Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai?”

“No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai?”

“No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai?”

“E nahea hoi tatou i teie nei mau parau? No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai?”—ROMA 8:31.

1. O vai tei faarue ia Aiphiti e te mau Iseraela, e eaha tei turai ia ratou ia na reira?

 I TO te mau Iseraela revaraa ei feia tiamâ i muri aˈe i te faaearaa e 215 matahiti i Aiphiti, te pae rahi o taua tau ra i roto i te faatîtîraa, ‘ua haere atoa te feia anoi rahi roa na muri ia ratou.’ (Exodo 12:38) Ua ite teie feia e ere i te Iseraela hoê ahuru ati riaria tei vavahi ia Aiphiti e tei faahaehaa i to ˈna mau atua haavare. I taua atoa taime ra, ua ite ratou mai te maha iho â râ o te ati e haere mai ai—i te ravea a Iehova e paruru i to ˈna nunaa. (Exodo 8:23, 24) Noa ˈtu e aita i papu roa ia ratou te mau opuaraa a Iehova, ua ite maite ratou i te hoê mea: Aita te mau atua o Aiphiti i manuïa i te parururaa i to Aiphiti, area o Iehova ra, ua faaite ïa i to ˈna puai no te maitai o te mau Iseraela.

2. No te aha o Rahaba i turu ai i na manu Iseraela, e no te aha i ore ai i hape to ˈna tiaturiraa i to raua Atua?

2 E 40 matahiti i muri aˈe, hou rii noa a tomo atu ai te mau Iseraela i te Fenua Tǎpǔhia, ua tono o Iosua, tei mono ia Mose, e piti na taata e hiˈo i te fenua. I reira, ua farerei raua ia Rahaba, te hoê vahine no Ieriko. Maoti te mea ta ˈna i faaroo no nia i te mau ohipa mana a Iehova no te paruru i te mau Iseraela i te roaraa o na 40 matahiti mai to ratou revaraa mai Aiphiti mai, ua ite oia e mai te peu e e hinaaro oia i te haamaitairaa a te Atua, e tia ia ˈna ia turu i to ˈNa nunaa. Auaa ta ˈna faaotiraa paari, ua ora mai oia e to ˈna utuafare i te haamouraa i to te mau Iseraela haruraa i te oire i muri aˈe. E haapapuraa hape ore to ratou faaoraraa semeio e tei ia ratou ra te Atua. Aita ïa i hape to Rahaba tuuraa i te tiaturi i nia i te Atua o to Iseraela.—Iosua 2:1, 9-13; 6:15-17, 25.

3. (a) Eaha te semeio ta Iesu i faatupu i pihai i te oire o Ieriko tei patu-faahou-hia, e ua nafea te pǔpǔ aratai haapaoraa ati Iuda? (b) Eaha tei itea mai i te tahi mau ati Iuda, e i muri aˈe i te feia e rave rahi e ere i te ati Iuda?

3 Hoê ahuru ma pae senekele i muri aˈe, ua faaora Iesu Mesia i te hoê aiani matapo i pihai i te oire o Ieriko tei patu-faahou-hia. (Mareko 10:46-52; Luka 18:35-43) Ua taparu teie taata ia Iesu e faaite i te aroha hamani maitai i nia ia ˈna, e tapao ïa tera e ua ite oia e tei ia Iesu ra te Atua. I te tahi aˈe pae, aita te mau aratai haapaoraa ati Iuda e to ratou feia i farii i te mau semeio a Iesu ei haapapuraa e te rave ra oia i te ohipa a te Atua. Ua imi maoti ratou i te pariraa ia ˈna. (Mareko 2:15, 16; 3:1-6; Luka 7:31-35) Noa ˈtu e ua ite roa ˈtu ratou e ua faatiahia mai Iesu i muri aˈe i to ratou haapoheraa ia ˈna, aita iho â ratou i hinaaro e faˈi e na te Atua tera i rave. Ua aratai râ ratou i te hamani-ino-raa i te mau pǐpǐ a Iesu, a tamata ˈi i te haafifi i ta ratou ohipa “pororaa i te parau apî maitai o te Fatu ra o Iesu.” Ua haapao maitai râ te tahi mau ati Iuda, e i muri aˈe e rave rahi feia e ere i te ati Iuda, i teie mau tupuraa e ua feruri i te reira ma te tano. Ia ratou, mea papu e ua faarue te Atua i te mau aratai ati Iuda faahua parau-tia e tei te mau pǐpǐ haehaa a Iesu Mesia ra oia.—Ohipa 11:19-21, MN.

Tei ia vai ra te Atua i teie mahana?

4, 5. (a) Eaha te manaˈo o te tahi mau taata i te maitiraa i te hoê haapaoraa? (b) No te faataa teihea te haapaoraa mau, eaha te uiraa faufaa roa?

4 No nia i te haapaoraa mau, ua parau te hoê aratai haapaoraa i roto i te hoê uiuiraa manaˈo i roto i te afata teata aita i maoro aˈenei e: “E onoono vau e te haapaoraa mau, o te faariro ïa i te hoê taata ei taata maitai aˈe ia ora oia ia au i te reira.” Parau mau, e faariro iho â te haapaoraa mau i te taata ei mea maitai aˈe. E haapapuraa anei râ te mea noa e e faariro te hoê haapaoraa i te taata ei mea maitai aˈe e tei ia ratou ra te Atua? O te reira anei te tapao hoê roa no te taa e mea mau anei te hoê haapaoraa?

5 Mea au na te taata atoa e rave i ta ratou iho mau maitiraa, tae noa ˈtu i te maitiraa i ta ˈna haapaoraa. Eita râ te tiamâraa e maiti e haapapu e e rave te hoê taata i te maitiraa tano. E maiti te tahi mau taata, ei hiˈoraa, i te hoê haapaoraa na nia i to ˈna faito rahi, ta ˈna taoˈa rahi, ta ˈna mau peu hanahana, aore ra to ratou mau taairaa fetii. Aita hoê o teie mau mea i riro ei mea faufaa no te faataa e o te haapaoraa mau anei tera aore ra eita. Teie te uiraa faufaa roa no nia i teie tumu parau: Teihea haapaoraa e faaitoito ra i to ˈna feia e haapao i to te Atua hinaaro e e faaite ra e tei ia ratou mau ra te Atua, e nehenehe atu ai to ˈna feia pee e parau ma te tiaturi e “No tatou te Atua”?

6. Teihea mau parau a Iesu e turama ra i te tumu parau o te haapaoraa mau e te mea hape?

6 Ua haamau Iesu i te ravea e faataa ê ai i te haamoriraa mau i te mea hape i to ˈna parauraa e: “E ara râ i te orometua haavare, o tei haere mai ia outou ma te huru o te mamoe ra, area o roto ra, e luko taehae ïa. E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa.” (Mataio 7:15, 16; Malaki 3:18) E hiˈo anaˈe i te tahi mau ‘hotu,’ aore ra tapao faaite, o te haapaoraa mau, ia taa ia tatou ma te haavare ore tei ia vai ra te Atua i teie mahana.

Mau tapao faaite o te feia tei ia ratou ra te Atua

7. Eaha te auraa e haapii noa i tei niuhia i nia i te Bibilia?

7 Ua niu ratou i ta ratou mau haapiiraa i nia i te Bibilia. Ua na ô Iesu e: “E ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei, na ˈna râ, na tei tono mai ia ˈu nei. O tei hinaaro maite i te haapao i to ˈna ra hinaaro, e ite ïa i ta ˈu e haapii nei e na te Atua, e na ˈu iho.” Oia atoa: “No te Atua oia ra, e haapao ïa i ta te Atua ra parau.” (Ioane 7:16, 17; 8:47) No reira, no te fanaˈo i te patururaa a te Atua, e tia ia haapii noa i ta te Atua i heheu i roto i ta ˈna Parau e ia patoi i te mau haapiiraa niuhia i nia i te paari o te taata aore ra i nia i te tutuu.—Isaia 29:13; Mataio 15:3-9; Kolosa 2:8.

8. No te aha e riro ai ei mea faufaa ia faaohipa i te iˈoa o te Atua i roto i te haamoriraa?

8 E faaohipa e e poro haere ratou i to te Atua iˈoa, o Iehova. Ua tohu Isaia e: “Ei te reira mahana outou e parau ai e, Haamaitai outou ia Iehova; e tiaoro atu i to ˈna iˈoa; e faaite i te taata i ta ˈna mau ravea puai; e faaite outou i te teitei o to ˈna ra iˈoa. E himene outou ia Iehova, i te mau ravea maitai hau ê na ˈna ra. Ua faaite-paatoa-hia te reira i te fenua atoa ra.” (Isaia 12:4, 5) Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) No reira, ei ati Iuda aore ra eita, ua opuahia ia tavini te mau Kerisetiano ei ‘taata no to te Atua ra iˈoa.’ (Ohipa 15:14) E oaoa mau te Atua i te paturu i te feia mea au roa na ratou e riro ei ‘taata no to ˈna ra iˈoa.’

9. (a) No te aha te oaoa e riro ai ei tapao o te mau melo o te haapaoraa mau? (b) Nafea Isaia e faataa ê roa ˈi i te haapaoraa mau i te mea hape?

9 E faaite ratou i te hoê â huru oaoa e to te Atua. Ei fatu o te “evanelia,” e “Atua no ˈna te ao” o Iehova. (Timoteo 1, 1:11) Nafea ïa to ˈna feia haamori e riro ai ei feia oaoa ore aore ra ei feia manaˈo rumaruma noa? Noa ˈtu te ahoaho o te ao e to ratou iho mau fifi, e vai oaoa noa te mau Kerisetiano no te mea e tamaa maitai noa ratou i te pae varua. Te faataa ê roa ra Isaia ia ratou i te feia e pee ra i te haapaoraa hape: “Te na ô maira te Fatu ra o Iehova: Inaha, e amu tau mau tavini i te maa, e pohe râ outou i te poia; inaha, e inu to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te poihâ; inaha, e oaoa to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te haama: inaha, e himene hua to ˈu ra mau tavini i te oaoa aau ra; e pii hua râ outou i te aau mauiui; e auê hoi outou i te ati o te varua.”—Isaia 65:13, 14.

10. Nafea te feia i roto i te haapaoraa mau e ape ai i te haapii na roto i te perehahuraa?

10 Ua niu ratou i to ratou haerea e ta ratou mau faaotiraa i nia i te mau faaueraa tumu bibilia. “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao,” o ta te taata i papai i te mau Maseli ïa e aˈo maira, “eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Maseli 3:5, 6) E paturu te Atua i te feia e imi ra i ta ˈna aratairaa eiaha râ i te mau haapiiraa niu ore e te tuea ore a te taata o te ore e tâuˈa i te paari o te Atua. Ia ineine te hoê taata i te faaau i to ˈna oraraa i nia i te Parau a te Atua, e ape oia i te haapii mai na roto i te perehahuraa.—Salamo 119:33; Korinetia 1, 1:19-21.

11. (a) No te aha te mau melo o te haapaoraa mau e ore ai e tia ia vahihia na roto i te hoê pǔpǔ ekalesiatiko e te hoê pǔpǔ feia raita? (b) Eaha te hiˈoraa e tia i te feia e aratai ra i te nunaa o te Atua ia horoa na te nǎnǎ?

11 E au ta ratou faanahonahoraa i ta te amuiraa Kerisetiano no te senekele matamua. Ua haamau Iesu i te faaueraa tumu ra: “Eiaha e titau ia parauhia, ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, o te Mesia; e e taeae anaˈe hoi outou atoa na. E eiaha roa outou e faametua i te hoê taata o teie nei ao, oia anaˈe ra hoi to outou Metua o te parahi i te raˈi ra. Eiaha atoa e titau ia parauhia outou, i te aratai; hoê roa hoi o outou aratai, o te Mesia. E tei rahi ra i roto ia outou na, ei tavini ïa no outou.” (Mataio 23:8-11) Eita te hoê amuiraa taeae e farii i te hoê pǔpǔ ekalesiatiko teoteo o te faahanahana ia ratou iho i te mau tiaraa teitei e te faateitei ia ratou iho i nia ˈˈe i te feia raita. (Ioba 32:21, 22) Ua faauehia te feia e faaamu ra i te nǎnǎ a te Atua ia na reira ‘eiaha no te faaueue, no te hinaaro râ; eiaha no te taoˈa tia ore ra ia noaa, no te tae mau râ o te aau; eiaha ma te faahepo i nia iho i te tufaa a te Atua ra, ei aveia râ no te nǎnǎ.’ (Petero 1, 5:2, 3) Eita te mau tiai mamoe Kerisetiano mau e tamata i te faariro ia ratou iho ei tavana i nia i to vetahi ê faaroo. Ei hoa rave ohipa i roto i te taviniraa i te Atua, e tutava noa ratou i te horoa i te hiˈoraa maitai.—Korinetia 2, 1:24.

12. Teihea tiaraa faito noa i mua i te mau faatereraa taata ta te Atua e titau ra i te feia e hinaaro ra ei ia ratou ra oia?

12 E auraro ratou i te mau faatereraa taata e e tapea râ i te tiaraa amui ore. Eita e tia i te taata o te ore ‘e auraro i te feia mana toroa,’ ia manaˈo e tei ia ˈna ra te Atua. No te aha? No te mea “te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua. E teie nei, o tei mârô atu i te toroa ra, ua mârô ïa i tei haapaohia e te Atua ra.” (Roma 13:1, 2) Ua faˈi râ Iesu e e nehenehe te hoê faaûûraa o te mau mea faufaa roa ˈˈe e tupu mai i to ˈna parauraa e: “E tuu atu i ta Kaisara ra ia Kaisara, e ta te Atua ra, e tuu atu ïa i te Atua.” (Mareko 12:17) E tia i te feia e hinaaro ra ei ia ratou ra te Atua ia ‘mata i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna,’ a auraro atoa ˈi i te mau ture a te fenua e au i ta ratou mau hopoia rahi aˈe i mua i te Atua. (Mataio 6:33; Ohipa 5:29) Ua haamahiti Iesu i te tiaraa amui ore i to ˈna parauraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” Ua na ô â oia i muri aˈe e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia.”—Ioane 17:16; 18:36.

13. Eaha ta te aroha tuhaa i te faataaraa i te nunaa o te Atua?

13 Eita ratou e faatia paetahi ia ‘hamani maitai ratou i te taata atoa.’ (Galatia 6:10) Eita te aroha Kerisetiano e hiˈo paetahi, e farii râ i te mau taata atoa noa ˈtu te huru o to ratou iri, te tiaraa i te pae faanavairaa faufaa aore ra haapiiraa, te nunaa, aore ra te reo. E faataa te hamani-maitai-raa i te taata atoa e i to te fetii faaroo iho â râ i te feia tei ia ratou ra te Atua. Ua na ô Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:35; Ohipa 10:34, 35.

14. E farii anei te taata atoa i te feia e fanaˈo ra i te farii maitai a te Atua? A faataa na.

14 Ua ineine ratou i te faaruru i te hamani-ino-raa no te raveraa i to te Atua hinaaro. Ua faaara atea Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou; i haapao na ratou i ta ˈu ra parau, e haapao atoa ïa ratou i ta outou.” (Ioane 15:20; Mataio 5:11, 12; Timoteo 2, 3:12) Aita iho â te feia tei ia ratou ra te Atua i auhia e te taata, mai ia Noa tei faahapa i to te ao maoti to ˈna faaroo. (Hebera 11:7) I teie mahana, e mǎtaˈu te feia e hinaaro ra ei ia ratou ra te Atua i te taviri i te parau a te Atua aore ra i te ofati i ta ˈna mau faaueraa tumu no te ape i te hamani-ino-raa. A tavini noa ˈi ratou i te Atua ma te taiva ore, ua ite ratou e e “maere” noa te taata e ‘e tamau noa i te faaino’ ia ratou.—Petero 1, 2:12; 3:16; 4:4.

Teie te taime no te faaau i te mau tupuraa

15, 16. (a) Eaha te mau uiraa e tauturu ia tatou ia faataa i te pǔpǔ faaroo tei ia ratou ra te Atua? (b) Eaha te manaˈo i raea i te mau mirioni taata, e no te aha?

15 A ui na ia outou iho, ‘Teihea pǔpǔ faaroo i tapaohia no to ratou pee-maite-raa i te Parau a te Atua, noa ˈtu e e taa ê ta ratou mau haapiiraa i te mau tiaturiraa a te rahiraa o te taata? O vai te haamahitihiti i te faufaaraa o te iˈoa o te Atua, a faaohipa atoa ˈi i te reira ei faataaraa ia ratou iho? O vai te faaite ma te anaanatae i te Basileia o te Atua mai te ravea otahi no te mau fifi o te taata atoa? O vai te paturu i te mau ture bibilia no nia i te haerea, a parauhia ratou e feia peu tahito? Teihea pǔpǔ i tapaohia no te mea aita ta ratou e pǔpǔ ekalesiatiko aufauhia, e e feia poro anaˈe to ˈna mau melo? O vai te haapopouhia ei mau tino huiraatira auraro i te ture, noa ˈtu e aita ratou e rave ra i te ohipa poritita? O vai te faaohipa i te taime e te moni ma te aroha no te tauturu ia vetahi ê ia haapii no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa? E noa ˈtu teie mau mea popou atoa, o vai teie e vahavaha-noa-hia râ, e faaooohia ra, e e hamani-ino-hia ra?’

16 Ua faaau te mau mirioni taata na te ao nei i te mau tupuraa e ua papu ia ratou e o te mau Ite no Iehova anaˈe teie e pee ra i te haapaoraa mau. Ua raea ia ratou teie manaˈo na nia i te mea ta te mau Ite no Iehova e haapii ra e na nia i to ratou haerea, e na nia atoa i te mau maitai ta ta ratou haapaoraa i hopoi mai. (Isaia 48:17) Oia mau, e mau mirioni taata teie e parau nei, mai tei tohuhia e te Zekaria 8:23 (MN) e: “E haere atoa matou [na muri ia outou, ua faaroo] aˈenei [hoi] matou e, tei ia outou [ra] te Atua.”

17. No te aha e ere ai te mau Ite no Iehova i te mea teoteo ia parau ratou e ta ratou te haapaoraa mau?

17 Mea teoteo anei te mau Ite no Iehova ia parau ratou e tei ia ratou anaˈe ra te Atua? Hoê â mau ratou e te mau Iseraela i Aiphiti tei parau e tei ia ratou ra te Atua noa ˈtu te tiaturiraa a to Aiphiti, aore ra e te mau Kerisetiano o te senekele matamua tei parau e tei ia ratou ra te Atua, area te mau ati Iuda ra, aita ïa. E itehia e te reira iho â na nia noa i te mau tupuraa. I na fenua e 235, te rave ra te mau Ite no Iehova i te ohipa ta Iesu i tohu e e rave ta ˈna mau pǐpǐ mau i te anotau hopea: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.

18, 19. (a) No te aha e ore ai e tia i te mau Ite no Iehova ia faaea i te rave i ta ratou ohipa pororaa, noa ˈtu e te patoihia ra ratou? (b) Nafea te Salamo 41:11 e paturu ai e tei te mau Ite ra te Atua?

18 E tamau noa te mau Ite no Iehova i te haapao i teie faaueraa, a ore roa ˈtu ai e vaiiho i te hamani-ino-raa aore ra te patoiraa ia faataupupu i ta ratou ohipa. E tia ia ravehia e e ravehia iho â te ohipa a Iehova. I te pae hopea, aita i manuïa te mau tamataraa atoa a vetahi ê i te senekele i mairi aˈenei i te haafifi i te mau Ite eiaha ratou ia rave i te ohipa a te Atua no te mea ua tǎpǔ Iehova e: “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra e ore ïa e tupu; e te mau vaha atoa e patoi ia oe i te haavaraa ra, e hapa ïa ia oe. O te tufaa teie o te mau tavini o Iehova; e tei ia ˈu te faatia ia ratou.”—Isaia 54:17.

19 Te mea e mea puai aˈe e mea itoito aˈe te mau Ite no Iehova i teie nei mai tei ore â i itehia aˈenei—e noa ˈtu e te faaruru ra ratou i te patoiraa a to te ao atoa—e haapapuraa ïa e te farii popou ra Iehova i ta ratou e rave ra. Ua parau te arii Davida e: “O te mea teie i ite ai au e, ua here mai oe ia ˈu, o tau enemi nei aore â oia i umere mai i nia ia ˈu.” (Salamo 41:11; 56:9, 11) Eita roa ˈtu te mau enemi o te Atua e umere no te mea e upootia ratou i nia i te nunaa o Iehova, inaha, te haere ra to ratou Aratai, o Iesu Mesia, i mua i te upootiaraa hopea!

E nehenehe anei ta outou e pahono?

• Eaha te tahi mau hiˈoraa no tahito ra o te feia tei ia ratou ra te Atua?

• Eaha te tahi mau tapao faaite o te haapaoraa mau?

• No te aha i papu ai ia outou iho e tei te mau Ite no Iehova ra te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

E tia i te feia e hinaaro ra ei ia ratou ra te Atua ia niu i ta ratou mau haapiiraa i nia noa i ta ˈna Parau

[Hohoˈa i te api 15]

E tavini te mau matahiapo Kerisetiano ei hiˈoraa no te nǎnǎ