Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eiaha e riro ei feia faaroo e moina noa te parau

Eiaha e riro ei feia faaroo e moina noa te parau

Eiaha e riro ei feia faaroo e moina noa te parau

“Ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho.”—IAKOBO 1:22.

1. Eaha te mau semeio ta te nunaa o Iseraela i tahito ra i fanaˈo i te ite-mata-raa ˈtu?

 “EITA e moehia,” o te mau parau ïa e tano no te faataa i te mau semeio ta Iehova i rave i Aiphiti i tahito ra. Mea riaria mau â na ati taitahi hoê ahuru. I muri mai i taua mau tairiraa ra i faaorahia ˈi te nunaa Iseraela ma te maere na roto mai i te pape i faataa-ê-hia o te Miti Uteute. (Deuteronomi 34:10-12) Ahiri outou i ite mata ˈtu i teie mau tupuraa, e nehenehe e tiaturihia e eita roa ˈtu e moehia ia outou te Tumu o te reira. Teie râ, ua himene te papai salamo e: “Ua moina ia ratou [te mau Iseraela] te Atua i faaora ia ratou ra; o tei rave i ta ˈna ohipa rahi i Aiphiti; e te mau ohipa taa ê i te fenua o Hama ra; e te mau mea mataˈutaˈu i te miti uteute ra!”—Salamo 106:21, 22.

2. Na te aha e faaite e aita i maoro to Iseraela mauruururaa no te mau ohipa puai a te Atua?

2 I muri aˈe i to ratou haereraa na roto mai i te Miti Uteute, ua “mǎtaˈu ihora” te mau Iseraela “ia Iehova, e ua faaroo ia Iehova.” (Exodo 14:31) Ua apiti te mau tane Iseraela ia Mose i roto i te hoê himene upootiaraa na Iehova, e ua pahono o Miriama e te tahi atu mau vahine na roto i te tupaipairaa i te mau tariparau e te oriraa. (Exodo 15:1, 20) Oia, ua putapû te nunaa o te Atua i te mau ohipa puai a Iehova. Aita râ i maoro to ratou mauruururaa i Tei rave i taua mau ohipa ra. E taime poto roa tei mairi a pee atu ai e rave rahi o ratou i te hoê haerea mai te huru ra e ua moe to ratou mehara. Ua riro mai ratou ei feia ohumu e te autâ ia Iehova. Ua rave te tahi pae i te haamoriraa idolo e te taatiraa morare ore.—Numera 14:27; 25:1-9.

Eaha te mea e moe ai ia tatou?

3. No to tatou huru tia ore, eaha ta tatou e nehenehe e haamoe?

3 Mea maere mau te mauruuru ore o Iseraela. Teie râ, e nehenehe atoa tatou e roohia i te reira. Parau mau, aita tatou i ite mata ˈtu i taua mau semeio a te Atua ra. Teie râ, i roto i to tatou taairaa e te Atua, ua tupu paha te tahi mau mea eita e moehia. Te haamanaˈo ra paha te tahi o tatou i to tatou fariiraa i te parau mau o te Bibilia. I roto i te mau taime oaoa, te vai atoa ra paha ta tatou pure pûpûraa na Iehova e to tatou bapetizoraa i roto i te pape ei Kerisetiano mau. Mea rahi i roto ia tatou tei ite i te rima o Iehova i te tautururaa mai i te tahi atu mau taime o to tatou oraraa. (Salamo 118:15) Hau atu â i te mau mea atoa, maoti te pohe tusia o te Tamaiti iho a te Atua, o Iesu Mesia, ua noaa ia tatou te tiaturiraa o te faaoraraa. (Ioane 3:16) No to tatou râ huru tia ore, ia roohia tatou i te mau hinaaro tia ore e te mau haapeapearaa o te oraraa nei, e nehenehe tatou e haamoe ohie roa i te mau mea maitatai ta Iehova i rave no tatou.

4, 5. (a) Nafea Iakobo e faaara ˈi no nia i te mea atâta ra te riroraa ei feia faaroo e moina noa te parau? (b) Nafea tatou e faaau ai i te faahohoˈaraa a Iakobo o te taata e te hiˈo?

4 I roto i ta ˈna rata na te mau hoa Kerisetiano, ua faaara te taeae o Iesu ra o Iakobo no nia i te mea atâta ra te riroraa ei feia faaroo e moina noa te parau. Ua papai oia e: “Ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho. O te taata hoi i faaroo noa i te parau, e aore oia i rave, e au oia i te taata e hiˈo noa i to ˈna iho mata i roto i te hiˈo ra: te hiˈo ra hoi oia ia ˈna iho, e haere atura, aramoe noa ihora to ˈna huru ia ˈna iho i reira ra.” (Iakobo 1:22-24) Eaha ta Iakobo e hinaaro ra e parau i ǒ nei?

5 Ia tia mai tatou i te poipoi, e peu matau na tatou te hiˈoraa i roto i te hiˈo eaha te mau faatanoraa e tia ia tatou ia rave i nia i to tatou hohoˈa. A rave ai tatou i te mau ohipa e rave rau e a haamau ai tatou i te feruriraa i nia i te tahi atu mau mea, e faaea tatou i te manaˈo i ta tatou i ite i roto i te hiˈo. E nehenehe e na reira atoa i te pae varua. A hiˈo ai tatou i roto i te Parau a te Atua, e faaau tatou i to tatou huru i ta Iehova e tiai ra ia tatou. I reira tatou e ite maitai atu ai i to tatou mau paruparu. E tia ia turai te reira ia tatou ia rave i te mau faatanoraa i roto i to tatou huru taata. A haapao ai râ tatou i ta tatou mau ohipa no te mau mahana atoa e a faaruru atu ai i to tatou mau fifi, e ohie tatou i te faaea i te feruri i te mau mea pae varua. (Mataio 5:3; Luka 21:34) Mai te mea ra e te haamoe ra tatou i te mau ohipa î i te here ta te Atua e rave no tatou. Ia tupu noa mai te reira, e hema ohie atu tatou i te mau opuaraa hara o te aau.

6. Te hiˈoraa i teihea mau irava te tauturu mai eiaha ia moina ia tatou te parau a Iehova?

6 I roto i ta ˈna rata matamua i faauruahia i to Korinetia, te faahiti ra te aposetolo Paulo i te mau Iseraela e moina noa te parau i te medebara. Mai te mau Kerisetiano no te senekele matamua tei faufaahia i te mau parau a Paulo, e tauturu mai te hiˈo-faahou-raa i ta ˈna i papai eiaha ia moina ia tatou te parau a Iehova. E hiˈo anaˈe ïa i te Korinetia 1, 10:1-12.

A haapae i te mau hinaaro o teie nei ao

7. Eaha te haapapuraa hape ore o te here o Iehova ta te mau Iseraela i ite roa ˈtu?

7 Ua riro te mea ta Paulo e parau ra no nia i te mau Iseraela ei faaararaa na te mau Kerisetiano. Teie te hoê tuhaa o ta Paulo i papai: “Aore hoi au i hinaaro, e au mau taeae e, ia ore outou ia ite e, i raro anaˈe aˈe to tatou hui metua i te ata, e ua haere paatoa na raro i te tai. E i bapetizo-anaˈe-hia ia Mose i roto i te ata, e i raro hoi i te tai.” (Korinetia 1, 10:1-4) Ua ite te nunaa Iseraela i te tau o Mose i te mau faaiteraa rahi o te mana o te Atua, tae noa ˈtu i te pou ata semeio a te Atua tei aratai ia ratou ia ao e tei tauturu ia ratou ia ora mai mai roto mai i te Miti Uteute. (Exodo 13:21; 14:21, 22) Oia, ua ite roa taua mau Iseraela ra i te haapapuraa hape ore o te here o Iehova ia ratou.

8. Eaha te mau faahopearaa o to Iseraela moinaraa i te pae varua?

8 Te na ô râ Paulo e: “Aita râ te Atua i mauruuru i te rahi o ratou ra: pohe ihora hoi ratou i te medebara ra.” (Korinetia 1, 10:5) Auê te peapea e! Ua ere te rahiraa o to Iseraela tei faarue ia Aiphiti i te tiaraa e haere i te Fenua Tǎpǔhia. Aita te Atua i farii maitai faahou ia ratou no to ratou ereraa i te faaroo, e ua pohe atura ratou i te medebara. (Hebera 3:16-19) Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te reira? Te na ô ra Paulo e: “Ua riro hoi taua mau mea ra ei hiˈoraa na tatou, ia ore tatou ia nounou i te mau mea iino ra, mai ia ratou i nounou ra.”—Korinetia 1, 10:6.

9. Eaha ta Iehova i horoa na to ˈna nunaa, e ua nafea o Iseraela?

9 Mea rahi te ravea a to Iseraela e haamau noa ˈi i te feruriraa i nia i te mau mea pae varua i te medebara. Ua faaau ratou i te hoê faufaa e Iehova e ua riro ratou ei nunaa pûpûhia na ˈna. Hau atu â, ua horoahia te hoê autahuˈaraa na ratou, te hoê sekene ei pu o te haamoriraa, e te hoê faanahoraa no te pûpû i te mau tusia na Iehova. Aita ratou i oaoa i teie mau ô pae varua, area râ, ua topa ratou i roto i te mauruuru ore i te mau mea materia ta te Atua i horoa na ratou.—Numera 11:4-6.

10. No te aha e tia ˈi ia haamanaˈo noa tatou i te Atua?

10 Eiaha mai te mau Iseraela i te medebara ra, te fanaˈo ra te nunaa o Iehova i te farii maitai a te Atua i teie mahana. Ei taata taitahi râ, mea faufaa roa ia haamanaˈo noa tatou i te Atua. E tauturu te na reiraraa ia haapae tatou i te mau hinaaro miimii o te nehenehe e haapouri i to tatou mata pae varua. E tia ia tatou ia faaoti maite ‘e haapae i te paieti ore, e te mau hinaaro o teie nei ao, e ia ora ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.’ (Tito 2:12) Eiaha roa ˈtu to roto ia tatou tei amui mai i roto i te amuiraa Kerisetiano mai to ratou tamariiraa mai â ia manaˈo e te ere ra ratou i te hoê mea maitai. Ia fa noa mai te mau manaˈo mai tera i roto i to tatou feruriraa, mea maitai ia haamanaˈo tatou ia Iehova e ta ˈna mau haamaitairaa faahiahia ta ˈna i faaineine na tatou.—Hebera 12:2, 3.

Auraro-maite-raa ia Iehova

11, 12. Nafea te hoê taata e hara ˈi i te haamoriraa idolo ma te ore e haamori atu i te mau hohoˈa?

11 Te horoa maira Paulo i te tahi atu faaararaa ia papai oia e: “Eiaha atoa outou ei haamori idolo, mai te hoê pae o ratou ra; oia hoi tei papaihia ra e, I parahi te mau taata i raro e amu e e inu hoi, e tia aˈera i nia e upa.” (Korinetia 1, 10:7) Te faahiti ra Paulo i te taime i faahepo ai te mau Iseraela ia Aarona e hamani i te hoê kafa auro. (Exodo 32:1-4) Noa ˈtu e eita iho â paha ïa tatou e fariu tia ˈtu i nia i te haamoriraa idolo, e nehenehe tatou e riro ei haamori idolo na roto i te vaiihoraa i to tatou mau hinaaro miimii ia haapehao ê ia tatou i te haamoriraa ia Iehova ma te aau atoa.—Kolosa 3:5.

12 I te tahi atu taime, ua papai Paulo no nia i te tahi pae tei haapeapea noa no te mau mea materia eiaha râ no te mau mea pae varua. No nia i tei ‘haere ra ei enemi o te [pou haamauiuiraa] a te Mesia ra,’ ua papai oia e: “O te pohe roa to ratou hopea, te opu hoi to ratou atua.” (Philipi 3:18, 19; MN) E ere te mea ta ratou e haamori ra i te hoê hohoˈa otiotihia. O to ratou hinaaro i te mau mea materia. Parau mau, e ere te mau hinaaro atoa i te mea iino. Ua poiete Iehova ia tatou ma te mau hinaaro taata e te ravea e fanaˈo ai i te mau navenave e rave rau. E riro mau râ te feia e tuu i te tapiraa i te navenave na mua ˈˈe i to ratou taairaa e te Atua, ei haamori idolo.—Timoteo 2, 3:1-5.

13. Eaha ta tatou e haapii maira na roto i te aamu o te kafa auro?

13 I muri aˈe i to ratou faarueraa ia Aiphiti, ua hamani te mau Iseraela i te hoê kafa auro ta ratou i haamori. Hau atu i te faaararaa no nia i te haamoriraa idolo, te vai ra te tahi atu haapiiraa faufaa i roto i teie aamu. Ua faaroo ore te mau Iseraela i te aratairaa maramarama a Iehova. (Exodo 20:4-6) Aita ratou i opua e faarue ia Iehova ei Atua no ratou. Ua rave ratou i te mau pûpûraa tusia na te kafa auro faatahehia e ua parau ratou e ‘e mahana oroa no Iehova.’ Mai te huru ra e te haavare ra ratou ia ratou iho i te manaˈoraa e e tapo te Atua i te mata i mua i to ratou faaroo-ore-raa. E faainoraa tera ia Iehova, e ua riri roa oia i te reira.—Exodo 32:5, 7-10; Salamo 106:19, 20.

14, 15. (a) No te aha aita ta te mau Iseraela e otoheraa i te riroraa ei feia faaroo e moina noa te parau? (b) Mai te peu e ua faaoti maite tatou eiaha e riro ei feia faaroo e moina noa te parau, e nafea tatou i te mau faaueraa a Iehova?

14 Mea varavara roa ia amui atu te hoê Ite no Iehova i roto i te hoê haapaoraa hape. A faaea noa ˈi râ i roto i te amuiraa, e patoi paha te tahi pae i te aratairaa a Iehova na roto i te tahi atu mau ravea. Aita roa ˈtu ta te nunaa Iseraela e otoheraa i te riroraa ei feia faaroo e moina noa te parau. Ua faaroo ratou i na Ture Ahuru e ua ite ratou i to Mose horoaraa ˈtu i te faaueraa a te Atua e: “Eiaha roa outou e hamani i te atua ario ia ˈu nei; e eiaha atoa outou e hamani i te atua auro no outou.” (Exodo 20:18, 19, 22, 23) Noa ˈtu râ, ua haamori te mau Iseraela i te kafa auro.

15 Aita atoa ta tatou e otoheraa maitai ia riro noa ˈtu tatou ei feia faaroo e moina noa te parau. I roto i te mau Papai, te vai ra te aratairaa a te Atua no nia i te mau tuhaa e rave rahi o te oraraa. Ei hiˈoraa, te faahapa maitai ra te Parau a Iehova i te peu e tarahu i te moni a ore atu ai e faahoˈi. (Salamo 37:21) Te faauehia ra te mau tamarii e auraro i to ratou mau metua, e te tiaturihia ra ia aratai te mau metua tane i ta ratou mau tamarii ma “te mau faaararaa a Iehova.” (Ephesia 6:1-4, MN) Te haapiihia ra te mau Kerisetiano taa noa ia faaipoipo ‘ia au i te Fatu,’ e te parauhia ra i te mau tavini faaipoipohia a te Atua e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” (Korinetia 1, 7:39; Hebera 13:4) Mai te peu e ua faaoti maite tatou eiaha e riro ei feia faaroo e moina noa te parau, e haapao maitai roa tatou i teie mau aratairaa a te Atua e te tahi atu â e e faaau atu tatou ia tatou iho i nia i te reira.

16. Eaha te mau faahopearaa o te haamoriraa i te kafa auro?

16 Aita Iehova i farii i te tamataraa te mau Iseraela i te haamori ia ˈna mai ta ratou i hinaaro. Ua haamouhia râ e 3 000 taata, papu maitai no te tuhaa rahi ta ratou i rave i roto i te ohipa orure hau o te haamoriraa i te kafa auro. Ua pohe atoa te tahi atu feia hara i te hoê ati no ǒ mai ia Iehova ra. (Exodo 32:28, 35) Auê ïa haapiiraa no te taata atoa e taio i te Parau a te Atua e te maiti râ i ta ratou iho e hinaaro e auraro!

“E maue ê atu i te faaturi”

17. Te faahiti ra te Korinetia 1, 10:8 i teihea tupuraa?

17 Ua faahiti Paulo i te hoê tuhaa i reira te mau hinaaro pae tino e nehenehe ai e faatupu i te moinaraa pae varua i to ˈna parauraa e: “E eiaha atoa tatou e faaturi mai te hoê pae o ratou i faaturi ra, e pohe ihora e piti ahuru e toru tiahapa i te tausani i te mahana hoê ra.” (Korinetia 1, 10:8) I ǒ nei, te paraparau ra Paulo no nia i te hoê ohipa i tupu i te mau vahi papu no Moabi i te pae hopea o na 40 matahiti o to Iseraela hahaereraa na te medebara. No tauturu noa ˈtura Iehova i te mau Iseraela ia haru mai i te mau fenua i te pae hitia o te râ o Ioridana, mea rahi râ tei riro ei feia e moina noa te parau e te mauruuru ore. I te otia o te Fenua Tǎpǔhia, ua hema ratou i te taatiraa morare ore e te haamoriraa viivii a te Baala no Peora. Fatata e 24 000 tei haamouhia, 1 000 i roto ia ratou ei feia faaueue.—Numera 25:9.

18. Eaha te mau haerea o te aratai atu i roto i te taatiraa morare ore?

18 Mea matau-maitai-hia te nunaa o Iehova i teie mahana no ta ratou mau faito morare teitei. I to te tahi râ mau Kerisetiano faahemaraahia e rave i te taatiraa morare ore, ua faaea ratou i te manaˈo i te Atua e i ta ˈna mau faaueraa tumu. Ua riro ratou ei feia faaroo e moina noa te parau. I te omuaraa, e ere paha te faahemaraa no nia i te hoê ohipa faaturi. O te opuaraa paha o te aau e hiˈo i te hohoˈa faufau, e parau i te parau ata tano ore aore ra e arapae, aore ra e tamau i te amuimui e te feia paruparu i te pae morare. Ua aratai atu teie mau mea atoa i te tahi mau Kerisetiano i roto i te haerea hara.—Korinetia 1, 15:33; Iakobo 4:4.

19. Eaha te aˈoraa bibilia e tauturu ia tatou ia “maue ê atu i te faaturi”?

19 Ia faahemahia tatou e pee i te haerea morare ore, eiaha tatou ia faaea i te manaˈo ia Iehova. Area râ, e tia ia tatou ia haapao i te mau haamanaˈoraa o ta ˈna Parau. (Salamo 119:1, 2) Ei Kerisetiano, te tutava ra te rahiraa o tatou i te vai viivii ore i te pae morare, e titau râ te raveraa i te mea tia i te aro o te Atua i te tutavaraa tamau. (Korinetia 1, 9:27) I te mau Kerisetiano i Roma, ua papai Paulo e: “Ua parare hoi to outou faaroo i te taata atoa ra, i oaoa ˈi hoi au ia outou; te hinaaro nei râ vau, ia paari outou i te maitai, e ia maˈua outou i te ino.” (Roma 16:19) Mai na Iseraela e 24 000 tei haamouhia no ta ratou mau hara, e fatata te mau faaturi e te tahi atu â feia rave hara i te farerei i te haavaraa au ore a Iehova. (Ephesia 5:3-6) Eiaha tatou ia riro ei feia faaroo e moina noa te parau, ia tamau râ i te “maue ê atu i te faaturi.”—Korinetia 1, 6:18.

A mauruuru noa i te mau mea ta Iehova e horoa maira

20. Nafea to te mau Iseraela tamataraa ia Iehova, e eaha te faahopearaa?

20 Aita roa ˈtu te rahiraa o te mau Kerisetiano e hema ra i te taatiraa morare ore. Teie râ, e tia ia tatou ia haapao maitai eiaha tatou ia pee i te haerea o te aratai atu i te ohumu-tamau-raa o te nehenehe e faatupu i te au ore o te Atua. Te aˈo maira Paulo ia tatou e: “Eiaha atoa tatou e aa ˈtu [ia Iehova], mai te hoê pae o ratou i aa ra, e pohe ihora i te ophi. Eiaha atoa outou e ohumu, mai te hoê pae o ratou i te ohumu ra, e pau ihora i te pohe i taua taparahi ra.” (Korinetia 1, 10:9, 10; MN) Ua ohumu te mau Iseraela ia Mose e ia Aarona—oia, i te Atua atoa iho—a amuamu ai no te mâna i horoa-semeio-hia mai. (Numera 16:41; 21:5) Ua iti aˈe anei Iehova i te riri i ta ratou ohumuraa i ta ratou faaturiraa? Te faaite ra te aamu bibilia e mea rahi feia ohumu tei pohe i te ophi. (Numera 21:6) Na mua ˈtu â, ua hau atu i te 14 700 orure hau e te ohumu tei haamouhia. (Numera 16:49) Eiaha tatou ia tamata i te faaoromai o Iehova na roto i te vahavaharaa i ta ˈna e horoa maira.

21. (a) Eaha te aˈoraa i faauruahia Paulo ia papai? (b) Ia au i te Iakobo 1:25, nafea tatou e oaoa mau ai?

21 I to ˈna papairaa na te mau hoa Kerisetiano, ua faaoti Paulo i te anairaa o te mau faaararaa ma teie aˈoraa: “Roohia ihora ratou e taua mau mea ra ei hiˈoraa, e ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei, i papaihia ˈi. E teie nei, o tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.” (Korinetia 1, 10:11, 12) Mai te mau Iseraela, mea rahi te mau haamaitairaa i noaa ia tatou ia Iehova ra. Eiaha râ mai ia ratou, eiaha roa ˈtu ia moe ia tatou e eiaha roa ˈtu tatou ia haafaufaa ore i te mau mea ta te Atua e rave ra no tatou. Ia teimaha tatou i te mau haapeapearaa o te oraraa nei, e feruriruri anaˈe i te mau tǎpǔ faahiahia e vai ra i roto i ta ˈna Parau. Ia haamanaˈo tatou i to tatou taairaa faufaa e Iehova e ia tamau noa i te rave i te ohipa pororaa i te Basileia tei horoahia mai na tatou e rave. (Mataio 24:14; 28:19, 20) E horoa papu mai teie haerea i te oaoa mau, te tǎpǔ maira hoi te mau Papai e: “O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.”—Iakobo 1:25.

Nafea outou ia pahono?

• Eaha te nehenehe e faariro ia tatou ei feia faaroo e moina noa te parau?

• No te aha te auraro-maite-raa i te Atua e riro ai ei mea faufaa roa?

• Nafea tatou e ‘maue ê atu ai i te faaturi’?

• Eaha to tatou huru i mua i te mau mea ta Iehova e horoa maira, e tia ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ua haamoe te mau Iseraela i te mau semeio ta Iehova i rave no ratou

[Hohoˈa i te api 16]

Ua faaoti maite te nunaa o Iehova e tapea i te mau faito morare teitei