Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati

A hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati

A hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati

E ere i te mea fifi ia farii e te ora nei tatou i roto i te hoê ao aroha ore. A faahiti ai oia i te huru taata e itehia i te “anotau hopea,” ua papai te aposetolo Paulo e: “E tupu [mai te mau ati rahi faaruru atâ]. E riro te taata nei ei miimii, . . . e aroha ore.” (Timoteo 2, 3:1-3; MN) E parau mau â teie mau parau!

UA RIRO te huru tupuraa morare o to tatou tau ei hoê o te mau tumu o te ereraa o te aumauiui i roto i te mafatu o te taata e rave rahi. Te tâuˈa ore roa ˈtura te taata i te maitairaa o vetahi ê, i te tahi mau taime i to te mau melo o to ratou iho utuafare.

Te roohia ra te feia e rave rahi tei topa i roto i te veve rahi no te tahi mau huru tupuraa e rave rau, i teie fifi. Te maraa tamau ra te numera o te mau vahine ivi e o te mau otare ei faahopearaa o te mau tamaˈi, te mau ati natura, e te revaraa te mau taata e imi ra i te haapuraa. (Koheleta 3:19) “Ua hau atu i te 1 mirioni [tamarii] tei riro ei otare aore ra tei faataa-ê-hia i to ratou utuafare no te tamaˈi,” ia au ïa i te hoê parau faataa a te afata a te mau Nunaa Amui no te mau tamarii. Ua ite atoa outou i te rahiraa metua vahine otahi, tei faaruehia, aore ra tei taa, o te faaruru ra i te hopoia fifi e imi i te ora e e aratai i to ratou utuafare o ratou anaˈe. Mea ino roa ˈtu â te huru tupuraa i te mea e te farerei ra te tahi mau fenua i te fifi rahi i te pae ihiihi, o te mea ïa e ora ˈi te mau tino huiraatira e rave rahi i roto i te veve rahi.

Ia hiˈohia te reira, te vai ra anei te hoê noa ˈˈe tiaturiraa no te feia e farerei ra i te ati? Nafea te mauiui o te mau vahine ivi e te mau otare e faaorehia ˈi? E faaore-mau-hia anei teie fifi?

Aupururaa î i te here i te tau bibilia

Ua riro noa iho â te aupururaa i te mau hinaaro pae tino e pae varua o te mau vahine ivi e o te mau otare ei tuhaa o te haamoriraa i te Atua. Ia ooti ratou i ta ratou maa huero aore ra ia pofai i ta ratou mau hotu, eiaha te mau Iseraela ia ohi i tei toe mai i roto i te aua, a ohi pauroa ˈi ratou iho i te mau toetoea. Mea vaiiho te mau toetoea “na te otare, e na te vahine ivi.” (Deuteronomi 24:19-21) Te faataa maitai ra te Ture a Mose e: “Eiaha outou e hamani ino i te vahine ivi, e te otare.” (Exodo 22:22, 23) Te faahohoˈa ra te vahine ivi e te otare ta te Bibilia e faahiti ra i te feia veve roa ˈˈe, no te mea ua pohe te tane e metua tane aore ra na metua e te toe noa maira te tahi mau melo o te utuafare o ratou anaˈe e ma te veve roa. Ua parau te patereareha ra o Ioba e: “Ua faaora hoi au i te taata rii ia tiaoro mai; te otare hoi, e te taata tauturu ore ra.”—Ioba 29:12.

I te tau matamua o te amuiraa Kerisetiano, e tapao taa ê o te haamoriraa mau te aupururaa i te feia i roohia i te ati e tei veve mau no te ereraa i te mau metua aore ra i te hoê tane. No to ˈna anaanatae ma te haavare ore i te maitairaa o teie mau taata, ua papai te pǐpǐ ra o Iakobo e: “O te paieti mau e te ino ore i mua i te aro o te Atua, o to tatou Metua ra, o teie ïa, O te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati, e te tiai maitai ia ˈna iho, eiaha ia viivii i teie nei ao.”—Iakobo 1:27.

Taa ê atu i te faahitiraa i te mau otare e te mau vahine ivi, ua haapeapea atoa o Iakobo no te tahi atu â feia rii e tei veve roa ino. (Iakobo 2:5, 6, 15, 16) Ua faaite atoa te aposetolo Paulo i teie huru manaˈo. I te faataaraahia ˈtu ta raua Baranaba tuhaa taviniraa, ua faaue-atoa-hia raua e ‘haamanaˈo i te taata rii.’ Ua nehenehe o Paulo e parau ma te manaˈo haava maitai e, ‘o ta ˈu atoa â ïa i ru i te rave o taua mea ra.’ (Galatia 2:9, 10) Te na ô ra te parau faataa i te mau ohipa a te amuiraa Kerisetiano i muri rii noa ˈˈe i to ˈna haamauraahia e: “Aore roa hoi te hoê o ratou i ere, . . . e tufahia ihora na ratou atoa e au maite aˈera.” (Ohipa 4:34, 35) Oia, ua faatae-roa-hia te faanahoraa e aupuru i te mau otare, te mau vahine ivi, e tei veve roa i Iseraela i tahito ra i roto i te amuiraa Kerisetiano.

Parau mau, mea iti te tauturu i horoahia na e i au na te reira i te mau ravea a te mau amuiraa taitahi. Aita te moni i haamâuˈahia na, e o te feia anaˈe i hinaaro mau tei tauturuhia na. Aita i tia i te mau Kerisetiano ia faufaahia i teie faanahoraa ma te tia ore, e aita ei faateimaharaa faufaa ore ia tuuhia i nia i te amuiraa. Mea maramarama roa te reira i roto i te mau faaueraa a Paulo i roto i te Timoteo 1, 5:3-16. Te ite ra tatou i ǒ nei e mai te peu e e maraa i te fetii i te tauturu ia ratou, e tia e na ratou e amo i taua hopoia ra. E tia ia raea i te mau vahine ivi te tahi mau titauraa e fanaˈo ai ratou i te tauturu. Te faaite ra teie mau mea atoa i te faanahoraa paari ta Iehova e faaohipa no te aupuru i te feia rii. Teie râ, te faaite atoa ra te reira e e tia ia vai faito noa eiaha te hoê ia faaohipa faufaa ore noa i te maitai e faaitehia ra.—Tesalonia 2, 3:10-12.

Aupururaa i te mau otare e te mau vahine ivi i teie tau

Te faaohipa-noa-hia râ te mau faaueraa tumu ta te mau tavini a te Atua i haapao i tahito ra, i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova ia titauhia ia haapeapea no te feia e roohia i te ati e ia tauturu atu. E tapao faataaraa te here taeae mai ta Iesu i parau: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Mai te peu e te roohia ra te tahi pae i te veve anei, i te hoê ati aore ra i te mau faahopearaa o te tamaˈi aore ra o te aroraa tivira, e hinaaro mau te toea o te huitaeae no te mau nunaa atoa e imi i te ravea no te tauturu i te pae varua e materia. E hiˈo anaˈe i te tahi mau tupuraa no teie tau o te faaite eaha teie e ravehia nei i te reira paeau.

Aita o Pedro e haamanaˈo rahi ra i to ˈna mama tei pohe a hoê matahiti e te afa noa ˈi to ˈna. I te 5raa o to Pedro matahiti, ua pohe atoa to ˈna papa. Toe noa mai nei o Pedro e to ˈna mau taeae. Ua farerei noa na te mau Ite no Iehova i to ratou papa, no reira o Pedro e to ˈna mau tuaana i haamata paatoa ˈi i te fanaˈo i te hoê haapiiraa bibilia i te fare.

Te faatia ra Pedro e: “I te hebedoma i muri noa mai, ua haamata matou i te haere i te mau putuputuraa. A amui ai matou e te mau taeae, ua nehenehe matou e ite i te here ta ratou i faaite mai ia matou. E haapuraa te amuiraa no ˈu no te mea te faaite maira te mau taeae e te mau tuahine i te here, mai te huru noa ra e e metua ratou no ˈu.” Te haamanaˈo ra Pedro e i titau na te hoê o te mau matahiapo Kerisetiano ia ˈna i to ˈna fare. I reira Pedro e apiti ai i te utuafare i roto i te aparauraa e te faafaaearaa. “E mau manaˈoraa teie ta ˈu e poihere,” o ta Pedro ïa e parau ra, e ua haamata oia i te poro no nia i to ˈna faaroo i te 11raa o to ˈna matahiti e ua bapetizohia i te 15raa. Ma te tauturuhia e to te amuiraa, ua haere atoa to ˈna mau tuaana i mua i te pae varua.

Te vai atoa ra te hiˈoraa o David. Ua faaruehia oia e to ˈna tuahine maehaa i to to raua na metua faataa-ê-raa. Na to raua na metua tupuna e te hoê tati i aratai ia raua. “I to mâua paari-rii-raa mai e te taaraa ia mâua to mâua huru tupuraa, ua î roa mâua i te panoonoo e te peapea. Te hinaaro ra mâua i te hoê mea e turui i nia iho. Ua riro mai to ˈu tati ei Ite no Iehova, e auaa te reira, ua haapiihia mâua i roto i te parau mau bibilia. Ua faatae mai te mau taeae i to ratou here e to ratou auhoaraa i nia ia mâua. Mea here roa na ratou ia mâua e ua faaitoito mai ia raea ia mâua te tahi mau fa e ia tamau i te ohipa na Iehova. I te fatataraa to ˈu 10 matahiti, i haere mai na te hoê tavini tauturu e tii ia ˈu no te apiti i roto i te taviniraa. I haapao na te tahi atu taeae i ta ˈu mau haamâuˈaraa ia haere au i te mau tairururaa. Ua tauturu atoa te hoê ia nehenehe au e horoa i te mau ô moni i te Piha a te Basileia.”

Ua bapetizohia David i te 17raa o to ˈna matahiti, e i muri aˈe, ua haamata oia i te tavini i te amaa a te mau Ite no Iehova i Mehiko. I teie nei â, te faˈi ra oia e: “Tau taeae teie e rave nei i te hoê tuhaa rahi i te haapiiraa mai ia ˈu e teie e horoa mai nei i te aˈoraa faufaa. Mea na reira vau e faaruru ai i te panoonoo e te moemoe.”

Te faatia ra Abel, te hoê matahiapo o te hoê amuiraa i Mehiko, tau vahine ivi e hinaaro ra i te tauturu to roto e: “Ua papu roa ia ˈu e te hinaaro rahi roa ˈˈe o te mau vahine ivi, o te turu ïa i te pae aau. I te tahi taime, e farerei ratou i te mau taime hepoheporaa; e ite ratou i te moemoe. No reira, mea faufaa roa ia turu atu, ia faaroo atu ia ratou. E haere pinepine matou [te mau matahiapo o te amuiraa] e hiˈo ia ratou. Mea maitai ia rave i te taime no te haapao atu i to ratou fifi. E tauturu te reira ia ite ratou i te tamahanahanaraa pae varua.” Teie râ, e hinaaro-atoa-hia te tauturu i te pae moni i te tahi taime. “Te patu ra matou i teie nei i te hoê fare no te hoê tuahine ivi,” o ta Abel ïa i faatia aˈenei. “Ua rave matou i te tahi mau Mahana maa e te tahi mau avatea i roto i te hebedoma no te ohipa i nia i to ˈna fare.”

No nia i to ˈna iho tautururaa i te mau otare e te mau vahine ivi, te na ô ra te tahi atu matahiapo o te hoê amuiraa e: “Te manaˈo nei au e mea hinaaro roa ˈtu â na te mau otare i te here Kerisetiano i te mau vahine ivi. Ua ite mai au e e nehenehe ratou e manaˈo e te faaruehia ra ratou hau atu â i te mau tamarii e te mau taurearea apî te vai noa ra to ratou na metua. E hinaaro ratou ia faaite-rahi-hia ˈtu te here taeae. Mea maitai ia imi ia ratou ia faaoti te mau putuputuraa no te ani eaha to ratou huru. Te vai ra te hoê taeae faaipoipo tei riro ei otare i to ˈna tamaiti-iti-raa ra. E aroha noa vau ia ˈna ma te mahanahana i te putuputuraa, e e tauahi roa mai oia ia ˈu ia ite mai oia ia ˈu. E haapaari te reira i te mau taairaa o te here taeae mau.”

‘E faaora Iehova i tei veve ra’

Mea faufaa roa ia tiaturi ia Iehova no te manuïa i te haapaoraa i te mau vahine ivi e te mau otare. Te parauhia ra no ˈna e: “Te faaora nei Iehova i te mau taata ěê ra; te tauturu nei oia i te otare e te vahine ivi ra.” (Salamo 146:9) E tae mai te ravea tia roa no te mau fifi mai teie na roto noa i te Basileia o te Atua e faaterehia e Iesu Mesia. A tohu ai oia i taua faatereraa a te Mesia ra, ua papai te fatu salamo e: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.”—Salamo 72:12, 13.

A fatata noa mai ai te hopea o te faanahoraa o te mau mea, mea papu e e maraa noa ˈtu te mau faateimaharaa ta te mau Kerisetiano e farerei. (Mataio 24:9-13) Mea hinaarohia i te mau mahana atoa ia haapeapea te mau Kerisetiano te tahi no te tahi e ia ‘rahi te here te tahi i te tahi.’ (Petero 1, 4:7-10, MN) E tia i te mau tane Kerisetiano, te mau matahiapo iho â râ, ia faaite i te haapeapea e te aumauiui i tei otarehia. E e nehenehe ta te mau vahine paari o te amuiraa e pûpû rahi i te tauturu na te mau vahine ivi e e riro ei tamahanahanaraa. (Tito 2:3-5) Oia mau, e nehenehe te taatoaraa e tauturu na roto i te faaiteraa ma te itoito i te haapeapea i tei roohia i te ati.

Eita ‘te aau’ o te mau Kerisetiano mau e “pipiri” ia ‘ite ratou i to ratou taeae i te atiraa.’ Te haapao maite ra ratou i te aˈoraa a te aposetolo Ioane: “E au mau tamarii ra, eiaha to tatou te aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.” (Ioane 1, 3:17, 18) E ‘hamani maitai anaˈe ïa i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati.’—Iakobo 1:27.

[Parau iti faaôhia i te api 11]

“Eiaha to tatou te aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.”—Ioane 1, 3:18

[Hohoˈa i te api 10]

E haapao te mau Kerisetiano mau i te mau otare e te mau vahine ivi i te pae materia i te pae varua e i te pae aau