Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faatiaraa te Atua i te mauiui—E fatata i te hope

Te faatiaraa te Atua i te mauiui—E fatata i te hope

Te faatiaraa te Atua i te mauiui—E fatata i te hope

I TE mau vahi atoa e hiˈo ai outou, te vai ra te mauiui. Na te tahi mau taata e haamauiui ia ratou iho. E peehia ratou i te maˈi purumu aore ra e faaruru ratou i te mau faahopearaa o te raau taero aore ra te inu-hua-raa aore ra te puhipuhiraa avaava. Aore ra e fifihia to ratou ea no te mau peu tamaaraa tano ore. Tera râ, na te tahi mau mea aore ra tupuraa eita e noaa i te taata au noa i te haavî, e faatupu ra i te mauiui rahi: mai te tamaˈi, te haavîraa uˈana i te opu taata ê, te ohipa ino, te veve, te oˈe, te maˈi. Te tahi atu mea eita roa ˈtu ta te taata e nehenehe e haavî, o te mauiui ïa o te matahiti rahi e te pohe.

Te haapapu maira te Bibilia e ‘e aroha te Atua.’ (Ioane 1, 4:8) No te aha râ te hoê Atua î i te here i faatia ˈi e ia tupu noa teie mauiui atoa ehia rahiraa senekele i te maoro? Afea oia e faaafaro ai i teie tupuraa? No te pahono i teie mau uiraa, mea titauhia ia hiˈopoa tatou i te opuaraa a te Atua no te taata. E tauturu mai te reira ia taa ia tatou no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui e eaha ta ˈna e rave no nia i te reira.

Te ô o te tiamâraa e maiti

I to te Atua poieteraa i te taata matamua, aita oia i hamani noa i te hoê tino ma te hoê roro. Aita atoa te Atua i poiete ia Adamu e ia Eva ei matini aita e feruriraa. Ua tuu oia i te ravea o te tiamâraa e maiti i roto ia raua. E ô maitai roa tera, no te mea “hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.” (Genese 1:31) Oia, ‘mea tia roa ta ˈna ohipa.’ (Deuteronomi 32:4) E haafaufaa tatou paatoa i teie ô o te tiamâraa e maiti no te mea eita tatou e hinaaro e ia faaueue noa mai to tatou mau manaˈo e ta tatou mau ohipa atoa ia tatou ma te ore tatou e nehenehe e maiti i te tahi mea.

Teie râ, e tia anei ia tatou ia faaohipa i te ô maitai roa o te tiamâraa e maiti ma te taotia-ore-hia? I roto i te mau faaueraa i horoahia na te mau Kerisetiano matamua, te pahono ra te Parau a te Atua: “Ei feia tiamâ outou, eiaha râ taua tiamâ no outou ra e faarirohia ei tapoˈi parau ino, ei tavini râ outou no te Atua.” (Petero 1, 2:16) No te maitai o te taata, mea titauhia ia haamau i te mau taotiaraa. No reira e tia ˈi ia faatanohia te tiamâraa e maiti e te ture. Aita anaˈe, e huananeraa ïa te tupu mai.

Ta vai ture?

Na ta vai ture e faataa eaha te mau taotiaraa e tano o te tiamâraa? Ua taaihia te pahonoraa i teie uiraa e te tumu rahi i faatia ˈi te Atua i te mauiui. I te mea e na te Atua i hamani i te taata, mea ite aˈe ïa oia teihea mau ture e tia i te taata ia auraro no to ratou iho maitai e no to vetahi ê maitai. Teie ta te Bibilia e faataa ra: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.”—Isaia 48:17.

Papu maitai, teie te manaˈo faufaa roa: Aita te taata i hamanihia ia faataa ê mai ratou i te Atua. Ua hamani oia ia ratou ma te ravea e taaihia ˈi to ratou manuïaraa e to ratou oaoaraa i te auraroraa i ta ˈna mau ture tia. Ua parau o Ieremia, te peropheta a te Atua, e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23.

Ua hamani te Atua i te taata ia auraro ratou i ta ˈna mau ture materia, mai te ture o te puai aratoraa. Oia atoa, ua hamani oia i te taata ia auraro ratou i ta ˈna mau ture morare, tei opuahia no te au-maite-raa o te huitaata. No reira te Parau a te Atua e faaitoito ai e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao.”—Maseli 3:5.

No reira, eita roa ˈtu te fetii taata e manuïa i te faanaho ia ˈna iho ma te ore e faaterehia mai e te Atua. Ma te tamata i te faataa ê mai i te Atua, e opua te taata i te mau faanahoraa totiare, ihiihi, poritita, e faaroo o te aa te tahi i te tahi, e ‘e faatere te taata i te taata no to ˈna iho pohe.’—Koheleta 8:9, MN.

Eaha tei ore i manuïa?

Ua horoa te Atua i te hoê haamataraa tia roa na to tatou nau metua matamua, o Adamu raua o Eva. E tino e e feruriraa tia roa to raua e e ô paradaiso to raua nohoraa. Ahiri raua i auraro i ta te Atua ture, e vai noa ïa raua i roto i te tia-roa-raa e te oaoa. Ia maoro rii, e riro raua ei metua o te hoê fetii taata tia roa e te oaoa o te ora i nia i te hoê fenua paradaiso. Tera hoi te opuaraa a te Atua no te nunaa taata.—Genese 1:27-29; 2:15.

Tera râ, ua faaohipa hape to tatou nau tupuna matamua i to raua tiamâraa e maiti. Ua hape raua i te manaˈoraa e e manuïa raua ia faataa ê mai raua i te Atua. Ma te hinaaro mau, ua tahiti raua i te mau taotiaraa o ta ˈna mau ture. (Genese, pene 3) No te mea ua faarue raua i ta ˈna faatereraa, aita ïa e titau-faahou-hia ra ia atuatu noa oia ia raua i roto i te tia-roa-raa. ‘Ua ino raua, e ere hoi to raua ra tapao i to ta ˈna ra tamarii.’—Deuteronomi 32:5.

Mai to raua iho â faaroo-ore-raa i te Atua, ua haamata to Adamu e to Eva tino e to raua feruriraa i te ino. Tei ia Iehova hoi te tumu o te ora. (Salamo 36:9) No reira, no te mea ua faaatea ê mai raua ia Iehova, ua riro maira nau taata faaipoipo matamua ei mea tia ore, a pohe atu ai i te pae hopea. (Genese 3:19) Ia au i te mau ture o te tufaa ihi tapao tupuna, e noaa noa ïa i to raua huaai te mea e vai ra ia raua ra ei metua. E eaha tera mea? Te tia-ore-raa ïa e te pohe. No reira te aposetolo Paulo i papai ai e: “No te taata hoê ra i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.”—Roma 5:12; MN.

Te tumu parau rahi—Te mana arii

I to Adamu raua o Eva patoiraa i te Atua, ua aa raua i to ˈna mana arii, oia hoi, to ˈna tiaraa e faatere. E nehenehe hoi ta Iehova e haamou ia raua e e haamata faahou e te tahi atu nau taata faaipoipo, tera râ, eita te reira e faaafaro i te tumu parau ta vai te faatereraa tia e te maitai roa ˈˈe no te taata. Na roto i te vaiihoraa i te taime ia haamau ratou i ta ratou mau taiete ia au i to ratou iho mau manaˈo, e faaite ïa te taata ma te feaa ore e e manuïa anei ta ratou faatereraa ma te faataa ê mai i te Atua.

Eaha ta te mau tausani matahiti o te tuatapaparaa o te taata e faaite ra? I te roaraa o taua mau senekele atoa ra, ua tamatamata te taata e rave rahi huru faanahoraa totiare, ihiihi, poritita, e faaroo. Teie râ, ua tamau noa te ino e te mauiui. Oia mau, ‘ua rahi atu â te ino o te mau taata iino,’ i to tatou iho â râ tau.—Timoteo 2, 3:13.

Ua itehia te mau haereraa i mua faahiahia roa i te pae aivanaa e te tapihaa i te senekele 20. Ua ite-atoa-hia râ te mauiui ino roa ˈˈe i roto i te tuatapaparaa taatoa o te nunaa taata. E noa ˈtu eaha te mau mea apî i te pae rapaauraa i noaa mai, tera noâ te ture a te Atua: E maˈi, e ruau, e pohe atu ai te mau taata i atea ê mai i te Atua, te tumu o te ora. Mea papu maitai ïa e eita ta te taata e nehenehe e ‘haapao i to ˈna iho taahiraa’!

Mana arii o te Atua i haapapuhia

Ua faaite teie tupuraa au ore e faataa ê mai i te Atua, i te faaiteraa hoê, e eita roa ˈtu te faatereraa a te taata tei taa ê mai i te Atua e manuïa. O te faatereraa a te Atua anaˈe te nehenehe e hopoi mai i te oaoa, te auhoêraa, te ea, e te ora. Hau atu â, te faaite ra te Parau hape ore a te Atua ra o Iehova, oia te Bibilia Moˈa, e te ora nei tatou i te “anotau hopea” o te faatereraa a te taata tei taa ê mai i te Atua. (Timoteo 2, 3:1-5) E fatata te faatiaraa Iehova i te reira e te ino e te mauiui i te hope.

E fatata te Atua i te faaô mai i roto i te mau ohipa a te taata. Te na ô maira te mau Papai e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [te mau faatereraa a te taata e vai nei], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [i nia i te raˈi], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê [e ore roa te taata e faatere faahou i te fenua]; e hope roa hoi taua mau basileia ra [mau faatereraa e vai nei] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:44.

Te faatiaraa i te mana arii o te Atua ra o Iehova maoti te Basileia i te raˈi, tera te tumu parau o te Bibilia. Tera ta Iesu haapiiraa matamua roa. Teie ta ˈna i parau: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.

Ia mono te faatereraa a te Atua i ta te taata, o vai te ora ˈtu e o vai o te ore e ora ˈtu? I roto i te Maseli 2:21, 22, te haapapuhia ra tatou e: “Na te feia piˈo ore hoi [o te turu i te faatereraa a te Atua] e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia râ te paieti ore [o te ore e turu i te faatereraa a te Atua] i te fenua nei.” Ua himene te papai salamo i faauruahia e te Atua e: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra . . . Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:10, 11, 29.

Te hoê ao apî faahiahia

I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua, e parahi te feia e ora ˈtu i te hopea o teie nei faanahoraa o te mau mea i nia i te hoê fenua tei tamâhia i te ino e te mauiui. E haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra te horoahia na te taata, e ia maoro rii, ‘e î te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.’ (Isaia 11:9) E faatupu teie haapiiraa faaitoito o te patu i te hoê fetii taata au maitai i roto i te hau mau. No reira, aita faahou e tamaˈi, e taparahiraa taata, e haavîraa uˈana, e maferaraa, e eiâraa, aore ra te tahi atu â mau ohipa iino.

E mau maitai pae tino faahiahia te niniihia mai i nia i te feia faaroo e ora i roto i te ao apî a te Atua. E iriti-ê-hia te mau faahopearaa iino atoa o te patoiraa i te faatereraa a te Atua. E riro e no tahito te tia-ore-raa, te maˈi, te ruauraa, e te pohe. Te haapapu maira te Bibilia e: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” Hau atu â, te tǎpǔ ra te mau Papai e: “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.” (Isaia 33:24; 35:5, 6) Auê te oaoa e ia fanaˈo tatou i te ea maitai roa i te mau mahana atoa—aita e hopearaa!

I raro aˈe i te aratairaa î i te here a te Atua, e faaohipa to te ao apî mau taata i to ratou puai e to ratou mau aravihi no te faariro i te fenua taatoa ei paradaiso. E ore roa te veve, te poia, e te nohoraa ore, no te mea te na ô ra te parau tohu a Isaia e: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu.” (Isaia 65:21, 22) Oia mau, ‘e parahi ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.’—Mika 4:4.

Na te Atua e na te feia faaroo e haapao ma te here i te fenua. Teie ta tatou mau haapapuraa bibilia: “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra . . . E pǔpû mai hoi te pape na te medebara, e te pape tahe i te fenua mǎrô ra.” (Isaia 35:1, 6) “E riro hoi e maa sitona [e rave rahi] tei te fenua [e e hotu rahi te maa] i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:16; MN.

Eaha ïa no te mau mirioni taata i pohe? E faahoˈihia mai te feia ta te Atua e haamanaˈo i te ora, no te mea “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) Oia, e faahoˈihia mai tei pohe i te ora. E haapiihia ratou i te mau parau mau faahiahia no nia i te faatereraa a te Atua e e horoahia ˈtu te ravea e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso.—Ioane 5:28, 29.

Mea na roto i teie mau ravea e faaore roa ˈi te Atua ra o Iehova i te huru tupuraa riaria o te mauiui, te maˈi, e te pohe o tei faatîtî i te huitaata e mau tausani matahiti i te maoro. Aita faahou e maˈi! Aita faahou e melo paruparu! Aita faahou e pohe! “Na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea [e] mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:3, 4.

Mea na reira te Atua e faaore ai i te mauiui. E haamou oia i teie ao piˈo, e avari atu ai i te hoê faanahoraa apî roa o te mau mea i reira ‘e vai ai te parau-tia.’ (Petero 2, 3:13) Auê ïa parau apî oaoa e! E hinaaro ru to tatou i taua ao apî ra. E eita tatou e tiai maoro no te ite atu. Ia au i te tupuraa o te mau parau tohu bibilia, ua ite tatou e te fatata maira te ao apî, e e fatata te faatiaraa a te Atua i te mauiui i te hope.—Mataio 24:3-14.

[Tumu parau tarenihia i te api 8]

Te manuïa-ore-raa te faatereraa a te taata

Teie ta te faatere hau nui Heremani tahito o Helmut Schmidt i parau no nia i te faatereraa a te taata: “Ua faatere noa iho â tatou te taata nei . . . i te hoê tuhaa o te ao, e i te rahiraa o te taime, ma te ino mau. . . . Aita roa ˈtu tatou i faatere aˈenei i te fenua i roto i te hau taotia-ore-hia.” Ua tapao te Human Development Report 1999 e: “Te faaara ra te mau fenua atoa e te ino atura to ratou niu totiare i te arepurepuraa totiare, te ohipa ino rahi atu â, e te haavîraa uˈana i te fare rahi atu â. . . . Te maraa nei te mau haamǎtaˈuraa i nia i te fenua taatoa, te hemo nei te mau ravea a te mau hau no te faaruru atu e te mau haaraa a te mau nunaa rau, i te reira.”

[Hohoˈa i te api 8]

“E oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:11

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 5]

Te toru mai nia mai, mama e tamarii: FAO photo/B. Imevbore; i raro, paainaraa: U.S. National Archives photo