Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia tauihia te mau faito, e haavarehia te tiaturi

Ia tauihia te mau faito, e haavarehia te tiaturi

Ia tauihia te mau faito, e haavarehia te tiaturi

I te tau o te arii Henry I no Beretane (1100-1135), e tuea hoê iati i “te atearaa i rotopu i te hopea o te ihu o te arii e te hopea o to ˈna manimani roa ia toro oia i to ˈna rima.” Mea tano anei te faito iati a te feia e faaterehia ra e te arii Henry? Te manaˈohia ra e o te hoê aparauraa e te arii te ravea hoê e noaa mai ai te faito tia.

I TEIE mahana, e faataa-maitai-aˈe-hia te mau faito ei hohoˈa. No reira i faataahia ˈi te metera mai te atearaa e terehia e te maramarama i roto i te aore i roto 1/299 792 458 tetoni. Te mea tano, e aru haamau-papu-hia teie maramarama e purorohia e te hoê laser taa ê. Mai te peu e e tauihaa ta ratou o te horoa noa mai i te faito, e nehenehe ïa ta te taata i te mau vahi atoa e hiˈo e hoê â anei ta ratou faito i te roaraa e ta vetahi ê atoa.

E nehenehe râ te tauiraa i te mau faito, noa ˈtu e mea haihai, e faatupu i te feaaraa, e e mau tutavaraa rahi teie e ravehia ra no te paruru i te mau faito. Ei hiˈoraa, i Beretane, e faitohia te masse maoti hoê tâpû platine iridié hoê kilo te teiaha. Te vai ra teie tâpû i te National Physical Laboratory. No te viivii o te mataˈi i te mau tereraa pereoo e manureva, e teiaha ˈtu â te faito kilo i te mau mahana atoa. Tera râ, e hohoˈa teie tâpû auri, aore ra ofai menemene o te faito na te ao atoa nei i tuuhia i roto i te hoê afata auri i raro aˈe e toru ǒe i te International Bureau of Weights and Measures i Sèvres, Farani. E taui atoa râ te teiaha o teie ofai menemene no te tahi viivii haihai roa. E tae mai i teie nei, aita te mau aivanaa no te faito na te ao atoa i hamani atura i te hoê faito papu aˈe.

Noa ˈtu e e au ra e e ere te mau tauiraa noa ˈtu e mea haihai roa i te mea faufaa no te taata au noa, e nehenehe râ te hoê taui-roa-raa i te faito e faatupu i te arepurepu. I Beretane, ua faatupu te tauiraahia ta ˈna faito i te teiaha (livre e once) ei métrique (kilo e tarama) i te feaaraa rahi—e te vai ra te hoê tumu papu. Ua faaohipa te tahi mau fatu fare toa aroha ore i te matau ore o te rahiraa o te taata i teie ravea apî no te taviri i ta ratou mau aimamau.

Te mau faito morare e ta te fetii

Eaha râ ia tauihia te mau faito morare e ta te fetii? E nehenehe taua mau tauiraa ra e faatupu i te mau faahopearaa ino roa ˈtu â. Mea rahi o te huru ê ra i te mau parau faataa apî o te mau utuafare amahamaha, te ohipa taiata, e te rave-ino-raa i te tamarii e parare ra e te haapapu nei ratou e te ora nei tatou i te hoê tau ua topa te mau faito. Te mau utuafare hoê anaˈe metua, te mau tamarii i arataihia e “te mau metua” mahu, e te maferaraa riaria i te mau tamarii e haapaohia ra e te feia mana toroa, tera ïa te mau faahopearaa o te patoiraa te taata i te mau faito i fariihia. Te rahi noa ˈtura te taata o te riro ra ‘ei miimii, e aroha ore, e te au ore i te maitai, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua,’ mai ta te Bibilia i tohu fatata e piti tausani matahiti aˈenei.—Timoteo 2, 3:1-4.

Ua taai-roa-hia te toparaa o te mau maitai morare e te haavareraa aroha ore i te tiaturi. Aita i maoro aˈenei, ua itehia e aita roa te mau faito morare a te toroa rapaauraa e haapaohia ra i Hyde, te hoê oire i te pae apatoerau no Beretane, mea tiaturi hoi na to reira mau taata i to ratou mau taote o te utuafare “mea faaturahia e mea tiaturihia.” Te mea peapea râ, ua haavarehia to ratou tiaturi. Nafea? Ua faaite mai te mau parau faataa haavaraa e ua haapohe iho â te hoê taote 15 aˈe o ta ˈna mau vahine maˈi. Oia mau, ua tia i te mau mutoi ia hiˈopoa faahou hau atu i te 130 feia ê atu i pohe i tera taote. Ua haapapuhia te haavareraa rahi i te tiaturi i to te taote faahaparaahia e faautuaraahia i te fare tapearaa. Ua horoahia te tahi atu mau ohipa na te mau tiai fare tapearaa e piti ua pohe paha te mama i teie taote, ia ore raua e haapao i teie taata roo ino i tapeahia. E ere i te maere ia faataa te hoê parau faataa haavaraa i roto i The Daily Telegraph i te taote i hape ei “taote ‘riaria.’”

Ia hiˈohia e te taui ra e te ino atu ra te mau faito i roto i te mau tuhaa e rave rahi roa o te oraraa, o vai ta outou e nehenehe e tiaturi? Ihea e itea mai ai ia outou te mau faito o te ore e taui e tei paturuhia e te hoê mana e puai to ˈna e rave e ia faaohipahia te reira? E hiˈopoahia teie nau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.