Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A oaoa atoa i te horoa!

A oaoa atoa i te horoa!

A oaoa atoa i te horoa!

“E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—OHIPA 20:35.

1. Nafea Iehova e faaite ai i te oaoa e horoa?

 E MAU ô faahiahia no ǒ mai i te Atua ra te oaoa i te iteraa i te parau mau e te mau haamaitairaa e noaa mai maoti te reira. Mea rahi te mau tumu e oaoa ˈi te feia i ite ia Iehova. Teie râ, mea oaoa iho â ia farii i te hoê ô, mea oaoa atoa râ ia horoa ˈtu hoê. O Iehova Tei horoa i ‘te mau mea maitatai e te mau mea tia roa,’ e “te Atua no ˈna te ao.” (Iakobo 1:17; Timoteo 1, 1:11) E horoa oia i te mau haapiiraa maitatai na te feia atoa e faaroo e e oaoa oia ia auraro te feia ta ˈna e haapii ra, mai te mau metua e oaoa ia farii ta ratou mau tamarii i te haapiiraa î i te here.—Maseli 27:11.

2. (a) Eaha ta Iesu i parau no nia i te horoaraa? (b) Eaha te oaoa e noaa ia tatou ia haapii tatou i te parau mau bibilia ia vetahi ê?

2 Na reira atoa, i to Iesu tiaraa mai i te fenua nei, ua oaoa oia i te iteraa i te taata ia farii maitai i ta ˈna haapiiraa. Ua faahiti te aposetolo Paulo i ta Iesu i parau: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) Te oaoa ta tatou e ite ia haapii tatou i te parau mau bibilia ia vetahi ê, e ere noa ïa te mauruuru no te fariiraa te hoê taata i ta tatou mau tiaturiraa faaroo. Hau roa ˈtu â i te reira, te oaoa ra tatou i te iteraa e te horoa ra tatou i te hoê mea faufaa mau e te vai maoro. Na roto i te horoaraa i te pae varua, e tauturu tatou i te taata ia faufaahia ratou iho i teie nei e a muri noa ˈtu.—Timoteo 1, 4:8.

E hopoi mai te horoaraa i te oaoa

3. (a) Nafea to te mau aposetolo Paulo e Ioane faaiteraa i to raua oaoa i te tautururaa ia vetahi ê i te pae varua? (b) No te aha te horoaraa i te parau mau bibilia na ta tatou mau tamarii e riro ai ei faaiteraa i te here?

3 Oia, mai ia Iehova e ia Iesu o te oaoa i te horoaraa i te mau ô pae varua, e na reira atoa te mau Kerisetiano. Ua oaoa te aposetolo Paulo i te iteraa e ua tauturu oia ia vetahi ê ia haapii i te parau mau o te Parau a te Atua. Na te amuiraa i Tesalonia, ua papai oia e: “Eaha hoi to matou tiaturiraa, e te oaoaraa, e te riro ei korona oaoa no matou? E ere anei o outou i mua i te aro o to tatou ra Fatu o Iesu Mesia ia tae mai oia ra? Oiâ ïa, o outou to matou hinuhinu, e to matou oaoaraa.” (Tesalonia 1, 2:19, 20) Ua na reira atoa te aposetolo Ioane, tei faahiti i ta ˈna mau tamarii pae varua, i te papairaa e: “Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.” (Ioane 3, 4) A feruri atoa na i te oaoa e vai ra ia tauturu i ta tatou iho mau tamarii ia riro ei tamarii pae varua na tatou! E faaiteraa i te here o te mau metua te aratairaa i te mau tamarii “ma te aˈo [e te mau faaararaa a Iehova].” (Ephesia 6:4; MN) E na reira ïa te mau metua e faaite ai e te haapeapea ra ratou no te maitairaa mure ore o ta ratou mau tamarii. Ia farii ratou, e ite te mau metua i te oaoa e te mauruuru rahi.

4. Eaha te aamu e faaite ra i te oaoa i te horoaraa i te pae varua?

4 E tavini o Dell ma te taime taatoa ei pionie e e pae ta ˈna tamarii. Te na ô ra oia e: “Te taa maitai ra ia ˈu te mau huru o te aau e vai ra i roto i te mau parau a te aposetolo Ioane no te mea te mauruuru roa nei au e ‘te haapao ra’ e maha o ta ˈu mau tamarii ‘i te parau mau.’ Ua ite au e e faahanahanahia Iehova ia tahoê te mau utuafare i roto i te haamoriraa mau, no reira vau e mauruuru roa ˈi i te iteraa i ta ˈna mau haamaitairaa i nia i ta ˈu mau tutavaraa e haamau i te parau mau i roto i ta ˈu mau tamarii. E faaî te ravea faahiahia o te oraraa hopea ore i roto i te Paradaiso e to ˈu utuafare ia ˈu i te tiaturiraa e e turai ia ˈu ia faaoromai noa ˈtu te mau fifi e te mau faataupupuraa.” Ma te peapea, ua tiavaruhia hoê o te mau tamahine a Dell i rapae i te amuiraa no to ˈna peeraa i te hoê haerea Kerisetiano ore. Te haa puai noa ra râ o Dell no te tapea i te manaˈo maitai. “Te manaˈo nei au e mea maitai ia hoˈi mai ta ˈu tamahine ia Iehova ra ma te haehaa e te haavare ore,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Te haamaitai nei râ vau i te Atua e te tamau ra te rahiraa o ta ˈu mau tamarii i te tavini ia ˈna ma te haapao maitai. Ua riro te oaoa ta ˈu e ite ra ei faaitoitoraa mau na ˈu.”—Nehemia 8:10.

Te roaaraa te mau hoa mure ore

5. A horoa ˈi tatou ia tatou iho i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ, e mauruuru tatou i te iteraa i te aha?

5 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faariro i te taata ei pǐpǐ Kerisetiano e ia haapii ia ratou no nia ia Iehova e ta ˈna mau titauraa. (Mataio 28:19, 20) Ua tauturu Iehova e Iesu atoa ma te miimii ore i te taata ia haapii i te eˈa parau mau. No reira, a horoa ˈi tatou ia tatou iho i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ, e mauruuru tatou i te iteraa e te pee ra tatou i te hiˈoraa o Iehova e o Iesu, mai te mau Kerisetiano matamua. (Korinetia 1, 11:1) Ia na reira tatou i te haa amui e te Atua Puai hope e ta ˈna Tamaiti here, e auraa mau to to tatou oraraa. Mea oaoa mau ia taiohia tatou i roto i te mau “hoa rave ohipa” no te Atua! (Korinetia 1, 3:9) E e ere anei i te mea faahiahia e e rave atoa te mau melahi i te hoê tuhaa i roto i teie ohipa pororaa i te parau apî maitai?—Apokalupo 14:6, 7.

6. A rave ai tatou i te ohipa horoaraa i te pae varua, o vai te riro mai ei hoa no tatou?

6 Oia mau, na roto i te raveraa i teie ohipa horoaraa i te pae varua, e nehenehe tatou e riro ei hau atu i te mau hoa rave ohipa no te Atua—e nehenehe e roaa ia tatou te auhoaraa mure ore e oia. No to ˈna faaroo, ua parauhia Aberahama e e hoa no Iehova. (Iakobo 2:23) A tutava ˈi tatou i te rave i te hinaaro o te Atua, e nehenehe atoa tatou e riro ei hoa no te Atua. Ia na reira tatou, e riro atoa tatou ei hoa no Iesu. Ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: ‘Ua parau vau ia outou e e taua; ua faaite atu hoi au ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i ite i tau Metua ra.’ (Ioane 15:15) E oaoa te taata e rave rahi ia parauhia ratou e e hoa no te feia mana aore ra no te feia toroa teitei a te hau, e nehenehe râ tatou e parauhia e e hoa no na ihotaata rahi roa ˈˈe e piti o te ao taatoa!

7. (a) Nafea te roaaraa i te hoê vahine te hoê hoa mau? (b) Ua ite atoa anei outou i te hoê tupuraa mai teie?

7 Hau atu â, ia tauturu tatou i te taata ia ite i te Atua, e riro atoa ratou ei hoa no tatou, o te horoa mai i te oaoa taa ê. Ua haamata o Joan, o te faaea i te mau Hau Amui, i te haapii i te Bibilia e te hoê vahine o Thelma te iˈoa. Noa ˈtu e ua farerei o Thelma i te patoiraa a to ˈna utuafare i ta ˈna haapiiraa, ua tapea noa oia e ua bapetizohia hoê matahiti i muri aˈe. Ua papai o Joan e: “Aita to mâua auhoaraa i faaea i reira; ua riro râ ei auhoaraa tei vai noa fatata e 35 matahiti i te maoro i teie nei. Ua haere pinepine mâua e piti atoa ra i roto i te taviniraa e i te mau tairururaa. I te pae hopea, ua haere au e faaea i roto i te hoê fare apî e 800 kilometera i te atea. Te tamau noa ra râ o Thelma i te hapono mai i te mau rata î roa i te here e te mahanahana roa, a faaite mai ai e te manaˈo ra oia ia ˈu ma te here e a haamauruuru mai ai i te riroraa ei hoa e ei hiˈoraa no ˈna e no to ˈu haapiiraa ia ˈna i te parau mau o te Bibilia. E haamaitairaa faahiahia mau te fanaˈoraa i te hoê hoa piri e te here mai teie no to ˈu tutavaraa i te tauturu ia ˈna ia haapii no nia ia Iehova.”

8. Eaha te huru feruriraa maitai o te tauturu ia tatou i roto i te taviniraa?

8 Ia tiaturi noa tatou e e itea mai te hoê taata o te hinaaro e haapii i te parau mau, e noaa ïa ia tatou i te faaoromai noa ˈtu e mea iti roa aore ra aita roa ˈtu to te taata e rave rahi e anaanatae i te Parau a Iehova. E nehenehe taua tâuˈa ore ra e haafifi i to tatou faaroo e to tatou faaoromai. E tauturu râ te huru feruriraa maitai ia tatou. Ua parau o Fausto, no Guatemala mai e: “Ia poro vau ia vetahi ê, e manaˈo vau e mea faahiahia roa mai te peu e e riro te taata ta ˈu e paraparau atura ei taeae aore ra ei tuahine pae varua. E feruri au e hoê aˈe paha taata ta ˈu e farerei o te farii i te parau mau o te Parau a te Atua. Maoti taua manaˈo ra e tamau ai au i te poro e e oaoa mau ai au.”

Haapueraa i te taoˈa i nia i te raˈi

9. Eaha ta Iesu i parau no nia i te taoˈa i te raˈi, e eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai maoti te reira?

9 E ere iho â i te mea ohie ia faariro i ta tatou anei mau tamarii aore ra i te tahi atu mau taata ei pǐpǐ. E titau paha te reira i te taime, te faaoromai e te tamau-noa-raa. A haamanaˈo na râ e mea rahi o te ineine i te haa puai no te haapue i te mau mea materia e rave rahi, mau mea o te ore hoi e hopoi mai i te oaoa na ratou e te ore e vai noa e a muri noa ˈtu. Ua parau Iesu i te feia e faaroo ra ia ˈna e mea au aˈe e haa no te mau mea pae varua. Ua parau oia e: “Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ; e haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai.” (Mataio 6:19, 20) Na roto i te tapiraa i te mau fa pae varua—to roto atoa ïa te raveraa i te ohipa faufaa faariroraa i te taata ei pǐpǐ—e nehenehe tatou e mauruuru i te iteraa e te rave ra tatou i te hinaaro o te Atua e e haamaitai mai oia ia tatou. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.”—Hebera 6:10.

10. (a) No te aha i noaa ˈi ia Iesu te mau taoˈa pae varua? (b) Nafea to Iesu horoaraa ia ˈna iho, e nafea to vetahi ê faufaa-rahi-raahia i te reira?

10 Ia haa tatou ma te itoito no te faariro i te taata ei pǐpǐ, e haapue tatou i te ‘taoˈa na tatou i nia i te raˈi,’ ia au i ta Iesu i parau. E hopoi mai te reira i te oaoa i te noaaraa mai. Ia horoa tatou ma te miimii ore, e taoˈahia tatou iho i te pae hopea. Ua tavini Iesu iho ia Iehova ma te haapao maitai ehia miria matahiti i te maoro. A feruri na i te mau taoˈa ta ˈna i haapue i nia i te raˈi! Teie râ, aita Iesu i imi i to ˈna iho maitai. Ua papai te aposetolo Paulo e: “[O Iesu] o tei horoa ia ˈna iho ei tusia i ta tatou nei hara, ia ora tatou ia ˈna i teie nei ao ino, o tei au ïa i ta te Atua i ta to tatou Metua i hinaaro.” (Galatia 1:4) Aita noa Iesu i horoa ia ˈna iho ma te miimii ore i roto i ta ˈna taviniraa, ua horoa atoa râ oia i to ˈna iho ora ei hoo ia roaa ia vetahi ê te ravea e haapue i te taoˈa i nia i te raˈi.

11. No te aha te mau ô pae varua e riro ai ei mea maitai aˈe i te mau ô materia?

11 Na roto i te haapiiraa i te taata no nia i te Atua, e tauturu tatou ia ratou ia ite nafea ratou atoa e nehenehe ai e haapue i te taoˈa pae varua pê ore. Teihea ô rahi atu â ta outou e nehenehe e horoa? Ia horoa outou i te hoê uati moni rahi na te hoê hoa, aore ra te hoê pereoo uira, aore ra te hoê fare, e mauruuru e e oaoa mau paha taua hoa ra, e e oaoa outou i te horoaraa. Eaha râ ïa te huru o taua ô ra e 20 matahiti i muri aˈe? E 200 matahiti i muri aˈe? E 2 000 matahiti i muri aˈe? I te tahi aˈe pae, ia horoa outou ia outou iho no te tauturu i te hoê taata ia tavini ia Iehova, e nehenehe ta ˈna e fanaˈo i taua ô ra e a muri noa ˈtu.

Imiraa i te feia e hinaaro ra i te parau mau

12. Nafea to te feia e rave rahi horoaraa ia ratou iho no te tauturu ia vetahi ê i te pae varua?

12 No te oaoa i te horoaraa i te pae varua, ua raea i te nunaa o Iehova te hopea o te fenua. E mau tausani o ratou tei faarue i te fare e te utuafare no te rave i te taviniraa mitionare i te mau fenua i reira ratou i titauhia ˈi ia faaau ia ratou iho i te mau reo e te mau taˈere apî. Ua haere te tahi atu i te mau vahi o to ratou iho fenua i reira e hinaaro-rahi-aˈe-hia ˈi te feia poro i te Basileia. Ua haapii te tahi atu â i te hoê reo ê, a haamatara ˈi i te mau ravea apî no te poro i te feia i haere mai e faaea i to ratou iho mau oire. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to raua aratairaa e piti tamarii o te tavini ra i teie nei i te pu rahi a te mau Ite no Iehova, ua haamata na feia faaipoipo no New Jersey, i te mau Hau Amui, i te tavini ei pionie e ua haapii raua i te reo Tinito. I te hoê roaraa e toru matahiti, ua faatere raua i te mau haapiiraa bibilia e na feia reo Tinito e 74 e haere ra i te hoê fare haapiiraa tuatoru e ere i te mea atea roa. E nehenehe anei ta outou e faaaano i ta outou taviniraa na roto i te tahi ravea ia noaa ˈtu â te oaoa ia outou i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

13. Eaha ta outou e nehenehe e rave ia hinaaro outou ia hotu maitai atu â ta outou taviniraa?

13 Te hinaaro ra paha outou e faatere i te hoê haapiiraa bibilia, aita râ hoi i noaa ˈtura ia outou. I te tahi mau fenua, mea fifi ia ite mai i te feia anaanatae. Peneiaˈe aita te feia ta outou e farerei ra e anaanatae ra i te Bibilia. Mai te peu e te reira iho â, peneiaˈe e nehenehe ta outou e faahiti pinepine atu â i to outou hinaaro i roto i te pure, ma te ite e te haapao maitai maira Iehova e Iesu Mesia atoa i te ohipa e e aratai raua ia outou i te hoê taata e au i te mamoe ra. A imi i te manaˈo tauturu i pihai i te feia aravihi aˈe i roto i ta outou amuiraa aore ra te feia mea hotu maitai aˈe ta ratou taviniraa. A haafaufaa i te faaineineraa e te mau manaˈo tauturu e horoahia i te mau putuputuraa Kerisetiano. A haafaufaa i te aˈoraa a te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine. Hau atu â, eiaha roa ˈtu e faarue. Ua papai te taata paari e: “Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero, e ei te ahiahi eiaha e parahi noa, aore hoi oe i ite i tei tupu.” (Koheleta 11:6) Na roto i taua taime ra, a haamanaˈo i te mau taata haapao maitai mai ia Noa e ia Ieremia. Noa ˈtu e mea iti roa tei farii maitai i ta raua pororaa, ua manuïa ta raua taviniraa. Hau atu â, ua faaoaoa te reira ia Iehova.

Rave-hope-raa i tei maraa ia outou

14. Nafea Iehova e hiˈo ai i te feia i paari roa i roto i ta ˈna taviniraa?

14 Peneiaˈe no to outou huru tupuraa, aita e noaa ra ia outou i te rave mai ta outou e hinaaro ra i roto i te taviniraa. Ei hiˈoraa, te taotia ra paha te matahiti rahi i ta outou e nehenehe e rave i roto i te taviniraa ia Iehova. Teie râ, a haamanaˈo i ta te taata paari i papai: “E korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.” (Maseli 16:31) Ia Iehova, mea maitai roa te hoê oraraa i horoahia i roto i ta ˈna taviniraa. Hau atu â, te na ô ra te mau Papai e: “E ruhiruhia noa ˈtu â outou, o vau [o Iehova] nei â vau; e tae noa ˈtu i te hinahinaraa to outou upoo; na ˈu outou i hopoi. Na ˈu i hamani, e maraa outou ia ˈu: na ˈu outou e hopoi, e na ˈu outou e faaora.” (Isaia 46:4) Te tǎpǔ ra to tatou Metua î i te here i te raˈi ra e turu i to ˈna feia taiva ore.

15. Te tiaturi ra anei outou e te taa ra ia Iehova to outou huru tupuraa? No te aha?

15 Peneiaˈe te faaruru ra outou i te maˈi, te patoiraa a te hoê hoa faaipoipo tiaturi ore, te mau hopoia utuafare teimaha, aore ra te tahi atu fifi rahi. Ua ite Iehova i to tatou mau taotiaraa e mau huru tupuraa, e e here oia ia tatou no ta tatou mau tutavaraa haavare ore i te tavini ia ˈna. E parau mau te reira noa ˈtu e e iti aˈe ta tatou e rave ra i ta vetahi ê. (Galatia 6:4) Ua ite Iehova e e feia hara tatou, e e tanotano noa te mea ta ˈna e tiai ra ia tatou. (Salamo 147:11) Ia rave hope tatou i tei maraa ia tatou, e papu noa ia tatou e e mea faufaa tatou i te aro o te Atua e eita oia e haamoe i ta tatou ohipa faaroo.—Luka 21:1-4.

16. Nafea te hoê amuiraa taatoa e rave ai i te hoê tuhaa i roto i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

16 A haamanaˈo atoa e e ohipa tapǔpǔ te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ. E ere na te hoê noa taata e faariro i te hoê taata ei pǐpǐ, mai te topata ûa e ore e faarari i te hoê tumu tiare. Parau mau, e itea mai paha i te hoê Ite te hoê taata anaanatae e e faatere oia i te hoê haapiiraa bibilia. Ua haere anaˈe mai te hoê taata apî i te Piha a te Basileia, e tauturu te amuiraa taatoa ia ˈna ia farii i te parau mau. E faaite te huru mahanahana o te hui taeae e te ohipa ra te varua o te Atua. (Korinetia 1, 14:24, 25) E horoa te mau tamarii e te mau taurearea apî i te mau tatararaa faaitoito, a faaite ai i te taata apî ra e mea ê to tatou feia apî i to teie nei ao. E haapii te taata maˈi, te paruparu, e te ruhiruhia i roto i te amuiraa i te feia tae apî mai eaha te auraa o te faaoromai. Noa ˈtu to tatou faito matahiti aore ra to tatou mau taotiaraa, e tuhaa faufaa ta tatou paatoa i te tautururaa i te feia tae apî mai a rahi atu ai to ratou hinaaro i te parau mau bibilia e a haere ai ratou i mua e ia bapetizo-roa-hia ˈtu. Mea huru faufaa ore paha ia hiˈo atu, te mau hora atoa ta tatou e horoa ra i roto i te taviniraa, te mau farerei-faahou-raa atoa, te mau paraparauraa atoa e te hoê taata anaanatae i te Piha a te Basileia, e tuhaa râ te reira o te hoê ohipa rahi roa ta Iehova e rave ra.

17, 18. (a) Hau atu i te raveraa i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ, nafea tatou e ite atoa ˈi i te oaoa e horoa? (b) Na roto i te tapiraa i te oaoa e horoa, o vai ta tatou e pee ra?

17 Parau mau, taa ê atu i te raveraa i te ohipa faufaa faariroraa i te taata ei pǐpǐ, e oaoa atoa tatou ei Kerisetiano i te horoaraa na roto i te tahi atu mau ravea. E nehenehe ta tatou e faaherehere i te moni no te turu i te haamoriraa viivii ore e te tauturu i tei veve. (Luka 16:9; Korinetia 1, 16:1, 2) E nehenehe ta tatou e imi i te ravea e farii manihini ai ia vetahi ê. (Roma 12:13) E nehenehe ta tatou e faaitoito i te ‘hamani maitai i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.’ (Galatia 6:10) E, na roto i te tahi mau ravea au noa e te faufaa râ, e nehenehe ta tatou e horoa na vetahi ê—na roto anei i te hoê rata, te hoê taniuniuraa, te hoê ô, te hoê rima tauturu, te hoê parau faaitoitoraa.

18 Na roto i te horoaraa, e faaite tatou e te pee ra tatou i to tatou Metua i te raˈi. E faaite atoa tatou i to tatou here taeae, te tapao faataa-ê-raa i te mau Kerisetiano mau. (Ioane 13:35) E tauturu te haamanaˈoraa i teie mau mea ia oaoa tatou i te horoa.

E nehenehe anei ta outou e faataa?

• Nafea to Iehova e to Iesu haamauraa i te hiˈoraa e horoa i te pae varua?

• Nafea e noaa ˈi ia tatou te mau hoa mure ore?

• Eaha te mau taahiraa avae e tia paha ia tatou ia rave ia manuïa ˈtu â ta tatou taviniraa?

• Nafea te taatoaraa i roto i te amuiraa e oaoa atoa ˈi i te horoa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Ia farii te mau tamarii i ta ratou haapiiraa, e ite te mau metua i te oaoa e te mauruuru rahi

[Hohoˈa i te api 15]

Ia faariro tatou i te taata ei pǐpǐ, e nehenehe e noaa ia tatou te mau hoa mau

[Hohoˈa i te api 16]

E turu Iehova ia tatou ia paari roa tatou

[Hohoˈa i te api 17]

Na roto i te mau ravea au noa e te faufaa râ, e itea ia tatou te oaoa e horoa