Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aratairaa a te atua no te maiti i te hoê hoa faaipoipo

Te aratairaa a te atua no te maiti i te hoê hoa faaipoipo

Te aratairaa a te atua no te maiti i te hoê hoa faaipoipo

“E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.”—SALAMO 32:8.

1. Eaha te mau mea faufaa roa ia manuïa te faaipoiporaa?

 E OUˈA te hoê trapéziste mai nia mai i ta ˈna trapèze taueue, e piˈo to ˈna tino, e taviriviri atu ai oia ma te aravihi i roto i te aore. Ia faaetaeta oioi oia i to ˈna tino, e toro oia i to ˈna na rima e e haruhia oia e te hoê trapéziste ua huri te upoo i raro e na te tahi pae maira. Te faahee amui ra na taata toopiti ma te mǎrû i nia i te vai paari o te hoê patinoire. E haamaraa taue atura te tane i to ˈna hoa i nia i te aore. E ohu te potii a tau faahou mai ai ma te haviti i nia i te hoê noa avae, e tamau atu ai i te haaati haere e te tane i nia i te vai paari. E au na ohipa faahiahia i te mea ohie ia rave. Teie râ, o vai te manaˈo noa ˈˈe e rave i te reira ma te ore e faaineine, aita anaˈe e apiti aravihi, e oia iho â râ aita anaˈe e aratairaa e e haapiiraa tano. Oia atoa, e au ra e mea tanotano noa e riro ai te hoê faaipoiporaa ei mea oaoa. Teie râ, ua taai-atoa-hia te reira i te hoê apiti maitai, i te tutava-amui-raa, e oia iho â râ i te aˈoraa paari. Oia mau, mea faufaa roa te aratairaa tano.

2. (a) Na vai i haamau i te faaipoiporaa, e eaha te fa? (b) Nafea te tahi mau faaipoiporaa i te faanahoraahia?

2 E hinaaro iho â te hoê tane aore ra te hoê vahine apî faaipoipo ore i te hoê hoa faaipoipo—te hoê apiti i roto i te oraraa. Mai te tau mai â i haamauhia ˈi e te Atua ra o Iehova, e huru oraraa matauhia ia faaipoipo te hoê tane e te hoê vahine. Aita râ te taata matamua o Adamu i maiti i ta ˈna vahine. Na Iehova i horoa i ta ˈna ma te here. (Genese 2:18-24) Ua opua oia ia fanau faarahi na taata matamua e ia î roa te fenua i te taata i te pae hopea. I muri aˈe i taua faaipoiporaa matamua ra, e peu matauhia e na te mau metua o te potii e o te taurearea tane e faanaho i te faaipoiporaa, i te tahi taime ma te haapao i te manaˈo o na taurearea. (Genese 21:21; 24:2-4, 58; 38:6; Iosua 15:16, 17) E peu matau noâ te faanahoraa i te faaipoiporaa i te tahi mau fenua e i roto i te tahi mau taˈere, mea rahi râ i teie mahana o te maiti i to ratou iho hoa faaipoipo.

3. Nafea ia maiti i te hoê hoa faaipoipo?

3 Nafea ia maiti i te hoê hoa faaipoipo? E haapao te vetahi i te huru rapaeau—i te mea ta ratou e manaˈo ra e mea au ia hiˈo atu. E imi te tahi atu i te mau maitai materia, i te hoê taata o te aupuru maitai ia ratou e o te haamâha i to ratou mau hinaaro e ta ratou e titau ra. E aratai anei râ te hoê aore ra te tahi noa o teie mau huru hiˈoraa i te hoê taairaa oaoa e te mauruuru? “E mure â te nehenehe, e te purotu e mou ïa,” o ta te Maseli 31:30 ïa e parau ra, “o te vahine râ e mǎtaˈu ia Iehova ra, e haamaitai-rahi-hia ïa.” Tera te hoê manaˈo faufaa: A haapao i te manaˈo o Iehova ia maiti outou i te hoê apiti.

Te aratairaa î i te here a te Atua

4. Eaha te tauturu ta te Atua e horoa ra no nia i te maitiraa i te hoê hoa faaipoipo?

4 Ua horoa mai to tatou Metua î i te here i te raˈi ra o Iehova, i ta ˈna Parau papaihia no te aratai ia tatou i roto i te mau tuhaa atoa. Te na ô ra oia e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.” (Isaia 48:17) E ere ïa i te mea maere ia ite mai tatou i roto i te Bibilia i te mau faaueraa maitatai e au i te mau tau atoa no te maiti i te hoê hoa faaipoipo. Te hinaaro ra Iehova ia vai maoro e ia oaoa noa to tatou faaipoiporaa. No reira oia i horoa mai ai i te tauturu ia taa ia tatou teie mau faaueraa e ia faaohipa ˈtu tatou. E ere anei te reira ta tatou e tiai ra i to tatou Atua Poiete î i te here?—Salamo 19:8.

5. Eaha te mea faufaa roa ia oaoa noa te faaipoiporaa?

5 I to Iehova haamauraa i te faaipoiporaa, ua opua oia e ia riro te reira ei taairaa maoro. (Mareko 10:6-12; Korinetia 1, 7:10, 11) No reira oia e ‘riri ai i te taata e taa ra e ta ˈna vahine,’ e e faatia ˈi i te reira mai te peu noa e o te “poreneia” te tumu. (Malaki 2:13-16; Mataio 19:9; MN) No reira, te maitiraa i te hoê hoa faaipoipo, o te hoê ïa o te mau taahiraa avae hoata ore roa ˈˈe eita e tia ia haafaufaa-ore-hia. Aita i rahi te mau faaotiraa o te faatupu rahi i te oaoa aore ra i te peapea. E nehenehe te hoê maitiraa maitai e haamaitai e e faaoaoa i te oraraa o te hoê taata, area te hoê maitiraa paari ore ra, e hopoi mai ïa i te peapea hopea ore. (Maseli 21:19; 26:21) Ia vai noa te oaoa, mea faufaa roa ia maiti ma te paari e ia hinaaro e rave i te hoê fafauraa maoro, no te mea ua haamau te Atua i te faaipoiporaa mai te hoê auhoaraa o te manuïa maoti te au-maite-raa e te haa-amui-raa.—Mataio 19:6.

6. No te aha te mau tane e te mau vahine apî iho â râ e hinaaro ai e haapao maitai ia maiti ratou i te hoê apiti, e nafea ratou e rave ai i te faaotiraa paari roa ˈˈe?

6 Ia haapao maitai iho â râ te mau tane e te mau vahine apî eiaha te anaanataeraa i te pae tino e te mau hinaaro puai e taati ia haafifi i to ratou haroaroaraa ia maiti ratou i te hoê apiti. Oia mau, e nehenehe te hoê taairaa niuhia i nia noa i taua mau mea ra e paruparu oioi atu a riro atu ai ei au-ore-raa e tae noa ˈtu ei riri. (Samuela 2, 13:15) I te tahi aˈe pae, e nehenehe te here maoro e faahotuhia a haamatau ai tatou i to tatou apiti e a taa maitai aˈe atoa ˈi ia tatou to tatou iho huru. E tia atoa ia taa ia tatou e e ere paha te mea ta to tatou aau i hinaaro i te omuaraa i te mea maitai roa ˈˈe no tatou. (Ieremia 17:9) No reira te aratairaa a te Atua e vai ra i roto i te Bibilia e riro ai ei mea faufaa roa. E tauturu te reira ia tatou ia haroaroa nafea tatou e rave ai i te mau faaotiraa paari roa ˈˈe i roto i te oraraa. Ua faataa te papai salamo ia Iehova mai tei parau ra e: “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra; e aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” (Salamo 32:8; Hebera 4:12) E nehenehe te faaipoiporaa e haamâha i to tatou hinaaro natura i te here e te auhoaraa, te vai atoa ra râ te mau fifi o te titau i te paari e te haroaroaraa.

7. No te aha te tahi pae e ore ai e farii i te aˈoraa niuhia i nia i te Bibilia ia maiti ratou i te hoê apiti, teie râ, e aratai teie haerea ihea?

7 E haerea paari te peeraa i ta te Tumu o te faaipoiporaa i parau no nia i te maitiraa i te hoê apiti. Teie râ, e patoi taue paha tatou ia horoa mai te mau metua aore ra te mau matahiapo Kerisetiano i te aˈoraa niuhia i nia i te Bibilia. E manaˈo paha tatou e aita e taa maitai ra ia ratou to tatou huru, e e turai paha te mau hinaaro puai o te aau ia tatou ia pee i te manaˈo o te mafatu. A faaruru atu ai râ tatou i te mea mau, e tatarahapa paha tatou e aita tatou i haapao i te aˈoraa paari i horoahia mai no to tatou maitai. (Maseli 23:19; 28:26) E riro paha e aita e here to to tatou faaipoiporaa, ma te mau tamarii mea fifi ia haapao atu e ma te hoê atoa paha hoa tiaturi ore. Mea peapea mau ïa ia riro te hoê faanahoraa o tei nehenehe hoi e hopoi mai i te oaoa rahi, ei tumu o te oto rahi!

Te here i te Atua—Te hoê mea faufaa roa

8. Nafea te here i te Atua e tauturu ai ia vai maoro te hoê faaipoiporaa e ia hopoi mai i te oaoa?

8 Parau mau, e tauturu te auraa te tahi i te tahi ia haapaari i te hoê faaipoiporaa. Mea faufaa roa ˈtu â râ te mau mea maitai i na pae e piti atoa ra ia vai noa te faaipoiporaa e ia hopoi mai i te oaoa. E faatupu to raua here i te Atua ra o Iehova i te hoê taairaa maoro e te tahoêraa eita e noaa i te tahi atu mea. (Koheleta 4:12) Ia niu na hoa Kerisetiano faaipoipo i to raua oraraa i nia i te haamoriraa mau a Iehova, e tahoê raua i te pae varua, feruriraa, e morare. E haapii amui raua i te Parau a te Atua. E pure amui raua, e e tahoê te reira i to raua mafatu. E apee te tahi i te tahi i te mau putuputuraa Kerisetiano e e haa amui raua i roto i te taviniraa. E tauturu teie mau mea atoa ia faatupu i te taairaa pae varua o te haafatata ˈtu â te tahi i te tahi. Te mea faufaa ˈtu â, e horoa mai te reira i te haamaitairaa a Iehova.

9. Eaha ta Aberahama i rave no te imi i te hoê vahine na Isaaka, e eaha te faahopearaa?

9 No to ˈna here i te Atua, ua imi te patereareha haapao maitai ra o Aberahama i te faaoaoa ia ˈNa i te taime i maiti ai oia i te hoê vahine na ta ˈna tamaiti o Isaaka. Ua parau Aberahama i te tavini o to ˈna utuafare ta ˈna e tiaturi e: “E faatǎpǔ atu vau ia oe ia Iehova, i te Atua o te raˈi, e te Atua no te fenua atoa nei, e eiaha oe e faataoto i tau tamaiti i te vahine no roto i te mau tamahine a te ati Kanaana ta ˈu e parahi nei; e haere râ oe i to ˈu ra fenua, e to ˈu ra fetii, a rave ai i te tahi vahine na tau tamaiti na Isaaka. . . . Na [Iehova] ïa e tono i tana melahi na mua ia oe, e e noaa ia oe te hoê vahine na tau tamaiti i reira.” Ua riro Rebeka ei vahine faahiahia ta Isaaka i here roa ino.—Genese 24:3, 4, 7, 14-21, 67.

10. Eaha te tahi mau hopoia ta te Bibilia e tuu ra i nia i te mau tane e te mau vahine?

10 Mai te peu e e mau Kerisetiano faaipoipo ore tatou, maoti te here i te Atua e faahotu ai tatou i te mau huru maitatai o te tauturu mai ia raea ia tatou te mau titauraa o te Bibilia i te pae o te faaipoiporaa. I roto i te mau hopoia a te tane e a te vahine, teie te tahi tei faahitihia e te aposetolo Paulo: “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra . . . E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui . . . E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. . . . E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora, e te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:22-33) Mai ta tatou e ite ra, te haamahitihiti ra te mau parau faauruahia a Paulo i te faufaaraa o te aroha e te faatura. No te faaohipa i teie aˈoraa, e titauhia te mǎtaˈu faatura ia Iehova. E titau te reira ia haavî ia ˈna iho ma te aau tae i te tau maitai e te tau ino atoa. E tia ia maraa i te mau Kerisetiano e opua ra e faaipoipo, i te amo i teie hopoia.

Te faaotiraa afea e faaipoipo ai

11. (a) Eaha te aˈoraa no nia i te taime e faaipoipo ai e horoahia ra i roto i te mau Papai? (b) Eaha te hiˈoraa e faaite ra e e haerea paari te peeraa i te aˈoraa Bibilia i papaihia i roto i te Korinetia 1, 7:36?

11 Mea faufaa roa ia ite e ua ineine anei tatou no te faaipoipo. I te mea e mea ê te hoê taata, mea ê te tahi, aita te mau Papai e faataa ra i te hoê faito matahiti. Te faaite ra râ te reira e mea maitai aˈe e tiai e ia “mairi te uaaraa o te apîraa,” te tau ïa e nehenehe ai te mau hinaaro puai e taati e haafifi i te haroaroaraa maitai. (Korinetia 1, 7:36, MN) “I to ˈu iteraa i to ˈu mau hoa i te haamatauraa e te faaipoiporaa, e rave rahi hoi hou te 20raa o te matahiti, mea fifi i te tahi mau taime ia haapao i taua aˈoraa ra,” o ta Michelle ïa e parau ra. “Ua taa râ ia ˈu e no ǒ mai ia Iehova ra te aˈoraa, e e faaite mai oia i te mea maitai anaˈe no tatou. Na roto i te tiairaa no te faaipoipo, ua nehenehe au e haamau i to ˈu feruriraa i nia i to ˈu taairaa e o Iehova e e faarahi i to ˈu ite i te oraraa, eita hoi te reira e noaa hou te 20raa o te matahiti. Tau matahiti i muri aˈe, ua ineine maitai aˈe au no te amo i te mau hopoia e te faaruru i te mau fifi e tupu mai i roto i te faaipoiporaa.”

12. No te aha e riro ai ei mea paari te oreraa e ru i te faaipoipo i te apîraa ra?

12 E itea pinepine mai i te feia e ru i te faaipoipo a vai apî noa ˈi â ratou e e taui to ratou mau hinaaro e ta ratou e titau ra a paari ai ratou. I reira ratou e ite ai e e ere faahou te mau mea ta ratou i manaˈo i te omuaraa e mea au roa, i te mea faufaa. Ua hinaaro mau te hoê potii Kerisetiano e faaipoipo i te 16raa o to ˈna matahiti. Ua faaipoipo to ˈna mama ruau i taua faito matahiti ra, e to ˈna mama atoa. I to te hoê taurearea ta ˈna e anaanatae ra patoiraa i te faaipoipo ia ˈna i taua tau ra, ua maiti oia i te tahi atu taata e hinaaro ra e na reira. I muri aˈe râ, ua autâ rahi oia no ta ˈna faaotiraa ru.

13. E pinepine, te ere ra te feia e faaipoipo oioi roa ra i te aha?

13 Ia opua te tahi e faaipoipo, mea faufaa ia noaa te maramaramaraa paari i te mau mea atoa i taaihia i te reira. E nehenehe te faaipoipo-oioi-roa-raa e hopoi mai i te mau fifi e rave rahi aita na feia faaipoipo apî i ineine maitai i te faaruru atu. Te ere ra paha raua i te ite e te paari e hinaarohia no te faaruru i te ahoaho o te faaipoiporaa e te aratairaa i te tamarii. E tia ia faaipoipo ua ineine anaˈe tatou i te pae tino, te pae feruriraa e te pae varua i te amo i te hoê auhoaraa roa.

14. Eaha te hinaarohia no te faaruru i te mau huru tupuraa ahoaho i roto i te faaipoiporaa?

14 Ua papai Paulo e “e ati” to te feia e faaipoipo “i te tino nei.” (Korinetia 1, 7:28) E tupu mai te mau fifi no te mea e piti atoa ra huru taata taa ê, e eita te mau manaˈo e tu. No to tatou huru tia ore, mea fifi paha ia haapao i ta tatou tuhaa e au i te mau Papai i roto i te faaipoiporaa. (Korinetia 1, 11:3; Kolosa 3:18, 19; Tito 2:4, 5; Petero 1, 3:1, 2, 7) E titauhia te paari e te huru pae varua aueue ore no te imi e te pee i te aratairaa a te Atua no te faaafaro i te mau huru tupuraa ahoaho i roto i te here.

15. Eaha te tuhaa ta te mau metua e nehenehe e amo no te faaineine i ta ratou mau tamarii no te faaipoiporaa? A horoa na i te hoê hiˈoraa.

15 E nehenehe ta te mau metua e faaineine i ta ratou mau tamarii na roto i te tautururaa e ia taa ia ratou te faufaaraa e pee i te aratairaa a te Atua. Na roto i te faaohiparaa ma te aravihi i te Bibilia e te mau papai Kerisetiano, e tauturu te mau metua i to ratou huaai ia haroaroa e ua ineine anei ratou aore ra te taata ta ratou e manaˈo ra e apiti i te rave i te fafauraa o te faaipoiporaa. * Ua manaˈo o Blossom, 18 matahiti, e ua tupu to ˈna here no te hoê taurearea o ta ˈna amuiraa. E tavini taime taatoa oia ei pionie, e te hinaaro ra raua e faaipoipo. Ua ani râ to ˈna mau metua ia ˈna e tiai hoê matahiti, ma te manaˈo e mea apî roâ oia. Ua papai o Blossom i muri aˈe e: “Ua mauruuru roa vau e ua faaroo vau i taua aˈoraa paari ra. I roto i taua matahiti ra, ua noaa rii maa paari ia ˈu e ua ite aˈera vau e aita to teie taurearea e mau huru maitatai o te faariro ia ˈna ei hoa faaipoipo maitai. I te pae hopea, ua faarue oia i te faanahonahoraa, e ua ape au i te hoê ati i roto i to ˈu oraraa. Mea faahiahia mau te mau metua paari e nehenehe to ratou haroaroaraa e tiaturihia!”

‘A faaipoipo ia au i te Fatu’

16. (a) Nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e tamatahia i te pae o te ‘faaipoiporaa ia au i te Fatu’? (b) Ia tupu te hinaaro e faaipoipo i te hoê taata tiaturi ore, e tia ia feruri te mau Kerisetiano i te aha?

16 Mea maramarama roa te aratairaa a Iehova no te mau Kerisetiano: ‘A faaipoipo ia au i te Fatu.’ (Korinetia 1, 7:39) E tamatahia paha te mau metua Kerisetiano e ta ratou mau tamarii i te reira paeau. Nafea râ ïa? E hinaaro paha te mau taurearea e faaipoipo, aita râ paha e hoa maitai i roto i te amuiraa. E au ra paˈi e te reira iho â. E iti aˈe paha te tane i te vahine i te tahi vahi, aore ra aita paha hoê aˈe taata e manaˈohia ra e e tano i taua vahi ra. E anaanatae paha te hoê taurearea e ere i te melo pûpûhia o te amuiraa i te hoê potii Kerisetiano (aore ra te tahi i te tahi), tupu atura te ahoaho e te hinaaro e tuu i te mau faito ta Iehova i haamau i te hiti. I roto i taua mau huru tupuraa ra, mea maitai ia feruri i te hiˈoraa o Aberahama. Te hoê ravea i tapea ˈi oia i to ˈna taairaa maitai e te Atua, o to ˈna ïa haapapuraa e ia faaipoipo ta ˈna tamaiti o Isaaka i te hoê vahine haamori mau ia Iehova. Ua na reira atoa o Isaaka no ta ˈna tamaiti o Iakoba. Ua titauhia ia tutava te taatoaraa, ua faaoaoa râ te reira i te Atua e ua horoa mai i ta ˈna haamaitairaa.—Genese 28:1-4.

17. No te aha te faaipoiporaa i te hoê taata tiaturi ore e nehenehe ai e riro ei fifi rahi, e eaha te tumu faufaa roa ˈˈe e ‘faaipoipo ai ia au i te Fatu’?

17 I roto i te tahi nau tupuraa, ua riro mai te taata tiaturi ore ei Kerisetiano i te pae hopea. Ua riro pinepine râ te faaipoiporaa i te feia tiaturi ore ei fifi rahi. E ere hoê â tiaturiraa, faito e tapao ta te feia i amui-au-ore-hia. (Korinetia 2, 6:14) E nehenehe te reira e tuino i te aparauraa e te oaoa o te faaipoiporaa. Ei hiˈoraa, ua autâ rahi te hoê vahine Kerisetiano no te mea, i muri aˈe i te hoê putuputuraa faaitoito mau, aita ta ˈna i nehenehe e hoˈi i te fare e paraparau atu ai no nia i te mau mea pae varua e ta ˈna tane tiaturi ore. Te mea faufaa ˈtu â, oia mau ïa, e tumu parau o te taiva-ore-raa ia Iehova te ‘faaipoiporaa ia au i te Fatu.’ Ia faaohipa tatou i te Parau a te Atua, eita to tatou aau e faahapa ia tatou, no te mea te rave ra tatou i te mea “e mauruuru ai oia ra.”—Ioane 1, 3:21, 22.

18. Ia opua te hoê e faaipoipo, e tia ia haapao maitai i teihea mau mea faufaa, e no te aha?

18 Ia opua te hoê e faaipoipo, e tia ia haapao maitai na mua oia i te maitai morare e te huru pae varua o te taata ta ˈna e manaˈo ra e apiti. E faufaa hau ê to te huru taata Kerisetiano, to te here i te Atua e te taairaa ia ˈna ma te aau atoa, i te haviti pae tino. E fanaˈo te feia e mauruuru e e haapao i ta ratou hopoia e riro ei hoa faaipoipo puai i te pae varua, i te farii maitai a te Atua. E te faito paari roa ˈˈe e raea i na hoa faaipoipo, maoti ïa te here o na pae e piti i te Atua Poiete e to raua farii-maite-raa i ta ˈna aratairaa. E na reira Iehova e faahanahanahia ˈi, e e haamata ˈi te faaipoiporaa i nia i te hoê eˈa pae varua maitai o te tauturu e ia vai maoro te faaipoiporaa.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Fepuare 1999, mau api 4-8.

Nafea outou e pahono ai?

• No te aha e hinaarohia ˈi te aratairaa a te Atua no te maiti i te hoê hoa faaipoipo maitai?

• Nafea te here i te Atua e tauturu ai ia haapaari i te taairaa o te faaipoiporaa?

• Nafea te mau metua e nehenehe ai e faaineine i ta ratou mau tamarii no te faaipoiporaa?

• No te aha e mea faufaa ia ‘faaipoipo ia au i te Fatu’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

Ia haapao outou i te aˈoraa a te Atua no te maiti i to outou apiti, e nehenehe e noaa mai te oaoa rahi

[Hohoˈa i te api 18]

E mau haamaitairaa rahi tei te ‘faaipoiporaa ia au i te Fatu’