tatou i te mau mea atoa e ia hanahana ˈtu Iehova mai te peu e e here mau tatou ia ˈna. Ua parau Iesu e teie te ture matamua: “E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.” (Mareko 12:30; MN; Deuteronomi 6:5) E tia mau â ia here e ia arue tatou ia Iehova oia Tei hamani ia tatou e Tei horoa i “te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi.” (Iakobo 1:17; Isaia 51:13; Ohipa 17:28) Inaha hoi, no ǒ anaˈe mai ia Iehova ra to tatou puai feruriraa, to tatou huru pae varua, e to tatou puai pae tino—to tatou atoa mau huru maitatai e mau aravihi. Ei Atua tei poiete ia tatou, e au mau ia ˈna to tatou here e ta tatou arueraa.

12. Eaha to outou manaˈo i te mau ohipa rarahi a Iehova e i te mau parau o te Salamo 40:5?

12 E horoa mai te mau ohipa rarahi a Iehova i te mau tumu pau ore e here ai e e arue ai tatou ia ˈna! “E rave rahi, e tau Atua, e Iehova, te mau ohipa taa ê i ravehia e oe ra, e to oe ra manaˈo ia matou nei,” o ta Davida ïa i himene. “[Aita to oe e faaau]: e faaite hoi au, e parau vau i te reira, eita râ e tia ia taio atu i te rahi.” (Salamo 40:5; MN) Aita i noaa ia Davida i te taio i te mau ohipa taa ê atoa a Iehova, eita atoa e noaa ia tatou. Ia arue noa anaˈe râ tatou i te Atua ia faaite-noa-hia mai hoê o ta ˈna mau ohipa rarahi ia tatou.

Te mau ohipa i taaihia i te opuaraa mure ore a te Atua

13. Nafea to tatou tiaturiraa i taaihia ˈi i te mau ohipa rarahi a te Atua?

13 Tei te mau ohipa rarahi e te faahiahia i taaihia i te opuaraa mure ore a te Atua to tatou tiaturiraa no a muri aˈe. I muri aˈe i te orureraa hau i Edene, ua horoa Iehova i te parau tohu matamua tei î i te tiaturiraa. A faahiti ai oia i te utua a te ophi, ua parau te Atua e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to [huero], e to ˈna ra [huero]; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15; MN) Ua vai oraora noa te tiaturiraa i te Huero i tǎpǔhia i roto i te mafatu o te mau taata haapao maitai i muri aˈe i to Iehova faatupuraa i te hoê ohipa rahi na roto i te faaoraraa ia Noa e to ˈna utuafare mai roto mai i te diluvi o te ao atoa nei tei faaore i te hoê ao ino. (Petero 2, 2:5) Ua horoa mai te mau parau i tǎpǔhia e i tohuhia i te mau taata faaroo mai ia Aberahama e ia Davida i te ite hohonu atu â i te mea ta Iehova e faatupu na roto i taua Huero ra.—Genese 22:15-18; Samuela 2, 7:12.

14. Eaha te hiˈoraa rahi roa ˈˈe o ta Iehova mau ohipa rarahi no te huitaata?

14 Te faaiteraa rahi roa ˈˈe ia Iehova mai tei faatupu i te mau ohipa rarahi no te huitaata, o to ˈna ïa horoaraa i ta ˈna Tamaiti fanau tahi—te Huero i tǎpǔhia, o Iesu Mesia—ei tusia taraehara. (Ioane 3:16; Ohipa 2:29-36) O te hoo te niu no te faiiteraa e te Atua. (Mataio 20:28; Roma 5:11) Ua aratai paatoa Iehova i te feia matamua i faiite i roto i te amuiraa Kerisetiano i haamauhia i te Penetekose 33 T.T. Ma te tauturu a te varua moˈa, ua poro ratou i te parau apî maitai na te mau vahi atoa, a faaite ai nafea te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu e haamatara ˈi i te eˈa e ia ite te huitaata faaroo i te mau haamaitairaa mure ore i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua i te raˈi.

15. Nafea to Iehova haaraa ma te faahiahia i to tatou nei tau?

15 I to tatou nei tau, ua haa Iehova ma te faahiahia no te haaputuputu i te mau Kerisetiano hopea i faatavaihia. Ua tapeahia te mau mataˈi o te haamouraa e ia tapaohia te toea o na 144 000 o te faatere e te Mesia i nia i te raˈi. (Apokalupo 7:1-4; 20:6) Ua haapapu te Atua e ia mahiti mai te mau Kerisetiano faatavaihia i te faatîtîraa pae varua a “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. (Apokalupo 17:1-5) Maoti taua faaoraraa i te matahiti 1919 ra e te paruru a te Atua ta ratou i ite mai reira mai, ua nehenehe te toea faatavaihia e rave i te aha? E anaana na roto i te hoê faaiteraa hopea hou Iehova e hopoi mai ai i te hopea o te faanahoraa ino o te mau mea a Satani i roto i te “ati rahi” e tae oioi maira.—Mataio 24:21; Daniela 12:3; Apokalupo 7:14.

16. Eaha teie e tupu nei ei faahopearaa o te ohipa pororaa i te Basileia na te ao atoa no teie tau?

16 Ua aratai te mau Ite faatavaihia no Iehova i te hoê ohipa pororaa i te Basileia na te ao atoa ma te itoito. Ei faahopearaa, te riro nei te hoê numera o te maraa noa ˈtura o te mau “mamoe ê atu” ei feia haamori ia Iehova i teie nei. (Ioane 10:16) Te oaoa nei tatou e te matara noa râ te opani ia apiti mai te feia haehaa o te fenua nei ia tatou no te arue ia Iehova. E nehenehe te feia e farii i te titauraa e “haere mai” e faaorahia i te ati rahi, ma te tiaturiraa e arue ia Iehova e a muri noa ˈtu.—Apokalupo 22:17.

E mau tausani teie e tairuru mai nei i roto i te haamoriraa mau

17. (a) Nafea Iehova e faatupu ai i te mau ohipa rarahi i te pae o ta tatou ohipa pororaa? (b) Nafea te Zekaria 8:23 e tupu ai?

17 Te faatupu ra Iehova i teie nei i te mau ohipa rarahi e te faahiahia i te pae o ta tatou ohipa pororaa. (Mareko 13:10) I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua ‘iriti oia i te mau opani rarahi’ e tae atu i te ohipa. (Korinetia 1, 16:9) Ua faatia te reira e ia porohia te parau apî maitai na te mau tuhaa fenua rarahi i reira na te mau enemi o te parau mau i haafifi ai. Mea rahi o tei vai na i roto i te poiri pae varua teie e farii nei i te titauraa e haamori ia Iehova. Te faatupu ra ratou i teie parau tohu: “Te na ô maira Iehova sabaota ra; Ia tae i taua mau mahana ra, e haru mai ai na taata tino ahuru no roto i te mau parau atoa o te mau fenua ra, i te hiti ahu o te hoê ati Iuda ta ratou e haru, a na ô atu ai, E haere atoa matou [na muri ia outou, ua faaroo] aˈenei [hoi] matou e, tei ia outou [ra] te Atua.” (Zekaria 8:23; MN) Te feia ta na “taata tino ahuru” e paraparau atura, e mau ati Iuda pae varua ïa, te toea Kerisetiano faatavaihia no teie tau. I te mea e e nehenehe te parau ra ahuru e faataipe i te taatoaraa o te hoê mea i te fenua nei, na “taata tino ahuru,” o te “feia rahi roa” ïa tei arataihia mai no te apiti i ‘te Iseraela o te Atua,’ ia riro ratou paatoa ei “hoê aˈe nǎnǎ.” (Apokalupo 7:9, 10; Galatia 6:16) Mea oaoa mau ia ite i teie rahiraa taata e pûpû amui ra i teie nei i te taviniraa moˈa ei feia haamori i te Atua ra o Iehova!

18, 19. Eaha te haapapuraa e te haamaitai ra Iehova i te ohipa pororaa?

18 Te reˈareˈa nei to tatou aau i te mea e te farii nei te mau ahuru tausani taata—oia nei, te mau hanere tausani—i te haamoriraa mau i te mau fenua i vî na i te haapaoraa hape e i au na e eita roa ˈtu te taata e farii i te parau apî maitai. A hiˈo na i te Annuaire des Témoins de Jéhovah apî, e a tapao na i te mau fenua e tapura ra i teie nei mai te 100 000 e tae atu fatata i te 1 000 000 feia poro i te Basileia. E haapapuraa puai mau teie e te haamaitaihia ra te ohipa pororaa i te Basileia e Iehova.—Maseli 10:22.

19 Ei nunaa o Iehova, te arue e te haamauruuru nei tatou i to tatou Metua i te raˈi no to ˈna horoaraa mai i te tapao mau i roto i te oraraa, te ohipa oaoa i roto i ta ˈna taviniraa, e te hoê tiaturiraa hanahana no a muri aˈe. Te ora nei tatou ma te tiai ru i te tupuraa o te mau tǎpǔ atoa a te Atua e ua faaoti papu tatou e ‘vai maite i roto i te here o te Atua, e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.’ (Iuda 20, 21, MN) E oaoa mau tatou i te iteraa e ua fatata te feia rahi roa e arue ra i te Atua i te 6 000 000! Maoti te haamaitairaa papu a Iehova, ua faanahonahohia te toea faatavaihia e to ratou mau hoa o te mau mamoe ê atu na roto fatata e 91 000 amuiraa i na fenua e 235. Te faatamaa-maitai-hia ra tatou paatoa i te pae varua maoti te mau tutavaraa rohirohi ore a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Te tiaauhia ra te ohipa a te Basileia ma te here e te hoê faanahonahoraa teotaratia e haere ra i mua na roto 110 amaa a te mau Ite no Iehova. Te mauruuru nei tatou e ua haaputapû Iehova i te mafatu o to ˈna mau taata ia ‘faatura ratou ia ˈna i ta ratou ra mau taoˈa rarahi.’ (Maseli 3:9, 10) No reira ta tatou ohipa pororaa na te ao atoa e haere ai i mua maoti te paturaa ia au i tei hinaarohia i te mau vahi neneiraa, te mau Betela e te mau fare mitionare, te mau Piha a te Basileia, e te mau Piha Tairururaa.

20. Nafea te feruriraa i te mau ohipa rarahi e te faahiahia a Iehova ia ohipa i nia ia tatou, e tia ˈi?

20 Eita roa ˈtu e pau ia tatou i te faahiti i te mau ohipa rarahi e te faahiahia atoa a to tatou Metua i te raˈi. E nehenehe anei râ te hoê taata aau parau-tia e tapea ia ˈna iho i te apiti i te nahoa o te feia arue ia Iehova? Eita iho â ïa! Ia pii paatoa ïa te feia atoa e here i te Atua, ma te oaoa e: “E haamaitai ia Iehova. E haamaitai ia Iehova i te mau raˈi ra: e haamaitai ia ˈna outou atoa o tei parahi i nia ra. E haamaitai ia ˈna, o outou atoa, e to ˈna mau melahi . . . , te mau taata apî, e te mau paretenia; te mau taata paari, e te mau tamarii ra: o te reira te haamaitai i te iˈoa o Iehova; to ˈna anaˈe ra hoi te iˈoa ia faateitei: tei nia ê to ˈna hanahana i te fenua nei e te mau raˈi atoa ra.” (Salamo 148:1, 2, 12, 13) Oia, i teie nei e a muri noa ˈtu, e arue anaˈe ia Iehova no ta ˈna mau ohipa rarahi!

Nafea outou e pahono ai?

• Eaha te tahi mau ohipa faahiahia a Iehova?

• No te aha outou e turaihia ˈi ia arue ia Iehova?

• Nafea to tatou tiaturiraa i taaihia ˈi i te mau ohipa rarahi a te Atua?

• Nafea Iehova e faatupu ai i te mau ohipa faahiahia i te pae o te ohipa pororaa i te Basileia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Te apiti ra anei outou ma te aau tae i roto i te mau himene arueraa ia Iehova?

[Hohoˈa i te api 13]

Te oaoa nei tatou e te matara noa râ te opani ia apiti mai te feia haehaa ia tatou no te arue ia Iehova