Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Haereraa i mua i te upootiaraa hopea!

Haereraa i mua i te upootiaraa hopea!

Haereraa i mua i te upootiaraa hopea!

“Inaha e puaahorofenua teatea e e fana ta tei parahi i nia ihora, e e korona tei horoahia mai no ˈna: haere atura oia ma te haapau atu, e ia [hope roa to ˈna upootiaraa].”—APOKALUPO 6:2; MN.

1. Eaha te mau mea e tupu a muri aˈe ta Ioane i ite orama?

 MA TE faauruahia e te Atua, ua nehenehe i te aposetolo Ioane e hiˈo atea i mua 1 800 matahiti e tiahapa e e faatia i te faateronoraahia te Mesia ei Arii. Mea hinaaro na Ioane te faaroo ia tiaturi oia i te mau mea ta ˈna e ite orama ra. Te vai ra ta tatou haapapuraa i teie mahana e ua tupu taua faateronoraa i tohuhia ra i te matahiti 1914 ra. Ma te mata o te faaroo, te ite ra tatou ia Iesu Mesia e haere ra “ma te haapau atu, e ia hope roa to ˈna upootiaraa.”

2. Ua nafea te Diabolo i te haamauraahia te Basileia, e e haapapuraa te reira no te aha?

2 I muri noa ˈˈe mai i te haamauraahia te Basileia, ua tiavaruhia o Satani mai te raˈi mai, o tei turai ïa ia ˈna ia aro puai atu â e ma te riri rahi atu â, eita roa ˈtu râ oia e manuïa ˈtu â. (Apokalupo 12:7-12) Ua ino roa ˈtu â te huru o te ao no to ˈna riri. E au ra e te pau atura te huitaata. No te mau Ite no Iehova, e haapapuraa tera e te haere ra to ratou Arii i mua “e ia hope roa to ˈna upootiaraa.”

Te haaputuputuhia ra te hoê huitaata o te ao apî

3, 4. (a) Eaha te mau tauiraa i te pae faanahonahoraa i ravehia i roto i te amuiraa Kerisetiano mai te taime mai i haamauhia ˈi te Basileia, e no te aha te reira i riro ai ei mea faufaa? (b) Eaha te mau vahi maitatai o teie mau tauiraa ia au i tei tohuhia e Isaia?

3 I te mauraa te Basileia, o te taime atura ïa no te faanaho faahou i te amuiraa Kerisetiano—ma te mau hopoia a te Basileia hau i teie nei—ia au maite atu â i te hohoˈa o te amuiraa Kerisetiano o te senekele matamua. No reira, i roto i te mau numera o te 1 e te 15 no Atete 1938, ua faahohonu La Tour de Garde e nafea te faanahonahoraa Kerisetiano e ohipa ˈi. I muri aˈe, ua faataa maitai atu â te numera o te 15 no Mati 1972 (Farani) i te Tino Aratai no teie tau i roto i te tumu parau ra “Un collège central est différent d’une association déclarée.” I te matahiti 1972, ua nominohia te mau tino matahiapo no te tauturu e te aratai i ta ratou mau amuiraa.

4 Ua haapaari maitai te faanaho-faahou-raa i te tiaauraa tano i te amuiraa Kerisetiano. Auaa atoa te mau faanahoraa i ravehia e te Tino Aratai no te haapii i te mau matahiapo no nia i ta ratou mau hopoia, e tae noa ˈtu no te faaineine ia ratou no nia i te mau tumu parau haavaraa. Ua tohuhia te mau tauiui-mǎrû-raa i roto i te faanahonahoraa a te Atua i te fenua nei e te mau faahopearaa maitatai o te reira i roto i te Isaia 60:17: “E onohia mai e au te veo i te auro; e onohia mai e au te auri i te ario; e onohia mai e au te raau i te veo; e onohia mai te ofai i te auri. E faariro vau i to mau hiˈopoa ra ei hau; e to mau titau taoˈa ra, ei parau-tia.” Ua faaite teie mau tauiraa maitatai e te haamaitai ra te Atua e ua haapapu e te farii maitai ra oia i te feia e paturu ra ma te huna ore e ma te itoito rahi i to ˈna Basileia.

5. (a) Ua nafea o Satani i to Iehova haamaitairaa i to ˈNa nunaa? (b) Ia au i te Philipi 1:7, ua nafea te nunaa o Iehova i mua i te riri o Satani?

5 Aita Satani i ere i te ite atu i te haapao maitai e te aratairaa î i te here a te Atua i to ˈna nunaa i muri aˈe i te haamauraahia te Basileia. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1931, ua faaite maite teie pǔpǔ iti Kerisetiano i mua i te taata e e ere noa ratou i te Feia haapii Bibilia. Ia au i te Isaia 43:10, e mau Ite no Iehova ratou! Ma te tanotano maitai aore ra aita, ua tuu te Diabolo i te hoê mataˈi puai hamani-ino-raa aitâ i itehia aˈenei na te ao atoa. I te mau fenua atoa i matauhia no te tiamâraa i te pae faaroo, mai te mau Hau Amui, Kanada, e Heremani, ua faahepo-pinepine-hia te mau Ite ia aro i mua i te mau tiripuna no te tapea i to ratou tiamâraa e haamori. Ia tae i te matahiti 1988, ua hiˈopoa faahou te Tiripuna Teitei roa ˈˈe o te mau Hau Amui e 71 hororaa a te mau Ite no Iehova, e ua upootia ratou i roto e piti haavaraa i nia i te toru. I teie mahana, na te ao atoa, te tamau noa ra te mau aroraa i mua i te tiripuna ia ‘paruruhia te parau apî maitai e ia faatiahia e te ture,’ mai i te senekele matamua ra.—Philipi 1:7, MN.

6. Ua noaa anei i te opaniraa e te taotiaraa i te tapea i te nunaa o Iehova ia haere i mua? A horoa na i te hiˈoraa.

6 I te roaraa o te mau matahiti 1930, i te mau mahana hou te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua opani te tahi mau faatereraa haavî aore ra ua taotia i te ohipa a te mau Ite no Iehova i Heremani, Paniora, e i Tapone, ei faahitiraa e toru noa ˈˈe. I te matahiti 2000 ra râ, i teie noa na fenua e toru, ua fatata e 500 000 feia poro itoito a te Basileia o te Atua. Ua fatata ïa i te tataiahuru te rahiraa Ite na te ao atoa i te matahiti 1936 ra! Papu maitai, eita e noaa i te opaniraa e te taotiaraa i te tapea i te nunaa o Iehova ia haere i mua e to ratou Aratai o Iesu Mesia o te upootia ra.

7. Eaha te ohipa faahiahia i tupu i te matahiti 1958 ra, e eaha te tauiraa rahi i tupu mai reira mai?

7 E faaiteraa mau o teie haereraa i mua i to te oire no New York fariiraa i te matahiti 1958 ra i te tairururaa rahi roa ˈˈe ta te mau Ite no Iehova i faatupu aˈenei, o te tairururaa ïa o te mau nunaa atoa Te hinaaro o te Atua, e te feia rahi roa ˈˈe i tae mai e 253 922. Ia tae i te matahiti 1970, ua matara ta ratou ohipa i na fenua e toru i faahitihia i nia nei, eiaha râ i te tuhaa e parauhia ra o Heremani Hitia o te râ. Teie râ, te opani-noa-hia râ te mau Ite i te mau Hau Amui Soviétiques rarahi e i te mau fenua i tahoê atu i roto i te Pacte de Varsovie. I teie mahana, i teie mau fenua Communistes tahito, ua hau atu i te afa mirioni Ite itoito.

8. Eaha te faahopearaa o to Iehova haamaitairaa i to ˈna nunaa, e eaha ta La Tour de Garde i parau no nia i te reira i te matahiti 1951 ra?

8 Ua haamaitaihia te mau Ite no Iehova i te maraaraa no te mea ua tamau ratou i te ‘mata i te imi i te basileia e te parau-tia a te Atua.’ (Mataio 6:33) I te auraa pae tino, ua tupu aˈena te parau tohu a Isaia: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to ˈna tau.” (Isaia 60:22) E aitâ i hope. I na ahuru noa matahiti i mairi, ua maraa te rahiraa feia itoito tei paturu i te faatereraa a te Basileia i nia hau atu i te 1 750 000 taata. Ua riro ratou ei melo o te hoê pǔpǔ ta te hoê Tour de Garde no 1951 i parau e: “Te faaineine ra te Atua i teie nei i te hoê huitaata o te ao apî. . . . E ora ˈtu teie pǔpǔ i Aramagedo, . . . o ratou te feia matamua i roto i te ‘fenua apî’ . . . , o te faanaho-teotaratia-hia, e tei matau i te mau raveraa i te pae faanahonahoraa.” Teie te manaˈo hopea o te tumu parau: “E haere tamau anaˈe ïa tatou paatoa i mua ei huitaata o te ao apî!”

9. Nafea te mau mea ta te mau Ite no Iehova i haapii i te roaraa o te mau matahiti i te riroraa ei mea maitai?

9 Na roto i taua taime ra, ua haapii taua huitaata o te ao apî e tamau noa ra i te maraa nafea ia rave i te mau mea ma te mǎrû e te aravihi, o tei riro ei mea faufaa i teie mahana e oia atoa paha i te tau e faaapîhia ˈi te mau mea atoa i muri aˈe i Aramagedo. Ei hiˈoraa, ua haapii te mau Ite i te faanaho i te mau tairururaa rarahi, i te pûpû vave i te tauturu e hinaaro-ru-hia, e te patu i te mau fare ma te vitiviti. Ua turai teie ohipa i te feia e rave rahi ia hiˈo i te mau Ite no Iehova ma te umere e te faatura.

Te faatitiaifaroraa i te mau manaˈo hape

10, 11. A faataa na nafea te mau manaˈo hape no nia i te mau Ite no Iehova i te faatitiaifaroraahia.

10 Teie râ, te vai ra te mau taata o te pari ra e aita te haerea o te mau Ite no Iehova e tuea ra e to te huitaata. Te tumu matamua, o te tiaraa ïa i niuhia i nia i te Bibilia o te mau Ite no nia i te mau tumu parau mai te mau pâmuraa toto, te tiaraa amui ore, te puhipuhiraa i te avaava, e te morare. Te farii rahi noa ˈtu â râ te taata e e tano ia tâuˈahia te mau manaˈo o te mau Ite. Ei hiˈoraa, ua taniuniu te hoê taote i Poronia i te piha tiaauraa a te mau Ite no Iehova e ua na ô e tau hora to ˈna e to to ˈna mau hoa ohipa i te fare maˈi paraparauraa no nia i te mau pâmuraa toto. Ua tupu te tauaparauraa no te hoê tumu parau i neneihia i taua mahana ra i roto i te vea Poronia ra Dziennik Zachodni. “Te peapea nei o vau iho e te faaohipa-hua-hia ra te toto i te pae rapaauraa,” o ta te taote ïa i faˈi. “Ia taui te reira, e tia ˈi, e te oaoa nei au e ua faahiti te hoê taata i teie tumu parau. Te hinaaro nei au i te mau haamaramaramaraa hau.”

11 I te hoê apooraa i faatupuhia i te matahiti i mairi aˈenei, ua tauaparau te tahi feia mana i te pae rapaauraa no Europa, te mau Hau Amui, Iseraela, e Kanada mai, no nia i te tahi mau papai haamaramarama i faataahia no te tauturu i te mau taote ia rapaau i te feia maˈi ma te toto ore. Ua haamahitihia i taua apooraa i faatupuhia i Helevetia ra e, taa ê roa ˈtu i te manaˈo o te rahiraa, mea rahi mau aˈe te feia maˈi i pohe no to ratou fariiraa i te pâmuraa toto i te feia maˈi tei ore. E pinepine te feia maˈi Ite i te faarue oioi aˈe i te fare maˈi i te feia i rapaauhia i te toto, o te faatopa pinepine ïa, ei faahopearaa, i te haamâuˈaraa no te rapaauraa.

12. A horoa na i te hoê hiˈoraa e mea nafea to te tahi feia rarahi haapopouraa i te tiaraa amui ore i roto i te poritita o te mau Ite no Iehova.

12 Mea rahi atoa mau manaˈo maitatai tei horoahia no nia i te tiaraa amui ore o te mau Ite no Iehova hou e i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi i to ratou tapea-maite-raa i mua i te aroraa a te mau Nazis. Ua faahiti te video ra La fermeté des Témoins de Jévohah face à la persécution nazie, hamanihia e te mau Ite no Iehova e tei patahia ma te tano no te taime matamua i te aua faatîtîraa no Ravensbrück i Heremani i te 6 no Novema 1996, i te mau manaˈo maitatai e rave rahi. I te omuaraa o te hoê pataraa mai te reira i te aua faatîtîraa tuiroo i Bergen-Belsen i te 18 no Eperera 1998, ua faˈi te taata faatere i te pu o te haapiiraa poritita no Basse-Saxe, o Wolfgang Scheel Tane e: “Hoê o te mau parau mau haama roa ˈˈe o te tuatapaparaa, te mea ïa e ua patoi papu roa ˈtu â te mau Ite no Iehova i te National-socialisme i te rahiraa o te mau ekalesia Kerisetiano. . . . Noa ˈtu eaha to tatou manaˈo i te mau haapiiraa e te itoito i te pae faaroo o te mau Ite no Iehova, e faatupu mau to ratou aueue ore i te tau o te faatereraa Nazi i te faatura.”

13, 14. (a) Eaha te parau feruri-maitai-hia no ǒ mai i te hoê taata manaˈo-ore-hia i riro ei mea maitai no te mau Kerisetiano matamua? (b) A horoa na i te mau hiˈoraa o te mau parau maitatai i faahitihia ei maitairaa no te nunaa o te Atua i teie mahana.

13 Ia faatia te tahi feia rarahi aore ra te mau faaotiraa a te tiripuna i te mau Ite no Iehova i roto i te mau mârôraa, e nehenehe te reira e faaiti mai i te mau manaˈo iino e e faahiˈo i te mau Ite ma te paetahi ore aˈe. E horoa pinepine te reira i te ravea e paraparau ai i te mau taata aita i hinaaro aˈenei e faaroo. E farii-popou-mau-hia ïa te mau ohipa mai te reira, e e mauruuru mau te mau Ite no Iehova i te reira. E haamanaˈo mai te reira i tei tupu i te senekele matamua i Ierusalema. I to te Sunederi, te tiripuna teitei ati Iuda, hinaaroraa e haapohe i te mau Kerisetiano no ta ratou pororaa itoito roa, ua faaara o Gamaliela, “e haapii ture, e taata haamaitaihia e te taata atoa,” ia ratou e: “E te mau taata o Iseraela nei, e ara ia outou i ta outou raveraa ˈtu i tena na mau taata. . . . Eiaha e hauti noa ˈtu i tena na mau taata, e vaiiho noa ˈtu; na te taata teie parau e teie nei ohipa, e morohi noa ïa; na te Atua râ, eita ïa e morohi ia outou; o te riro noa ˈtu hoi outou ei feia tamaˈi atu i te Atua.”—Ohipa 5:33-39.

14 Mai ia Gamaliela, ua faaite roa te tahi feia rarahi i to ratou manaˈo e turu i te tiamâraa i te pae faaroo o te mau Ite no Iehova. Ei hiˈoraa, ua haapapu te peretiteni tahito o te fare vanaa o te mau nunaa rau no te tiamâraa i te pae faaroo e tiaturiraa e: “Eiaha te mau tiaraa faaroo o te hoê haapaoraa ia patoihia no te mea noa e te hiˈo ra te taata i ta ˈna mau tiaturiraa ei mea fifi ia farii atu aore ra ei mea matau-ore-hia.” E ua ui te hoê orometua haapii i te faahohonuraa a te aivanaa i te haapaoraa i te fare haapiiraa tuatoru no Leipzig i te hoê uiraa tano roa no nia i te hoê tomite a te hau Heremani tei haamauhia no te hiˈopoa i tei parauhia e mau pǔpǔ iti faaroo: “Eaha hoi e o te mau haapaoraa nainai noa te hiˈopoahia, eiaha râ na ekalesia rarahi e piti [te Ekalesia Katolika Roma e te Ekalesia a Luther]?” E ite-ohie-hia te pahonoraa i roto i te mau parau a te hoê taata toroa Heremani tahito, tei papai e: “Aita e feaaraa e na te feia itoito rahi a te ekalesia i faahepo i te haerea poritita o te tomite a te hau.”

E imi tatou i te tauturu ia vai ra?

15, 16. (a) No te aha te haaraa a Gamaliela i manuïa rii noa ˈi? (b) Mea nafea i navai ore ai te ravea a na taata mana e toru no te tauturu ia Iesu?

15 Te haapapu noa ra te mea ta Gamaliela i parau e eita roa ˈtu te hoê ohipa e paturuhia ra e te Atua e nehenehe e ore e manuïa. Aita e feaaraa e ua faufaahia te mau Kerisetiano matamua i ta ˈna i parau atu i te Sunederi, aita râ i moe ia ratou e e parau mau atoa te mau parau a Iesu e e hamani-ino-hia ta ˈna mau pǐpǐ. Ua tapea te haaraa a Gamaliela i te opuaraa a te mau aratai haapaoraa e haapohe ia ratou, aita râ i faaore roa i te hamani-ino-raa, te taio nei hoi tatou e: “Ua faatia maira ratou ia ˈna, e faahoˈihia maira e ratou te mau aposetolo i roto, ua papai atura, parau atura ia ratou, eiaha roa ratou e parau ma te iˈoa o Iesu, tuu atura ia ratou.”—Ohipa 5:40.

16 I to Iesu haavaraahia, ua tamata o Ponotio Pilato i te tuu ia ˈna i te mea e aita oia i ite i to ˈna hape. Aita râ oia i manuïa. (Ioane 18:38, 39; 19:4, 6, 12-16) Aita atoa i rahi te ravea a na melo e piti o te Sunederi o Nikodemo e o Iosepha no Arimataio, tei tia i te pae o Iesu, no te tapea i te tiripuna eiaha ratou ia faaoti i te mea ino no Iesu. (Luka 23:50-52; Ioane 7:45-52; 19:38-40) Mea taotiahia te tauturu a te taata ia tia mai ratou e paruru i te nunaa o Iehova—noa ˈtu eaha te mea e turai ra ia ratou. E tamau noa to te ao i te riri i te mau pǐpǐ mau a te Mesia, mai ia ratou i riri ia ˈna. No ǒ anaˈe mai te tauturu hope ia Iehova ra.—Ohipa 2:24.

17. Eaha te manaˈo tano o te Ite no Iehova, no te aha râ ta ratou faaotiraa e tamau i te poro i te parau apî maitai e ore ai e paruparu?

17 Ma te manaˈo tano, ua ite te mau Ite no Iehova e e tamau noa te hamani-ino-raa. E faaea te patoiraa i te taime noa e pau roa ˈi te faanahoraa a Satani. Eita râ teie hamani-ino-raa, noa ˈtu te au ore, e tapea i te mau Ite eiaha ratou ia haapao i ta ratou faaueraa e poro i te Basileia. Eaha hoi e tia ˈi, tei ia ratou ra hoi te Atua? Te fariu ra ratou i nia i to ratou Aratai mǎtaˈu ore o Iesu Mesia ei hiˈoraa maitai no ratou.—Ohipa 5:17-21, 27-32.

18. Eahâ te fifi e tiai maira i te nunaa o Iehova, ua papu râ ia ratou teihea faahopearaa?

18 Mai to ˈna iho â haamataraa mai, ua faaû noa te haapaoraa mau i te patoiraa puai. Fatata roa, e riro oia ei fa o te mau aroraa atoa a Goga, oia o Satani tei faahaehaahia mai to ˈna tiavaruraahia mai te raˈi mai. E ora ˈtu râ te haapaoraa mau. (Ezekiela 38:14-16) ‘E tamaˈi te hui arii o te fenua nei e o te ao atoa nei’ o te arataihia e Satani “i te Arenio ra, e e pau ratou i te Arenio: o te Fatu hoi oia o te mau fatu atoa ra, e te Arii o te mau arii atoa ra.” (Apokalupo 16:14; 17:14) Oia, te haere ra to tatou Arii i mua i te upootiaraa hopea e fatata oia i te ‘faahope roa i to ˈna upootiaraa.’ E fanaˈoraa taa ê mau te haereraa i mua e oia, ma te ite e fatata roa eita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe taata e patoi faahou i te feia haamori ia Iehova ia parau ratou e: ‘No matou te Atua’!—Roma 8:31; Philipi 1:27, 28.

E nehenehe anei ta outou e faataa mai?

• Eaha ta Iehova i rave no te haapuai i te amuiraa Kerisetiano mai te taime mai i haamauhia ˈi te Basileia?

• Eaha ta Satani i rave no te tamata i te tapea i te Mesia eiaha oia ia faahope i to ˈna upootiaraa, e eaha te mau faahopearaa?

• Eaha to tatou manaˈo faito noa i te ohipa maitai i ravehia e te mau taata e ere i te Ite, e tia ˈi?

• Eaha ta Satani e fatata i te rave, e eaha to te reira faahopearaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Ua riro te mau tairururaa ei faaiteraa o te haereraa i mua o te nunaa o Iehova

[Hohoˈa i te api 20]

Te faahanahana noa râ te tiaraa amui ore o te mau Ite i te tau o te Piti o te Tamaˈi Rahi ia Iehova