Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamauraa i te hoê utuafare puai i te pae varua

Te haamauraa i te hoê utuafare puai i te pae varua

Te haamauraa i te hoê utuafare puai i te pae varua

‘A [tamau] i te haapii ia ratou e ia paari ma te aˈo [e te mau faaararaa a Iehova].’—EPHESIA 6:4; MN.

1. Eaha te opuaraa a te Atua no te utuafare, eaha râ tei tupu maoti?

 “IA FANAU orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei.” (Genese 1:28) I to ˈna parauraa i teie mau parau ia Adamu e ia Eva, te haamau ra te Atua ra o Iehova i te faanahoraa o te utuafare. (Ephesia 3:14, 15) Ia hiˈo raua i mua, e nehenehe taua na taata matamua ra e ite atea i te hoê fenua î i to raua huaai—te hoê fetii taata rahi e feia tia roa anaˈe e ora ra ma te oaoa i nia i te hoê fenua paradaiso e e haamori ra ma te tahoê i to ratou Atua Poiete Rahi. Ua topa râ o Adamu e o Eva i roto i te hara, e aita ˈtura te fenua i î i te taata parau-tia e te mǎtaˈu i te Atua. (Roma 5:12) Area râ, ua ino oioi te oraraa utuafare, e ua ite-rahi-hia te riri, te haavîraa uˈana e te ereraa i te “aroha,” i teie iho â râ “anotau hopea nei.”—Timoteo 2, 3:1-5; Genese 4:8, 23; 6:5, 11, 12.

2. Eaha te mau ravea o te mau huaai o Adamu, eaha râ te hinaarohia no te haamau i te hoê utuafare puai i te pae varua?

2 Ua poietehia o Adamu e o Eva ia au i te huru o te Atua. Noa ˈtu e e taata hara oia i teie nei, ua faatiahia Adamu e fanau i te tamarii e Iehova. (Genese 1:27; 5:1-4) Mai to ratou metua, e ravea morare to te mau huaai o Adamu e e nehenehe ta ratou e haapii i te faataa ê i te mea maitai i te mea ino. E nehenehe ratou e haapiihia nafea ia haamori i to ratou Atua Poiete e no nia i te faufaaraa e here ia ˈna ma to ratou aau, to ratou nephe, to ratou manaˈo, e to ratou puai atoa. (Mareko 12:30; Ioane 4:24; Iakobo 1:27) Hau atu â, e nehenehe ratou e haamatarohia ia “rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o [te] Atua.” (Mika 6:8) Ei feia hara râ, mea hinaarohia ia haapao maitai roa ratou no te haamau i te hoê utuafare puai i te pae varua.

A faaherehere maite i te taime

3. Nafea te mau metua e nehenehe ai e “faaherehere maite i te taime” no te aratai i te mau tamarii Kerisetiano?

3 I teie anotau hopea fifi mau, e tia ia ravehia te tutavaraa rahi e ia riro mai te mau tamarii ei feia o te ‘hinaaro ia Iehova e te riaria mau i te ino.’ (Salamo 97:10) E “faaherehere maite” te mau metua paari “i te taime” no te haapao i teie hopoia fifi. (Ephesia 5:15-17) Mai te peu e e metua outou, nafea outou e rave ai i te reira? A tahi, a haamau i te mau fa matamua, a haapao maitai ai i “te mau mea i hau i te maitai ra,” e tae noa ˈtu i te haapiiraa e te haamataroraa i ta outou mau tamarii. (Philipi 1:10, 11) A piti, eiaha to outou huru oraraa ei mea titau rahi. E tia paha ia tuu outou i te tahi mau ohipa e ere i te mea faufaa roa i te hiti. Aore ra e hinaaro paha outou e haapae i te tahi mau taoˈa faufaa ore e pau te taime e atuatu atu. Ei metua Kerisetiano, eita roa ˈtu outou e tatarahapa i te raveraa i te tutavaraa i hinaarohia no te aratai i te mau tamarii o te mǎtaˈu i te Atua.—Maseli 29:15, 17.

4. Nafea te hoê utuafare e vai tahoê noa ˈi?

4 Eita e mâuˈa te tutavaraa i te horoa i te taime no ta outou mau tamarii, no te mau ohipa pae varua iho â râ, e o te ravea maitai roa ˈˈe tera ia tahoê noa te utuafare. Eiaha râ e vaiiho ia tupu hape noa mai te reira. A tapura i te tahi mau taime ta outou e rave e o ratou. E ere ïa te auraa e faaea noa i roto i te hoê â fare, a rave noa ˈi te taata taitahi i ta ˈna i hinaaro. E tupu maitai roa mai te mau tamarii ia haapaohia ˈtu ratou i te mau mahana atoa. E tia ia faaitehia te here e te tapitapi ma te pipiri ore. Hou ratou a faaoti ai e fanau i te tamarii, e tia i te feia faaipoipo ia feruri maite i teie hopoia faufaa. (Luka 14:28) Eita ïa ratou e hiˈo i te aratairaa i te tamarii mai te hoê ohipa teimaha. E manaˈo râ ratou e e fanaˈoraa taa ê haamaitaihia tera.—Genese 33:5; Salamo 127:3.

A haapii na roto i te parau e te hiˈoraa

5. (a) E haamata te haapiiraa i te mau tamarii ia here ia Iehova na roto i te aha? (b) Eaha te aˈoraa e horoahia ra na te mau metua i roto i te Deuteronomi 6:5-7?

5 Te haapiiraa i ta outou mau tamarii ia here ia Iehova, e haamata ïa na roto i to outou iho here ia ˈna. E turai te here puai i te Atua ia outou ia haapao i ta ˈna mau faaueraa atoa ma te taiva ore. E titau atoa te reira ia aratai i te mau tamarii “ma te aˈo e te mau faaararaa a Iehova.” (Ephesia 6:4, MN) Te aˈo ra te Atua i te mau metua ia horoa i te hiˈoraa na ta ratou mau tamarii, ia aparau e o ratou, e ia haapii ia ratou. Te na ô ra te Deuteronomi 6:5-7 e: “E hinaaro atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to puai atoa. E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” Na roto i te faaitoito-tamau-raa e te faahitihitiraa, e nehenehe ta outou e haaputa i te mau faaueraa a te Atua i roto i te feruriraa o ta outou mau tamarii. I reira to outou huaai e ite ai i to outou here ia Iehova e e hinaaro atoa ˈi e faatupu i te taairaa piri e oia.—Maseli 20:7.

6. Nafea te mau metua e faaohipa ˈi i te mea e e haapii mai te mau tamarii na roto i te hiˈoraa?

6 Mea anaanatae roa na te mau tamarii e haapii. E faaroo e e hiˈopoa ratou ma te maramarama e mea oioi ratou i te pee i to outou hiˈoraa. Ia ite ratou e e ere outou i te mea nounou taoˈa, e tauturu te reira ia ratou ia haapii nafea ia pee i te aˈoraa a Iesu. E haapii outou ia ratou eiaha ia haapeapea no te mau mea materia, ia ‘mata râ i te imi i te basileia o te Atua.’ (Mataio 6:25-33) Na roto i te faatupuraa i te aparauraa maitai e te faaitoito i nia i te parau mau bibilia, te amuiraa o te Atua, e te mau matahiapo i nominohia, e haapii outou i ta outou mau tamarii ia faatura ia Iehova e ia haafaufaa i ta ˈna mau faanahoraa pae varua. I te mea e mea oioi te mau tamarii i te ite mai i te mau tuea-ore-raa, e tia ia paturuhia te haapii-vaha-raa e te hoê haerea e te hoê huru feruriraa o te faaite i to outou mauruuru rahi no te mau mea pae varua. Auê ïa haamaitairaa e ia ite te mau metua e ua faatupu to ratou hiˈoraa maitai i te here ia Iehova ma te aau atoa i roto i ta ratou mau tamarii!—Maseli 23:24, 25.

7, 8. Eaha te hiˈoraa e faaite ra i te faufaaraa e faaineine i te mau tamarii mai to ratou apî-roa-raa mai â, e maoti o vai e manuïa ˈi te reira?

7 Te itehia ra te faufaaraa e faaineine i te mau tamarii mai to ratou apî-roa-raa mai â i roto i te hoê hiˈoraa no Venezuela mai. (Timoteo 2, 3:15) O to na feia faaipoipo apî ïa o Félix e o Mayerlín. E mau tavini pionie raua. I te fanauraahia to raua tamaiti o Felito, ua hinaaro mau raua e rave faahope roa i ta raua hopoi e aratai ia ˈna ei taata haamori mau ia Iehova. Ua haamata Mayerlín i te taio atu ia Felito i te buka ra Ta ˈu buka aamu bibilia, neneihia e te mau Ite no Iehova. I to ˈna aiûraa ra, e au ra e te taa ra ia ˈna o Mose e te tahi atu mau taata i penihia i roto i te buka.

8 Mea apî roâ o Felito a haamata ˈi oia i te poro o oia anaˈe. Ua faatupu oia i to ˈna hinaaro e riro ei taata poro i te Basileia, e i muri aˈe, ua bapetizohia oia. Ia maoro rii aˈe, ua riro mai oia ei pionie tamau. Te na ô ra to ˈna na metua e: “A hiˈo atu ai mâua i to mâua tamaiti ia haere i mua, te taa ra ia mâua e maoti ïa Iehova e ta ˈna haapiiraa i manuïa ˈi mâua.”

A tauturu i te mau tamarii ia tupu maitai i te pae varua

9. No te aha e tia ˈi ia mauruuru tatou no te haapiiraa pae varua e noaa ra ia tatou na roto i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari?

9 E rave rahi mau vea, e mau hanere buka, e e mau tausani tumu parau i roto i te Internet o te pûpû ra i te aˈoraa no nia i te aratairaa i te mau tamarii. E pinepine roa “eita roa ˈtu te mau parau e tuea,” o ta te hoê ïa numera taa ê a te Newsweek no nia i te mau tamarii e parau ra. “Mea huru ê roa ˈtu â ia riro te hoê parau ta outou i manaˈo e e nehenehe ta outou e tiaturi, ei mea hape roa.” Te mauruuru mau ra tatou i te mea e ua horoa rahi mai Iehova no te haapiiraa i te mau utuafare e ia tupu ratou i te pae varua! Te haafaufaa roa ra anei outou i te mau faanahoraa atoa i ravehia na roto i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari?—Mataio 24:45-47.

10. Nafea te mau metua e te mau tamarii atoa e faufaahia ˈi i te hoê haapiiraa bibilia maitai e te utuafare?

10 Te hoê mea faufaa roa e hinaarohia, o te hoê ïa haapiiraa bibilia tamau e te utuafare e faaterehia ma te huru au mau. Ia noaa mau te haapiiraa, ia riro te reira ei mea oaoa e te faaitoito, e titauhia te faaineine-maitai-raa. Na roto i te haaparaparauraa i ta ratou mau tamarii, e nehenehe te mau metua e ite eaha to roto i to ratou mafatu e to ratou feruriraa. Te hoê ravea e itehia ˈi e mea maitai anei te haapiiraa utuafare, o te hiˈopoaraa ïa e te tiai ru ra anei te mau melo atoa o te utuafare i te reira.

11. (a) Eaha te tahi mau fa ta te mau metua e nehenehe e tauturu i ta ratou mau tamarii ia haamau? (b) Eaha te faahopearaa i to te hoê tamahine Tapone titauraa i ta ˈna fa?

11 E puai atoa te hoê utuafare i te pae varua maoti te mau fa niuhia i nia i te Bibilia, e e tia ia tauturu te mau metua i ta ratou mau tamarii ia haamau i te reira. Te tahi mau fa e au, te taioraa ïa i te Bibilia i te mau mahana atoa, te riroraa ei taata poro tamau i te parau apî maitai, e te haereraa i mua e ia tae roa i te pûpûraa e te bapetizoraa. Te vai atoa ra te tahi atu â mau fa mai te taviniraa taime taatoa ei pionie, i te Betela, aore ra ei mitionare. A haere noa ˈi oia i te haapiiraa tuatahi, ua haamau te hoê tamahine Tapone o Ayumi te iˈoa ei fa na ˈna te pororaa i te taatoaraa o ta ˈna piha haapiiraa. No te faatupu i te anaanatae o ta ˈna orometua haapii e o to ˈna mau hoa haapiiraa, ua noaa ia ˈna te parau faatia e tuu tau papai bibilia i roto i te vairaa buka. Ei faahopearaa, ua faatere oia 13 haapiiraa bibilia i te roaraa o ta ˈna na matahiti haapiiraa tuatahi e ono. Ua riro mai hoê o teie feia haapii Bibilia e te tahi atu i roto i to ˈna utuafare, ei Kerisetiano bapetizohia.

12. Nafea te mau tamarii e faufaa-rahi-roa ˈˈe-hia ˈi i te mau putuputuraa Kerisetiano?

12 Mea faufaa atoa te haere-tamau-raa i te putuputuraa no te haamaitai i te ea pae varua. Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau hoa faaroo ‘eiaha e faarue i to ratou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu.’ Eiaha te reira ia riro ei peu matau na tatou, no te mea e faufaa-rahi-hia te feia apî e te feia paari atoa i te tae-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano. (Hebera 10:24, 25; Deuteronomi 31:12) E tia ia haapiihia te mau tamarii ia faaroo maitai. Mea faufaa roa atoa te faaineineraa i te mau putuputuraa, e noaa mai hoi te maitai rahi roa ˈˈe na roto i te horoaraa i te mau pahonoraa. E haamata paha te hoê tamarii apî na roto i te faahitiraa tau taˈo aore ra te taioraa i te hoê tuhaa iti o te hoê paratarafa, mea maitai aˈe râ ia haamatarohia te mau tamarii i te imi i te mau pahonoraa e te faahiti i te reira na roto i ta ratou iho mau parau. Te horoa ra anei outou, te mau metua, i te hiˈoraa na roto i te horoa-tamau-raa outou iho i te mau pahonoraa faahiahia? Mea maitai atoa mai te peu e te vai ra ta te melo taitahi o te utuafare te hoê Bibilia, te hoê buka himene, e te hoê buka e faaohipahia ra no te tauaparauraa bibilia.

13, 14. (a) No te aha e tia ˈi ia haa te mau metua e ta ratou mau tamarii i roto i te taviniraa? (b) Eaha te tauturu i te faariro i te pororaa ei mea maitai e te oaoa na te mau tamarii?

13 E aratai te mau metua paari i te itoito o te apîraa o ta ratou mau tamarii e ia tavini ratou ia Iehova a tauturu ai ia ratou ia faariro i te pororaa ei tuhaa faufaa i roto i to ratou oraraa. (Hebera 13:15) Mea na roto noa i te haaraa e ta ratou mau tamarii i roto i te taviniraa e papu ai i te mau metua e e fanaˈo ta ratou feia apî i te haamataroraa i hinaarohia no te riro ei tavini “aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.” (Timoteo 2, 2:15) E o outou ïa? Mai te peu e e metua outou, te tauturu ra anei outou i ta outou mau tamarii ia ineine ratou no te taviniraa? E tauturu te na reiraraa i te faariro i te taviniraa ei mea oaoa, te faahiahia e te manuïa no ratou.

14 No te aha e riro ai ei mea maitai ia haa amui te mau metua e ta ratou mau tamarii i roto i te taviniraa? E na reira te mau tamarii e nehenehe ai e tapao e e pee i te hiˈoraa maitai o to ratou mau metua. I taua atoa ra taime, e itea i te mau metua te huru feruriraa, te haerea, e te aravihi o ta ratou mau tamarii. A rave mau na i ta outou mau tamarii na muri ia outou i roto i te mau tuhaa rau o te taviniraa. Mai te peu e e nehenehe, ei pute no te pororaa ta te tamarii taitahi, e a haapii ia ˈna ia vai mâ noa te reira e te au ia hiˈohia ˈtu. Maoti te haamataroraa e te faaitoitoraa tamau, e faatupuhia te oaoa mau e tavini, e e hiˈo te mau tamarii i te ohipa pororaa mai te hoê ravea e faaite ai i te here i te Atua e te aroha i te taata-tupu.—Mataio 22:37-39; 28:19, 20.

A atuatu i te ea pae varua

15. I te mea e mea faufaa roa ia atuatu i te ea pae varua o te utuafare, eaha ïa te tahi mau ravea?

15 Mea faufaa roa ia atuatu i te ea pae varua o te utuafare. (Salamo 119:93) Te hoê ravea, o te tauaparauraa ïa i nia i te mau mea pae varua e to outou utuafare i te mau taime maitai atoa. E tauaparau anei outou i nia i te irava bibilia o te mahana e o ratou? E peu matau anei na outou te faatiaraa i te mau tupuraa i roto i te pororaa aore ra i te mau manaˈo no roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! apî ‘ia haere noa outou na te eˈatia ra’? E haamanaˈo anei outou i te haamauruuru ia Iehova na roto i te pure no te mahana oraraa taitahi e no ta ˈna mau faanahoraa horoa maitai ‘ia taoto noa outou ra, e ia tia noa outou i nia ra’? (Deuteronomi 6:6-9) Ia ite ta outou mau tamarii i te here i te Atua i roto i te mau mea atoa ta outou e rave ra, e tauturu te reira ia ratou ia haapao i te parau mau.

16. Eaha te faufaaraa o te faaitoitoraa i te mau tamarii ia rave i ta ratou iho maimiraa?

16 I te tahi mau taime, e hinaaro te mau tamarii i te aratairaa no te faaruru ma te manuïa i te mau fifi aore ra i te mau huru tupuraa e fa mai. Maoti i te parau noa ˈtu ia ratou e nafea, no te aha e ore ai e faaite atu nafea ia imi i te manaˈo o te Atua no nia i te tahi mau mea na roto i te faaitoitoraa ˈtu e rave i ta ratou iho maimiraa? E tauturu te haapiiraa i te mau tamarii nafea ia faaohipa maitai i te mau mauhaa e te mau papai atoa i horoahia mai na roto i te “tavini haapao maitai,” ia faatupu ratou i te taairaa piri e Iehova. (Samuela 1, 2:21b) E ia faataa ratou i tei noaa mai ia ratou i roto i ta ratou maimiraa i roto i te Bibilia i te tahi atu mau melo o te utuafare, e maitai atu â te ea pae varua o te utuafare.

A turui maite i nia ia Iehova

17. No te aha e ore ai e tia ia tâia te mau metua otahi ia aratai ratou i ta ratou mau tamarii ei Kerisetiano?

17 E te mau utuafare metua otahi? Mea rahi atu â te mau fifi ta ratou e faaruru ra no te aratai i te mau tamarii. Eiaha râ outou te mau metua otahi e toaruaru! E nehenehe e manuïa, mai tei faaitehia e te mau metua otahi e rave rahi tei tiaturi i te Atua, tei faaohipa ma te auraro i ta ˈna aˈoraa, e tei aratai i te mau tamarii maitatai e te puai i te pae varua. (Maseli 22:6) E tia râ i te mau Kerisetiano e metua otahi ratou ia turui maite i nia ia Iehova. E tia ia ratou ia tiaturi e e horoa mai oia i te tauturu.—Salamo 121:1-3.

18. E tia ia haapao atu te mau metua i teihea mau hinaaro i te pae feruriraa e o te tino, e tia râ ia onoono i nia i te aha?

18 Ua ite te mau metua paari e ‘e taime to te ata e e taime to te ori haere.’ (Koheleta 3:1, 4) Mea faufaa no te feruriraa e te tino o te hoê tamarii ia faafaaea rii e ia faaanaanatae oia ia ˈna iho ma te faito noa e te maitai. E tauturu te upaupa o te haamaitai e te himeneraa iho â râ i te mau himene arueraa i te Atua i te hoê tamarii ia faatupu i te hoê huru feruriraa maitai o te nehenehe e riro ei tuhaa faufaa no te haapaari i to ˈna taairaa e Iehova. (Kolosa 3:16) E taime atoa te apîraa no te faaineine i te riro mai ei taata paari o te mǎtaˈu i te Atua, ia nehenehe atu ai e fanaˈo i te ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso.—Galatia 6:8.

19. No te aha te mau metua e nehenehe ai e tiaturi e e haamaitai Iehova i ta ratou mau tutavaraa e aratai i ta ratou mau tamarii?

19 Te hinaaro ra Iehova ia vai hoê noa te mau utuafare Kerisetiano atoa e te puai i te pae varua. Mai te peu e te here mau ra tatou i te Atua e te auraro maite ra i ta ˈna Parau, e haamaitai oia i ta tatou mau tutavaraa e e horoa mai i te puai e hinaarohia no te haapao i ta ˈna aratairaa faauruahia. (Isaia 48:17; Philipi 4:13) A haamanaˈo e mea taotiahia te taime maitai ta outou e fanaˈo ra i teie nei no te haapii e te haamataro i ta outou mau tamarii e eita e tapitihia. A faahope i te faaohipa i te aˈoraa o te Parau a te Atua, e e haamaitai Iehova i ta outou mau tutavaraa e haamau i te hoê utuafare puai i te pae varua.

Eaha ta tatou i haapii?

• No te aha e riro ai ei mea faufaa roa ia faaherehere maite i te taime no te haamataro i te mau tamarii?

• No te aha e hinaarohia ˈi te hiˈoraa maitai o te mau metua?

• Eaha te tahi mau ravea faufaa no te tauturu i te mau tamarii ia tupu maitai i te pae varua?

• Nafea te ea pae varua o te hoê utuafare e atuatuhia ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 24, 25]

E haapii tamau te mau utuafare puai i te pae varua i te Parau a te Atua, e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano, e e rave amui i te taviniraa