Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te oaoa nei e te mauruuru nei au noa ˈtu te ereraa mauiui

Te oaoa nei e te mauruuru nei au noa ˈtu te ereraa mauiui

Aamu

Te oaoa nei e te mauruuru nei au noa ˈtu te ereraa mauiui

FAATIAHIA E NANCY E. PORTER

Tei te 5 no Tiunu 1947 tatou, i te hoê ahiahi mahanahana i te mau motu Bahamas, i te pae apatoa hitia o te râ o te mau Hau Amui. Ua haere mai te hoê taata toroa no te piha fariiraa taata ěê e hiˈo ia mâua ta ˈu tane o George, ma te tiai-ore-hia. Ua toro mai oia i te hoê rata e na ǒ ra e aita mâua e faatia-faahou-hia ra e faaea i teie nei mau motu e e tia ia mâua “ia faarue i te fenua aihuaraau i teie nei iho!”

O MÂUA George te mau mitionare matamua a te mau Ite no Iehova i tae mai i Nassau, te oire rahi roa ˈˈe i te mau Bahamas. I to mâua faatuiteraahia e te 8raa o te piha haapiiraa no Gileada, te hoê haapiiraa mitionare i te pae apatoerau o te tuhaa fenua o New York, ua tonohia mâua i ǒ nei. Eaha ta mâua i rave i tupu ai te hoê huru etaeta mai tera i muri aˈe e toru noa avaˈe i ǒ nei? E nafea te tupuraa e ua hau maitai i te 50 matahiti i muri aˈe, tei ǒ nei noâ vau?

Te faaineineraa no te taviniraa

Ua ohipa puai to ˈu metua tane, o Harry Kilner, i nia i te huru i aratai ai au i to ˈu oraraa. Ua horoa mai oia i te hoê hiˈoraa maitai roa na ˈu, a rave ai i te mau haapaeraa e rave rahi no te riro ei Ite no Iehova. Noa ˈtu e e ere to ˈna ea i te mea maitai, ua haere oia e poro fatata i te mau hopea hebedoma atoa, a tuu ai i te mau faufaa o te Basileia i mua ma te itoito. (Mataio 6:33) Mea iti roa ta matou i te pae moni, ua riro râ ta ˈna fare toa tiaa ei pu o te ohipa pae varua i Lethbridge, i Alberta, i Kanada, i te mau matahiti 1930. Te mau mea tahito roa ˈˈe ta ˈu e haamanaˈo, o te mau tavini taime taatoa ïa a te mau Ite no Iehova, parauhia e pionie, i haere mai na i to matou fare e faatia i te mau aamu.

I te matahiti 1943, ua haamata vau i ta ˈu taviniraa pionie i pihai ia Fort Macleod e ia Claresholm, i Alberta. I taua tau ra, ua opanihia ta matou ohipa pororaa i Kanada no te mau parau hape i haapararehia e te feia patoi i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi. Hoê hanere kilometera te roa o ta matou tuhaa fenua, no to matou râ apî e te itoito, aita matou i haapeapea i te haere na nia i te pereoo taataahi aore ra na raro i te mau oire rii e te mau fare faaapu i taua vahi ra. I taua tau ra, ua nehenehe au e tauaparau e te tahi feia faatuitehia no Gileada, e ua faatupu ta ratou mau aamu i te hinaaro e riro ei mitionare i roto ia ˈu.

I te matahiti 1945, ua faaipoipo vau ia George Porter no te Saskatchewan mai, i Kanada. E mau Ite itoito to ˈna na metua mai te matahiti 1916 mai, e ua maiti atoa oia i te taviniraa taime taatoa ei toroa no ˈna. O te Lynn Valley haviti i Vancouver Apatoerau, i Kanada, ta mâua tuhaa taviniraa matamua. Aita i maoro i muri aˈe, ua titauhia mâua i Gileada.

Ua tauaparau vau e te tahi feia faatuitehia no te tahi mau fare haapiiraa teologia i te roaraa o te mau matahiti e ua ite au e ua ino roa to ratou faaroo i te Atua e i ta ˈna Parau, te Bibilia i ta ratou haapiiraa teologia. I te tahi roa ˈˈe pae, ua haamaitai atu â te mea ta matou i haapii i Gileada i to matou ite i te feruri e hau atu â ua haapaari i to matou faaroo i te Atua ra o Iehova e i ta ˈna Parau. Ua tonohia to mâua mau hoa haapiiraa i Taina, Singapour, Inidia, i te mau fenua i Afirika, i Marite Apatoa, e te tahi atu â mau vahi. Te haamanaˈo noa râ vau i te reˈareˈa i to mâua faarooraa e te tonohia ra mâua i te mau motu Bahamas i te pae rua ma.

Nafea to mâua faaearaa mai

Ia faaauhia i te mau tere o te mau hoa haapiiraa, mea poto to mâua tere i te mau Bahamas. Aita i maoro, te ite atura mâua i te mahanahana, te raˈi ninamu, te pape e au i te nepheka, te mau fare mea mǎrû e te rau te û, e te mau pereoo taataahi eita e pau ia taio. Te mea matamua râ i putapû ai au, o te pǔpǔ iti ïa e pae Ite e tiai ra ia mâua i te tapaeraa ˈtu to mâua pahi. Ua itea oioi mai ia mâua e mea ê roa te taˈere i ǒ nei i ta mâua i matau noa na. Ua anihia, ei hiˈoraa, i ta ˈu tane eiaha e pii ia ˈu e ta ˈu hani i mua i te taata no te mea e faataa-pinepine-hia teie parau no te hoê taairaa taiata.

Aita i maoro, ua pari haavare te pǔpǔ ekalesiatiko, o te mǎtaˈu ra paha no to mâua amui-ohie-raa i roto i te taata, e e Communistes mâua. Ei faahopearaa, ua tae mai ta mâua parau faaue e faarue i te fenua. Ua noaa oioi mai râ i te mau Ite—i iti na hoi ratou i te 20 i roto i te mau motu i taua tau ra—te mau tausani tarimaraa ia faatiahia mâua e faaea mai. Aita ïa te tiavaruraa i manuïa.

I te hoê tuhaa fenua apî

Ua tupu vave te parau mau o te Bibilia i roto i te mau mafatu o te here i te Atua, no reira i tonohia ˈi te mau mitionare hau no Gileada i te mau Bahamas. E, i te matahiti 1950, ua haamauhia te hoê amaa. Hoê ahuru matahiti i muri aˈe, ua haere mai o Milton Henschel, te hoê melo o te pǔpǔ faatere i te pu rahi i Brooklyn, New York, i te mau Bahamas e ua ani i te mau mitionare e te vai ra anei o te hinaaro ra e haere e avari i te ohipa pororaa i nia i te tahi atu motu o te mau Bahamas. Ua pûpû mâua o George e haere, e ua haamata aˈera i tei riro mai ei faaearaa 11 matahiti i Long Island.

Teie motu, hoê o te mau motu e rave rahi o te mau Bahamas, 140 kilometera ïa i te roa e e 6 kilometera i te aano, e i taua tau ra, aita to ˈna e oire mau. Fatata e 50 fare to te oire rahi o Clarence Town. Mea huru tahito te oraraa—aita e uira, e faataheraa pape, aore ra e vahi tutu i roto i te fare aore ra e tuio pape. Ua titauhia ïa mâua ia faaau atu i nia i tei parauhia te oraraa i nia i te motu atea. I ǒ nei, e tumu parau tauaparauraa au-roa-hia te ea o te taata. Ua haapii mâua e ia aroha mâua i te taata eiaha ia ui atoa ˈtu e, “Eaha to oe huru i teie mahana?” no te mea e pinepine te pahonoraa i te riro ei tuatapaparaa roa roa i te huru taatoa o te taata ra i te pae rapaauraa.

Ua rave mâua i te rahiraa o ta mâua pororaa mai tera e i tera fare tutu no te mea e farerei-pinepine-hia te taata i roto i to ratou fare tutu i rapae ma te tapoˈi fare niau e te pu auahi vahie. Te rahiraa o to te mau oire rii, e feia veve ïa, e feia faaapu aore ra ravaai maitatai roa râ hoi. E ere noa te rahiraa o ratou i te mea itoito i te pae faaroo, mea puai atoa râ i nia i te tiaturiraa niu ore. E pinepine te mau tupuraa matau-ore-hia i te tatarahia ei tapao.

Aita te pǔpǔ ekalesiatiko i haama i te haere i roto i te fare o te taata ma te titau-ore-hia e pihae i te mau papai bibilia ta mâua i vaiiho atu. Ua faariaria iho â ïa ratou i te mea mamahu, e ere râ o te taata atoa tei mǎtaˈu ia ratou. Ei hiˈoraa, aita te hoê vahine itoito e 70 matahiti i vaiiho ia haamehamehahia oia. Te hinaaro ra oia ia maramarama oia i te Bibilia, e i te pae hopea, ua riro mai oia ei Ite e vetahi atoa ˈtu. A itea mai ai ia mâua te feia e anaanatae ra, ua titauhia ia faahoro o George i te pereoo e 300 kilometera i te tahi mau Tapati no te tauturu i taua mau taata ra ia haere mai i ta mâua mau putuputuraa.

I te mau avaˈe matamua aita ˈtu e Ite, ua atuatu mâua o George i to mâua ea pae varua na roto i te faatereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano au atoa. Hau atu â, ua haapao mâua ma te itoito i te hoê porotarama haapiiraa i Te Pare Tiairaa e taioraa i te Bibilia i te mau Monire ahiahi atoa. E taio atoa mâua i te mau numera atoa o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i te taeraa mai iho â.

Ua pohe to ˈu metua tane a parahi noa ˈi mâua i Long Island. I te tau veavea i muri mai, i te matahiti 1963, ua faanaho mâua e ia haere mai o Mama e faaea i pihai i to mâua fare. Noa ˈtu e mea paari oia, ua faaau oia ia ˈna iho ma te huru maitai e ua noho noa i Long Island e ia tae roa i to ˈna poheraa i te matahiti 1971. I teie mahana, e amuiraa e te hoê Piha a te Basileia apî roa to Long Island.

Te hoê tautooraa mauiui mau

I te matahiti 1980, ua taa ia George e te haamata ra to ˈna ea i te ino atu. Mea na reira te haamataraa hoê o te mau tupuraa mauiui roa ˈˈe o to ˈu nei oraraa—te hiˈoraa i ta ˈu tane, to ˈu hoa ohipa, e to ˈu apiti here ia pohehia i te maˈi a Alzheimer. Ua taui roa to ˈna huru taata. E 4 matahiti i te maoro to te tuhaa hopea e te ino roa ˈˈe hou oia a pohe ai i te matahiti 1987. Ua apee mai oia ia ˈu i roto i te taviniraa e i te mau putuputuraa a nehenehe noa ˈi ta ˈna, noa ˈtu e mea pinepine to ˈu taˈiraa no to ˈna tutavaraa. Ua riro mau te faaiteraa i te here a to mâua mau taeae Kerisetiano ei tamahanahanaraa, te mihi rahi noa nei â râ vau ia ˈna.

Hoê o te mau vahi faahiahia roa ˈˈe o to ˈu faaipoiporaa ia George, o to mâua ïa tauaparau-pinepine-raa ma te au mau. I teie nei e ua faarue o George, te mauruuru roa nei au e te titau maira Iehova i ta ˈna mau tavini “eiaha e tuutuu i te pure,” ia “tamau uˈana maite â i te pure,” e ia faaohipa “i te mau pure atoa.” (Tesalonia 1, 5:17; Roma 12:12; Ephesia 6:18) Mea tamahanahana mau â ia ite e te tapitapi ra Iehova i to tatou maitairaa. Te au mau ra vau i te papai salamo tei himene e: “Ia haamaitaihia Iehova, o tei tauturu mai ia tatou i tera mahana, i tera mahana!” (Salamo 68:19) Te oraraa i te hoê mahana i te hoê haereraa, te fariiraa i to ˈu mau taotiaraa, e te haamauruururaa no te mau haamaitairaa ta te mau mahana atoa e hopoi mai, mai ta Iesu iho â i aˈo, o te huru oraraa maitai roa ˈˈe iho â.—Mataio 6:34.

Mau haamaitairaa oaoa o te taviniraa

Ua tauturu mai te faarahiraa i te ohipa i roto i te taviniraa Kerisetiano ia ˈu eiaha ia manaˈonaˈo rahi roa i te tau i mairi. Mea na reira vau e nehenehe ai e faaruru i te mau huru o te aau o te faatupu i te hepohepo. Ua riro te haapiiraa i te parau mau o te Bibilia ia vetahi ê ei tumu taa ê o te oaoa. E horoa mai te reira i te hoê tereraa ohipa pae varua naho maitai tei faariro i to ˈu oraraa ei mea nahonaho e te aueue ore.—Philipi 3:16.

I te hoê mahana, ua taniuniu mai te hoê vahine ta ˈu i poro atu i te poroi a te Basileia fatata a 47 matahiti aˈenei. E tamahine oia na te hoê o ta mâua feia haapii Bibilia matamua i to mâua taeraa mai i te mau Bahamas i te matahiti 1947. Ua riro mai to ˈna mama, to ˈna papa, e to ˈna mau taeae e mau tuahine atoa ei Ite no Iehova e te rahiraa o to ratou mau tamarii e mau mootua. Oia mau, e hau atu i te 60 melo o te fetii o teie vahine tei riro ei Ite. Aita râ oia iho i farii aˈenei i te parau mau bibilia. A tahi nei râ oia i ineine ai i te riro ei tavini a te Atua ra o Iehova. Ua oaoa mau vau i te iteraa i te pǔpǔ iti Ite e vai ra i te mau Bahamas i to mâua George taeraa mai, i te maraaraa e ua hau atu i te 1 400!

I te tahi taime, e ui mai te taata ia ˈu e aita anei au e tatarahapa ra e aita vau i fanau i te tamarii. Parau mau, e nehenehe te fanauraa i te tamarii e riro ei haamaitairaa. Teie râ, e ere paha o te mau metua fanau atoa te fanaˈo ra i te here e faaite-tamau-hia mai i nia ia ˈu e ta ˈu mau tamarii, mootua e hina pae varua. Oia mau, o te feia e “hamani maitai, e te taoˈa ra i te ohipa maitatai” te feia oaoa roa ˈˈe. (Timoteo 1, 6:18) No reira vau e tamau ai i te faarahi i te ohipa i roto i te taviniraa ia au i to ˈu ea.

I te hoê mahana, i te piha ohipa a te taote niho, ua tapiri mai te hoê vahine apî ia ˈu e na ǒ maira e: “Aita oe i matau ia ˈu, ua matau râ vau ia oe, te hinaaro noa nei au e faaite atu ia oe e te here nei au ia oe.” E ua faatia mai nei oia nafea to ˈna iteraa i te parau mau o te Bibilia e to ˈna mauruuru rahi e ua haere mai matou te mau mitionare i te mau Bahamas.

I te tahi atu taime, i to ˈu hoˈiraa mai mai te hoê tau faafaaearaa, ua ite mai au i te hoê roti i roto i te piha i reira vau e noho ai i teie nei i te amaa a te mau Ite no Iehova i Nassau. E parau iti tei tapaohia, “Te oaoa nei matou e ua hoˈi mai oe.” Ua î roa to ˈu mafatu i te mauruuru, e e here roa vau ia Iehova ia ite au i te huru nunaa ta ta ˈna Parau, ta ˈna faanahonahoraa, e to ˈna varua i faatupu! Oia mau, e pinepine te turu a Iehova i te faaitehia na roto i te feia e haaati ra ia tatou.

Te î nei au i te mauruuru

Aita to ˈu oraraa i riro noa ei mea ohie, e ere atoa te tahi mau tuhaa i te mea ohie i teie nei. Mea rahi râ te mau mea e tia ia ˈu ia mauruuru—te mau oaoaraa o te taviniraa, te aroha e te here o te mau taeae e tuahine Kerisetiano e rave rahi, te aupururaa î i te here a te faanahonahoraa a Iehova, te mau parau mau nehenehe no roto i te Bibilia, te tiaturiraa e farerei i te feia here ia faatiahia mai ratou, e te mau haamanaˈoraa o na matahiti faaipoiporaa e 42 i te hoê tavini haapao maitai a Iehova. Hou mâua a faaipoipo ai, ua pure au e ia nehenehe au e tauturu noa i ta ˈu tane ia vai noa i roto i te taviniraa taime taatoa ta ˈna i au roa. Ua pahono maitai roa Iehova i taua pure ra. No reira vau e hinaaro ai e faaite i to ˈu mauruuru ia Iehova na roto i te ore-roa-raa ˈtu e taiva ia ˈna.

E vahi tapaeraa na te mau ratere matauhia e te taata te mau Bahamas, e haamâuˈa ratou i te mau tausani dala Marite no te haere mai e fanaˈo i te mau faaoaoaraa no te pae rua ma. No to ˈu maitiraa e tavini ia Iehova i te vahi atoa e tonohia ˈi au e ta ˈna faanahonahoraa, ua ite au i te oaoa i te tereraa mai te hoê otia o teie mau motu e i te tahi atu, a poro ai i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Te mea faufaa ˈtu â râ, ua farerei au e ua poihere au i te here o te mau hoa maitatai roa ˈˈe no te mau Bahamas.

Te mauruuru roa nei au i te feia i hopoi mai i te parau mau i to ˈu na metua tei haaputa i muri iho i te hinaaro e imi na mua i te Basileia o te Atua, i roto i to ˈu feruriraa e to ˈu mafatu apî. E nehenehe atoa te mau tavini apî a Iehova i teie mahana e fanaˈo i te mau haamaitairaa e rave rahi mai te peu e e tomo ratou na te “opani rahi” o te aratai atu i te mau ravea rarahi o te hoê taviniraa aano. (Korinetia 1, 16:9) E î atoa outou i te mauruuru mai te peu e e faaohipa outou i to outou oraraa no te faahanahana i ‘te Atua o te mau atua,’ o Iehova.—Deuteronomi 10:17; Daniela 2:47.

[Hohoˈa i te api 24]

Pororaa i nia i te purumu i Victoria, i Colombie-Britannique, i te matahiti 1944

[Hohoˈa i te api 24]

Ua haere mâua George i te Haapiiraa no Gileada i te matahiti 1946

[Hohoˈa i te api 25]

E o George i mua i te fare mitionare i Nassau, i te mau Bahamas, i te matahiti 1955

[Hohoˈa i te api 26]

Te fare mitionare i Deadman’s Cay, i reira to mâua taviniraa i te area 1961-1972