Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nafea e vai faito noa ˈi to outou manaˈo no nia i te moni?

Nafea e vai faito noa ˈi to outou manaˈo no nia i te moni?

Nafea e vai faito noa ˈi to outou manaˈo no nia i te moni?

E ere te nounou moni e te nounou taoˈa no teie nei; aita atoa te Bibilia e huna ra i te parau no nia i te reira, mai te mea ra e nau tupuraa apî teie. Mai tahito mai â te reira. I roto i te Ture, ua faaue te Atua i te mau Iseraela: “Eiaha roa oe e nounou i to vetahi ê ra fare . . . eiaha atoa i te mau mea atoa na vetahi ê ra.”—Exodo 20:17.

E PEU matauhia te nounou moni e te nounou taoˈa i te tau o Iesu. A hiˈo na i teie aparauraa i rotopu ia Iesu e te hoê taata apî “taoˈa rahi.” “Ua parau atura [Iesu] ia ˈna, Te toe nei â te hoê mea ia oe: e hoo oe i te mau taoˈa atoa na oe ra a tufa ˈi na te taata rii, e e taoˈa ta oe i te ao i reira: a haere mai ai a pee mai ai ia ˈu. E ite aˈera râ oia i te reira, oto roa ˈtura oia, e taoˈa rahi hoi ta ˈna.”—Luka 18:17-23.

Te hoê manaˈo tano no nia i te moni

Mea hape râ ia manaˈo tatou e te faahapa ra te Bibilia i te moni aore ra i te tahi o to ˈna faaohiparaa faufaa. Te faaite ra te Bibilia e e paruru mau te moni i te veve e te mau fifi e tupu mai no te reira, maoti hoi te reira e noaa mai ai i te taata te mau mea faufaa e hinaarohia. Ua papai te arii Solomona e: “E haapuraa hoi tei te paari, e haapuraa tei te moni.” E: “I haapaohia te amuraa maa ei faatupu i te oaoa, e rearea te aau o te feia e ora nei i te uaina; tei te moni ra e noaa ˈi taua mau mea atoa ra.”—Koheleta 7:12; 10:19.

E farii te Atua ia faaohipa-maitai-hia te moni. Ei hiˈoraa, ua parau Iesu e: “E faataua ˈtu outou i te taua no outou i te taoˈa haavare nei.” (Luka 16:9) Teie atoa te auraa, te pûpûraa i te moni no te faahaere i te haamoriraa mau a te Atua i mua, e tia roa hoi ia hinaaro tatou ia riro te Atua ei Taua no tatou. Ua horoa rahi atoa o Solomona, ia au i te hiˈoraa o to ˈna metua tane ra o Davida, i te moni e te mau taoˈa maitatai no te paturaa i te hiero o Iehova. Te tahi atu â faaueraa Kerisetiano, o te horoaraa ïa i te tauturu materia na te feia e ere ra. “E horoa ˈtu i te taoˈa i te feia moˈa i to ratou ra ati,” ta te aposetolo Paulo ïa i parau. Ua na ô â oia e: “E titau â i te hamani maitai i te taata ěê ra.” (Roma 12:13) E pinepine, e titauhia ia haamâuˈa i te moni. Eaha râ ïa no te nounou moni?

‘Te au-roa-raa i te ario’

Ua faahohonu Paulo i “te nounou moni”—aore ra i te auraa mau, te “au-roa-raa i te ario”—i to ˈna papairaa i to ˈna hoa Kerisetiano apî aˈe o Timoteo. To roto ta Paulo aˈoraa i te Timoteo 1, 6:6-19. Ua faahiti oia i “te nounou moni” ei tuhaa o ta ˈna faahohonuraa faufaa aˈe i te mau mea materia. Mea maitai ia faahohonu maite tatou i ta Paulo mau tatararaa faauruahia, ia hiˈo tatou e te haafaufaa roa ra te taata i te moni i teie mahana. Mea maitai roa taua faahohonuraa ra no te mea e faaite mai te reira i te ravea ‘e tapea papu ai tatou i te ora mau’ (MN).

Te faaara ra Paulo e: “O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.” (Timoteo 1, 6:10) Aita teie irava e parau ra e mea ino te moni—aita atoa te tahi atu â irava. Aita atoa te aposetolo e parau ra e o te moni te tumu rahi o “te mau ino” aore ra o te moni te tumu matamua o te mau fifi atoa. Aita, o te nounou moni râ te nehenehe e riro ei tumu—noa ˈtu e e ere o te reira noa—o “te mau ino” atoa.

A ara i te nounou

E ere no te mea aita te mau Papai e faahapa ra i te moni e iti mai ïa te faufaaraa o te faaararaa a Paulo. E farerei te mau Kerisetiano o te haamata i te nounou i te moni i te mau huru fifi atoa, e te mea ino roa ˈˈe, te faarueraa i te faaroo. Na te mau parau a Paulo i te mau Kerisetiano no Kolosa e haapapu ra i teie parau mau: “E tena na, uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai . . . te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” (Kolosa 3:5) Nafea te nounou taoˈa, te nounou, aore ra “te nounou moni” e au ai i te haamori idolo? Te auraa anei ïa e mea ino ia hinaaro i te hoê fare rahi aˈe, i te hoê pereoo apî aˈe, e te hoê ohipa maitai aˈe? Eita, e ere teie mau mea i te mea ino. Teie te uiraa: Eaha te turai ra i te mafatu o te hoê taata ia hinaaro i te hoê o teie mau mea, e e hinaaro mau anei oia i te reira?

E nehenehe e faaauhia te taa-ê-raa i rotopu i te hinaaro au noa e te nounou i te taa-ê-raa i rotopu i te auahi iti o te puhapa no te tunu i te maa e te auahi puai e paapaa ˈi te hoê uru raau. E nehenehe te hinaaro maitai e tano e riro ei mea faufaa. E turai te reira ia tatou ia ohipa e ia faahotu. Te na ô ra te Maseli 16:26 e: “O te taata i rave i te ohipa ra, i ohipa ïa no ˈna iho; na to ˈna iho hoi vaha i parau ia ˈna.” Teie râ, mea atâta e mea ino roa te nounou. E hinaaro hitahita tera.

O te haavîraa i to tatou hinaaro i te moni te fifi rahi. E riro anei te moni ta tatou e haaputu ra aore ra te mau mea materia ta tatou e hinaaro ra ei tavini ia tatou no te haamâha i to tatou mau hinaaro, aore ra e faariro anei to tatou mau hinaaro ia tatou ei tavini i te moni? No reira Paulo i parau ai e “te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” (Ephesia 5:5) Te auraa mau e nounou i te tahi mea, oia ïa ua fati tatou i te reira—oia mau, te faariro ra tatou i te mea ta tatou e tavini ra ei fatu, ei atua no tatou. Te onoono maoti ra te Atua e: “Eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia ˈu nei.”—Exodo 20:3.

Te faaite atoa ra to tatou nounou e aita tatou e tiaturi ra e e faatupu iho â te Atua i ta ˈna parau tǎpǔ e horoa mai i ta tatou e hinaaro. (Mataio 6:33) E au ïa te nounou i te fariu-ê-raa i te Atua. E “haamori idolo” atoa tera. Eiaha ïa e maere i faaara maitai mai ai Paulo no nia i te reira!

Ua horoa atoa Iesu i te hoê faaararaa huru etaeta no nia i te nounou. Ua faaue oia ia tatou e ara i te hinaaroraa i te hoê mea aita ta tatou: “E ara ia outou i te nounou taoˈa, rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” (Luka 12:15) Ia au i teie irava e ta Iesu faahohoˈaraa i muri mai, ua niuhia te nounou i nia i te tiaturiraa maamaa e o te rahiraa o ta tatou mau taoˈa te mea faufaa i roto i te oraraa. Te moni anei, te tiaraa, te mana, aore ra te tahi atu â mau mea mai tera. E nehenehe tatou e nounou i te tahi mea e nehenehe e noaa mai. E manaˈo paha tatou e e faaoaoa te noaaraa mai tera mea ia tatou. Ia au râ i te Bibilia e i ta te taata i ite, o te Atua anaˈe te nehenehe—e e na reira oia—e haamâha i to tatou mau hinaaro mau, mai ta Iesu i haaferuri i ta ˈna mau pǐpǐ.—Luka 12:22-31.

Mea puai roa te taˈere aimamauraa i te faatupu i te nounou. No te mea ua hema ratou i te mau ravea patatoa mea puai râ, mea rahi o te manaˈo ra e eita e navai te mau mea atoa ta ratou e fanaˈo ra. E hinaaro ratou i te mau mea rahi aˈe e te maitai aˈe. Eita hoi ta tatou e nehenehe e taui i te ao e haaati ra ia tatou, nafea râ e noaa ˈi ia tatou i te patoi i teie peu?

Te mauruuru e te nounou

Te mauruuru, tera te ravea ta Paulo e horoa ra no te tinai i te nounou. Te parau ra oia e: “E teie nei, e maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.” (Timoteo 1, 6:8) E au ra e mea ohie roa teie faataaraa i te mau mea anaˈe ta tatou e hinaaro, oia ‘te maa e te ahu.’ Mea rahi te taata mea au na ratou e mataitai i te mau porotarama afata teata, mea na reira ratou e ite ai i te mau taata tuiroo e faaea ra i roto i te mau fare faatate. E ere tera te ravea e mauruuru ai ratou.

Parau mau, aita e titauhia ra ia hinaaro te mau tavini a te Atua e ora i roto i te veve. (Maseli 30:8, 9) Teie râ, te haamanaˈo maira Paulo ia tatou eaha mau te veve: aita e maa, aita e ahu, e aita e nohoraa e tano ia ora ˈtu te hoê i te vahi e faaea ˈi oia. Mai te peu râ e te vai ra ta tatou tera mau mea, e tano ïa ia mauruuru tatou.

Mea papu anei ta Paulo faataaraa i te mauruuru? E nehenehe mau anei tatou e mauruuru noa i te mau mea faufaa—te maa, te ahu, e te nohoraa? Eita e ore e ua ite Paulo i te reira. Ua fanaˈo roa oia iho i te faufaa e te tahi mau fanaˈoraa taa ê, mai te hoê tiaraa teitei i roto i te nunaa ati Iuda e te tiaraa o te tino huiraatira Roma. (Ohipa 22:28; 23:6; Philipi 3:5) Ua faaruru atoa Paulo i te mau fifi i te rahi i roto i ta ˈna mau ohipa mitionare. (Korinetia 2, 11:23-28) Noa ˈtu teie mau mea atoa, ua haapii oia i te hoê mea o tei tauturu ia ˈna ia atuatu i te mauruuru. Eaha tera mea?

“Ua pii ïa vau”

Ua faataa Paulo i roto i te hoê o ta ˈna mau rata e: “E tia ia ˈu te iti, e e tia ia ˈu te mea rahi; te mau vahi atoa, e te mau mea atoa ra ua pii ïa vau, i te paia e te poia; i te taoˈa rahi e te veve.” (Philipi 4:12) Mea papu e mea faaitoito maitai to Paulo manaˈo! Mea ohie ia manaˈo e e oraraa maitai to ˈna i to ˈna papairaa i teie mau parau, e ere râ mai te reira. To roto oia i te fare tapearaa i Roma!—Philipi 1:12-14.

Na roto i teie mau parau o te haaferuri, te horoa ra teie irava i te hoê poroi puai no nia i te parau o te mauruuru eiaha noa i te mau mea materia, i te mau huru tupuraa atoa râ. E nehenehe te faufaa aore ra te fifi rahi roa e tamata i ta tatou mau fa matamua. Ua faahiti Paulo i te mau ravea pae varua o tei tauturu ia ˈna ia mauruuru noa ˈtu eaha te mau tupuraa materia: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [“ia ˈna,” MN] [te Atua], tei tauturu mai ia ˈu ra.” (Philipi 4:13) Aita Paulo i tiaturi i ta ˈna mau taoˈa, mea rahi anei aore ra mea iti, aore ra i to ˈna mau huru tupuraa, mea maitai anei aore ra eita, ua tiaturi râ oia i te Atua no te haamâha i to ˈna mau hinaaro. O te mauruuru te faahopearaa.

Mea faufaa iho â râ te hiˈoraa o Paulo no Timoteo. Ua faaitoito te aposetolo i taua taata apî ra ia tapi i te hoê oraraa o te tuu i te paieti e te taairaa piri e te Atua na mua ˈˈe i te faufaa. Teie ta Paulo i parau: “Area oe, e te taata o te Atua na, e maue ê oe i te reira, e tapi râ i te parau-tia, i te paieti, i te faaroo, i te hinaaro, i te faaoromai, e te mǎrû.” (Timoteo 1, 6:11) Ua faataehia paha taua mau parau ra ia Timoteo ra, teie râ, e tano te reira i te taata atoa e hinaaro e faahanahana i te Atua e e fanaˈo i te hoê oraraa oaoa mau.

Ua titauhia ia ara maitai o Timoteo i te nounou mai te tahi atu â mau Kerisetiano. E au ra e e mau taata faaroo taoˈa rahi to roto i te amuiraa i Ephesia, to reira hoi o Timoteo i to Paulo papairaa ˈtu ia ˈna. (Timoteo 1, 1:3) Ua afai Paulo i te parau apî maitai o te Mesia i roto i teie oire ruperupe i te pae tapihoo, e mea rahi tei taui i te faaroo. Aita e feaaraa, e feia taoˈa rahi vetahi pae o ratou, mai te vetahi i roto i te amuiraa Kerisetiano i teie mahana.

Teie ïa te uiraa, ia au iho â râ i te haapiiraa o te Timoteo 1, 6:6-10: Eaha te tia ia rave te feia taoˈa rahi ia hinaaro ratou e faahanahana i te Atua? Te parau ra Paulo e e tia ia haamata ratou i te hiˈopoa i to ratou huru feruriraa. E nehenehe ta te moni e faahotu i te hoê huru mauruuru ia ˈna iho. Te na ô ra Paulo e: “E aˈo atu i te feia taoˈa rahi i teie nei ao, eiaha ei aau teitei, eiaha hoi e tiaturi i te taoˈa rahi itea ore, ei te Atua ora râ o tei horoa hua mai i te mau mea atoa nei ei raveraa na tatou.” (Timoteo 1, 6:17) E tia i te feia taoˈa rahi ia haapii i te hiˈo i mua ˈtu â i ta ratou moni; e tia ia ratou ia hiˈo i te Atua, te tumu matamua o te faufaa atoa.

Te huru feruriraa râ, o te hoê noa ïa tuhaa o te ravea e manuïa ˈi te hoê. Ia tae i te hoê mahana, e tia i te mau Kerisetiano taoˈa rahi ia haapii i te faaohipa maitai i ta ratou faufaa. Te aˈo ra Paulo e: ‘Ia hamani maitai, ia taoˈahia i te mau ohipa maitatai, ia horoa haere, ia au i te opere.’—Timoteo 1, 6:18.

“Te ora mau”

Te fa matamua o ta Paulo aˈoraa, oia ïa e tia ia tatou ia haamanaˈo i te faufaa taotiahia o te mau mea materia. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “To te taata taoˈa ra taoˈa, o to ˈna ïa oire etaeta; mai te aua teitei ra ïa i to ˈna manaˈoraa.” (Maseli 18:11) Oia, te panoonoo ore ta te mau taoˈa e nehenehe e horoa mai, inaha, mea manaˈo-noa-hia ïa e mea haavare. Mea ino ia niu i to tatou oraraa i nia i te reira, eiaha râ e titau i te farii maitai a te Atua.

Mea papu ore roa te faufaa materia ia tiaturi atu tatou. E tia i te tiairaa mau ia niuhia i nia i te hoê mea paari, te faufaa, e te mure ore. Ua niuhia te tiairaa Kerisetiano i nia i to tatou Atua Poiete ra o Iehova, e ta ˈna parau tǎpǔ o te ora mure ore. E parau mau e eita ta te moni e nehenehe e hoo mai i te oaoa, e parau mau atu â e eita ta te moni e nehenehe e hoo mai i te faaoraraa. O to tatou noa faaroo i te Atua te nehenehe e horoa mai i tera tiairaa.

No reira, mea taoˈa rahi anei tatou aore ra mea veve, e tapi anaˈe i te hoê huru oraraa o te faariro ia tatou ei feia “taoˈa i te Atua ra.” (Luka 12:21) O te hoê tiaraa fariihia e te Atua Poiete te mea faufaa aˈe, aita ˈtu. E riro te mau tutavaraa atoa e atuatu i te reira i te ‘faaherehere maite i te hoê niu maitai no tatou iho a muri aˈe, ia nehenehe tatou e tapea papu i te ora mau.’—Timoteo 1, 6:19, MN.

[Hohoˈa i te api 7]

Ua haapii o Paulo i te mauruuru

[Hohoˈa i te api 8]

E nehenehe tatou e oaoa e e mauruuru i ta tatou mau mea atoa