Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haapaari i to outou tiaturi ia Iehova

A haapaari i to outou tiaturi ia Iehova

A haapaari i to outou tiaturi ia Iehova

E opuaraa taparahi taata teie e ravehia ra. Ua tahuˈa amui te feia mana atoa o te fenua e ua pûpû e haamau i te hoê ture apî. To ratou hinaaro, ia faautua-pohe-hia te taata atoa e rave i te hoê haamoriraa eita e fariihia e te Hau.

TE HAAMANAˈO ra anei outou i te hoê mea mai teie? I roto i te Tuatapaparaa, mea rahi te hiˈoraa o te feia i opua i te ino maoti te ture. Ua tupu te hiˈoraa i nia nei i roto i te hau emepera Peresia i te tau o te peropheta Daniela. Te na ô ra te ture ta te arii Dariu i haamau e: ‘Te taata e ani i tana aniraa i te taata nei, e te Atua atoa hoi, maori râ i te arii, e aita i hope na mahana e toru ahuru, e hurihia ïa i roto i te apoo o te mau liona ra.’—Daniela 6:7-9.

E nafea ïa Daniela i mua i te haamǎtaˈuraa o te pohe? E tamau noa anei oia i te tiaturi i to ˈna Atua, ia Iehova, aore ra e taiva oia, e pee atu ai i te faaueraa mana a te arii? Te na ô maira te faatiaraa e: “Ite noa . . . Daniela e ua tapaohia taua parau ra, ua haere noa ˈtura i roto i to ˈna fare; e te hamǎmǎ noa ra te mau haamaramarama o to ˈna piha i te pae au i fariu tia i Ierusalema, ua tuu ihora oia i tana turi i raro e a toru tuuraa i te mahana hoê, e ua pure ihora e ua haamaitai i tana Atua, mai ta ˈna hoi i na reira i mutaa ihora.” (Daniela 6:10) Mea matau-maitai-hia te toea o te aamu. Ua hurihia o Daniela i roto i te apoo liona no to ˈna faaroo, ‘ua opani râ Iehova i te vaha o te liona’ e ua faaora i ta ˈna tavini taiva ore.—Hebera 11:33; Daniela 6:16-22.

E taime no te hiˈopoa ia tatou iho

I teie mahana, te ora ra te mau tavini a Iehova i roto i te hoê ao patoi e te faaruru ra i te mau haamǎtaˈuraa e rave rahi i to ratou au-maitai-raa i te pae tino e te pae varua. Ei hiˈoraa, mea rahi Ite tei haapohehia i roto i te riri uˈana aroha ore i te nunaa ê i te tahi mau fenua. I te tahi atu mau vahi, ua faaruru te mau tavini a Iehova i te oˈe, te mau fifi i te pae ihiihi, te mau ati natura, te maˈi rahi, e te tahi atu â mau huru tupuraa atâta roa. Hau atu â, ua tia ia ratou ia faaoromai i te hamani-ino-raa, te faaheporaa a te ohipa, e te mau faahemaraa rau e rave i te mea ino, e nehenehe hoi teie mau mea atoa e haafifi i to ratou ea pae varua. Oia mau, ua faaoti te Enemi rahi ra o Satani e vavahi i te mau tavini a Iehova na roto i te mau ravea atoa e manuïa ˈi oia.—Petero 1, 5:8.

I mua i taua mau huru tupuraa ra, eaha ta tatou e nehenehe e rave? E mǎtaˈu iho â tatou ia fifihia to tatou ora, e nehenehe râ tatou e haamanaˈo i te mau parau tamahanahana a te aposetolo Paulo: ‘O Iehova tei parau mai e, E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu. E tia ˈi ia tatou ia faaitoito e ia parau e, O Iehova to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu i ta te taata e rave mai ia ˈu nei.’ (Hebera 13:5, 6) E nehenehe tatou e tiaturi e tera atoa te manaˈo o Iehova i ta ˈna mau tavini i teie mahana. Teie râ, o te hoê mea te iteraa i te parau tǎpǔ a Iehova, o te tahi atu mea te tiaturi-papu-raa e e ohipa mai oia no to tatou maitai. No reira, mea faufaa roa ia hiˈopoa tatou i te niu o to tatou tiaturi ia Iehova e ia rave i te mau mea atoa no te haapaari e no te atuatu i taua tiaturi ra. Ia na reira tatou, ‘na te hau ïa a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to tatou aau e to tatou manaˈo i te Mesia ia Iesu.’ (Philipi 4:7) E ia tae mai te mau fifi, e noaa ïa ia tatou i te feruri maitai e i te faaruru atu i te reira ma te paari.

Tumu e tiaturi ai tatou ia Iehova

Papu maitai e mea rahi te tumu e tiaturi ai tatou i to tatou Atua Poiete o Iehova. Na mua roa, e Atua î i te here o Iehova o te haapao mau ra i ta ˈna mau tavini. E rave rahi roa hiˈoraa tei papaihia i roto i te Bibilia o te faaite ra e mea haapao Iehova ma te here i ta ˈna mau tavini. Teie ta Mose i papai no nia i ta Iehova raveraa ia Iseraela, to ˈna nunaa maitihia: “Ua ite mai oia ia ˈna i te medebara, i te medebara one riaria ra; ua tiai oia ia ˈna, e ua aˈo oia ia ˈna; ua faaora oia ia ˈna mai to ˈna ihora orio mata.” (Deuteronomi 32:10) I teie nei tau, te tamau noa ra Iehova i te haapao maitai i ta ˈna mau tavini, ei pǔpǔ e ei taata taitahi. Ei hiˈoraa, i to te tahi mau Ite faarururaa i te oˈe rahi i te roaraa o te tamaˈi tivira i Bosnie, ua ara Iehova e ia fanaˈo ratou i te mau mea hinaaro-rahi-hia maoti te tutavaraa itoito a to ratou mau taeae no Croatie e no Auteteria, o tei faaû i te pohe no te tere na te hoê tuhaa fenua atâta roa no te pûpû i te tauturu materia na to ratou mau taeae. *

I te mea e o te Atua ra o Iehova te Mana hope, papu maitai ïa e e nehenehe ta ˈna e paruru i ta ˈna mau tavini i roto i te mau huru tupuraa atoa. (Isaia 33:22; Apokalupo 4:8) Ia vaiiho atoa râ Iehova e ia haapapu te tahi o ta ˈna mau tavini i to ratou taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe, e turu e e tauturu noa iho â oia ia ratou ia tapea i to ratou hapa ore, e nehenehe atu ai ratou e tapea noa i to ratou haapao maitai, to ratou oaoa e to ratou hau e tae noa ˈtu i te hopea. E nehenehe atoa ïa tatou e tiaturi mai te papai salamo e: ‘O te Atua to matou haapuraa e to matou etaeta, e tauturu fatata ia roohia e te ati ra. E ore ai matou e mǎtaˈu, ia arori te fenua, e ia hurihia te mouˈa i raro i te tai.’—Salamo 46:1, 2.

Te faaite atoa ra te Bibilia e e Atua parau mau o Iehova. Te auraa ïa e e faatupu noa iho â oia i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Inaha, te faataa ra te Bibilia ia ˈna mai te hoê Atua o “te ore e tia ia haavare.” (Tito 1:2) I te mea e ua haapine Iehova i te faahiti i to ˈna hinaaro e paruru e e faaora i ta ˈna mau tavini, e nehenehe e papu roa ia tatou e e noaa ia ˈna e ua ineine atoa oia i te faatupu i ta ˈna mau parau tǎpǔ.—Ioba 42:2.

Mau ravea no te haapaari i to tatou tiaturi

Noa ˈtu e e tano roa ia tiaturi tatou ia Iehova, eiaha tatou e manaˈo e mai tera noa ïa. E faaroo iti to te pae rahi o te ao i te Atua, e e nehenehe tera haerea e haaparuparu ohie i to tatou tiaturi ia Iehova. No reira, mea titauhia ia faaitoito hua tatou i te haapaari e i te atuatu i taua tiaturi ra. Ua ite maitai Iehova i te reira, e ua horoa mai oia i te mau ravea no te reira.

Na mua roa, ua horoa mai oia i ta ˈna Parau papaihia, te Bibilia, o te faatia ra i te mau ohipa puai e rave rahi ta ˈna i rave no te maitai o ta ˈna mau tavini. A feruri noa na, mai te aha to outou tiaturi i te hoê taata o to ˈna noa iˈoa ta outou i ite? Peneiaˈe mea iti roa, aore ra aita roa ˈtu. Mea hinaarohia ia ite outou i ta ˈna mau raveraa e ta ˈna mau ohipa e tiaturi atu ai outou ia ˈna, e ere anei? A taio ai e a feruriruri ai tatou i taua mau aamu bibilia ra, e rahi atu â to tatou ite ia Iehova e ta ˈna mau raveraa faahiahia, e e taa ˈtu â ia tatou e e nehenehe mau â oia e tiaturihia. Mea na reira ïa e paari ai to tatou tiaturi ia ˈna. Ua horoa mai te papai salamo i te hoê hiˈoraa maitai roa i to ˈna parauraa a pure uˈanana ˈi oia i te Atua e: “E haamanaˈo na vau i te ohipa a Iehova: e manaˈo â vau i te ohipa taa ê i tahito ra. E imi â vau i to mau ohipa atoa ra, e paraparau â vau i ta oe i rave ra.”—Salamo 77:11, 12.

Taa ê atu i te Bibilia, te fanaˈo ra tatou i te maa pae varua pue noa i roto i te mau papai bibilia neneihia e te faanahonahoraa a Iehova. Taa ê atu i te tahi mau mea, e pinepine i roto i teie mau papai, te vai ra te tahi mau aamu haaputapû o te mau tavini a te Atua i teie nei tau, o te faaite ra e ua nehenehe ta Iehova e horoa i te tauturu e te tamǎrûraa i to ratou faarururaa i te mau huru tupuraa fifi roa. Te vai ra te hiˈoraa o Martin Poetzinger, tei riro mai hoi i muri aˈe ei melo o te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova, ua maˈi-roa-hia oia a tavini ai oia ei pionie i te mau tuhaa fenua o Europa mea atea hoi i to ˈna fenua tumu. Aita ta ˈna e moni, e aita e taote i hinaaro e haere e hiˈo ia ˈna. Aita râ Iehova i faarue ia ˈna. I te pae hopea, ua niuniuhia te taote rahi o te fare maˈi no reira. Ua utuutu teie taata maitai, o te tiaturi papu ra i te Bibilia, ia Taeae Poetzinger mai ta ˈna e rave no ta ˈna tamaiti, ma te tamoni ore. Papu maitai e e nehenehe te taioraa i taua mau aamu ra e haapaari i to tatou tiaturi i to tatou Metua i te raˈi.

O te fanaˈoraa faahiahia o te pure te tahi atu tauturu faufaa ta Iehova e horoa ra no te haapaari i to tatou tiaturi ia ˈna. Te parau maira te aposetolo Paulo ma te here e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” (Philipi 4:6) I roto i “te mau mea atoa,” te vai ra to tatou mau huru o te aau, mau hinaaro, mau mǎtaˈu, e mau haapeapearaa. E pinepine noa ˈtu â tatou i te pure ma te haavare ore, e puai noa ˈtu â to tatou tiaturi ia Iehova.

A vai ai Iesu Mesia i te fenua nei, i te tahi taime, ua haere oia i te hoê vahi o o ˈna anaˈe no te pure ma te ore e haapeapeahia. (Mataio 14:23; Mareko 1:35) Hou oia a rave ai i te mau faaotiraa faufaa roa, ua pure oia i to ˈna Metua e ua ao. (Luka 6:12, 13) No reira iho â ïa i paari maitai ai to Iesu tiaturi ia Iehova e i noaa ˈi ia ˈna i te faaoromai i te tamataraa riaria roa ˈˈe aita te hoê i û aˈenei. Teie ta ˈna mau parau hopea i nia i te pou haamauiuiraa: “E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima na.” Ia au i teie faaiteraa i te tiaturi-papu-raa, aita i iti mai to ˈna tiaturi i to ˈna Metua e tae noa ˈtu i te hopea, noa ˈtu e aita Iehova i ohipa mai no te faaora ia ˈna.—Luka 23:46.

Te tahi atu â ravea no te patu i to tatou tiaturi ia Iehova, o te amui-tamau-raa ïa e te feia e tiaturi ra ia ˈna ma te aau atoa. Ua faaue Iehova i to ˈna nunaa e haaputuputu tamau no te haapii atu â no nia ia ˈna e no te faaitoito te tahi i te tahi. (Deuteronomi 31:12; Hebera 10:24, 25) Ua haapaari taua amuiraa ra i to ratou tiaturi ia Iehova, a nehenehe atu ai ratou e faaoromai i te mau tamataraa fifi i to ratou faaroo. I te hoê fenua no Afirika ua opanihia te ohipa pororaa i reira, ua faaerehia te mau Ite no Iehova i te parururaa a te mutoi, te mau parau ratere, te mau parau faaipoiporaa, te mau rapaauraa, e te ohipa. I te tupuraa te hoê tamaˈi tivira i te hoê vahi, e 39 melo, tae noa ˈtu te mau tamarii, o te hoê amuiraa tapiri tei faaea i raro aˈe i te hoê eˈaturu haehaa i te medebara fatata e maha avaˈe i te maoro no te ape i te topitaraa i roto i to ratou oire. I roto i taua fifi uˈana ra, ua horoa mai ta ratou aparauraa no nia i te hoê irava bibilia i te mau mahana atoa e te tahi atu â mau putuputuraa i te puai rahi na ratou. No reira, ua noaa ia ratou i te faaoromai i te fifi rahi ma to ratou ea pae varua maitai. Te faaite maitai ra teie tupuraa i te faufaaraa ia putuputu tamau e te nunaa o Iehova.

Inaha, no te haapaari i to tatou tiaturi ia Iehova, mea titauhia ia haa tatou i roto i te ohipa pororaa i te Basileia, ia ineine noa i te faaite i te parau apî maitai ia vetahi ê. Te haapapuhia ra te reira e te aamu haaputapû o te hoê taurearea poro itoito i Kanada e mariri ai toto pohe to ˈna. Noa ˈtu to ˈna maˈi rahi, ua hinaaro oia e riro ei pionie tamau, oia hoi ei tavini taime taatoa. A maitai mai ai oia maa taime poto, ua nehenehe oia e haere i roto i te taviniraa hoê avaˈe i te maoro ei pionie tauturu. Ia oti, ua ino roa oia e ua pohe oia tau avaˈe i muri aˈe. Teie râ, ua vai puai noa oia i te pae varua e tae noa ˈtu i te hopea, aita roa ˈtu to ˈna tiaturi ia Iehova i aueue i te hoê taime. Te haamanaˈo ra to ˈna mama e: “E tae noa ˈtu i te hopea, ua tapitapi rahi aˈe oia no vetahi ê maoti no ˈna iho. E faaitoito oia ia ratou ia haapii i te Bibilia, ma te parau atu e, ‘E farerei tatou paatoa i roto i te Paradaiso.’”

Te haapapuraa i to tatou tiaturi ia Iehova

“Mai te tino nei hoi ia ore te varua ra, e mea pohe ïa, oia atoa te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe atoa ïa.” (Iakobo 2:26) E tano atoa ta Iakobo i parau no nia i te faaroo i te Atua i to tatou tiaturi ia ˈNa. E pau ta tatou parau e te tiaturi ra tatou i te Atua mai te peu e eita tatou e haapapu i taua tiaturi ra na roto i ta tatou mau ohipa. Ua tiaturi roa Aberahama ia Iehova e ua haapapu oia i taua tiaturi ra na roto i te auraroraa ma te haamarirau ore i ta ˈna mau faaueraa, tae noa ˈtu i te ineineraa i te pûpû i ta ˈna tamaiti o Isaaka ei tusia. No taua tiaturi e taua auraro faahiahia mau ra, ua matauhia o Aberahama mai te hoa o Iehova.—Hebera 11:8-10, 17-19; Iakobo 2:23.

Eita e titauhia ia tiai tatou i te tahi tamataraa rahi no te faaite i to tatou tiaturi ia Iehova. Teie ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “O tei haapao maitai i te mea iti ra, ua haapao maitai atoa i te mea rahi: e o tei ore i haapao i te mea iti ra, aore atoa ïa i haapao i te mea rahi.” (Luka 16:10) Mea titauhia ia haapii tatou i te tiaturi ia Iehova i roto i ta tatou mau ohipa atoa i te mau mahana atoa, na roto i te auraroraa ia ˈna i roto atoa i te mau mea e au ra e aita e faufaa. Ia ite tatou i te mau maitai e noaa mai na roto i taua auraroraa ra, e paari to tatou tiaturi i to tatou Metua i te raˈi, e nehenehe atu ai tatou e faaruru i te mau tamataraa rahi atu â aore ra riaria ˈtu â.

A piri atu ai te ao i to ˈna hopea ino mau, ua papu i te nunaa o Iehova e e faaruru atu â ratou i te mau tamataraa e te mau fifi. (Ohipa 14:22; Timoteo 2, 3:12) Na roto i te paturaa i te tiaturi puai e te hope ia Iehova i teie nei, e nehenehe tatou e tiaturi e e ora ˈtu tatou i roto i ta ˈna ao apî i tǎpǔ mai—na roto anei i te oraraa ˈtu i te ati rahi aore ra te fanaˈoraa i te hoê tia-faahou-raa. (Petero 2, 3:13) Eiaha roa ˈtu ïa tatou e vaiiho e ia faaino te tahi ereraa i te tiaturi i to tatou taairaa faufaa roa e o Iehova. No reira, ia tano atoa tei parauhia no nia ia Daniela o tei faaorahia mai te apoo liona mai, ia tatou: “Aore roa e pahure i nia ia ˈna, no te mea ua faaroo oia i to ˈna ra Atua.”—Daniela 6:23.

[Nota i raro i te api]

^ Ei faahohonuraa, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 1994, mau api 23-27.

[Hohoˈa i te api 9]

E haapuai te taioraa i te mau aamu o te mau tavini haapao maitai a Iehova, mai ia Martin Poetzinger, i te faaroo