Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A oaoa i te iteraa ia Iehova

A oaoa i te iteraa ia Iehova

A oaoa i te iteraa ia Iehova

“O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou [te oaoa].”—LUKA 11:28; MN.

1. Afea to Iehova haamataraa i te haamaramarama i te taata?

 MEA here na Iehova te taata e mea anaanatae roa na ˈna to ratou maitairaa. E ere ïa i te mea maere e e haamaramarama oia ia ratou. Ua haamata teie haamaramaramaraa i roto i te ô i Edene. Ia au i te Genese 3:8, i te hoê taime, “ite aˈera” Adamu raua o Eva ‘i te reo o te Atua ra o Iehova i te harururaa, i te mǎrûraa mahana ra.’ Te na ô ra te vetahi e e peu matau na Iehova e paraparau atu ia Adamu i taua hora ra, peneiaˈe i te mau mahana atoa. Noa ˈtu eaha te tupuraa, te haapapu ra te Bibilia e ua rave te Atua i te taime eiaha noa no te horoa i te mau faataaraa na te taata matamua, no te haapii atoa râ ia ˈna i tei tia ia ˈna ia ite ia haapao oia i ta ˈna mau hopoia.—Genese 1:28-30.

2. Nafea to na taata matamua taa-ê-roa-raa i te aratairaa a Iehova, e eaha te faahopearaa?

2 Ua horoa Iehova i te ora na Adamu e na Eva e te mana i nia i te mau animara e te fenua taatoa. Hoê noa râ opaniraa—eiaha raua e amu i to te raau e ite ai i te maitai e te ino. Ma te faahemahia e Satani, ua faaroo ore Adamu e o Eva i te faaueraa a te Atua. (Genese 2:16, 17; 3:1-6) Ua maiti raua e haa ma te patoi i te mana, a faaoti ai eaha te mea maitai e eaha te mea ino no raua iho. I te na reiraraa, ua taa ê roa raua ma te maamaa i te aratairaa a te Atua Poiete î i te here. Mea ino roa te mau faahopearaa no raua e no to raua huaai e fanauhia mai. Ua ruauhia o Adamu e o Eva e i te pae hopea, ua pohe raua aita e tiaturiraa i te tia-faahou-raa. Ua taeahia to raua huaai i te hara e to ˈna faahopearaa, o te pohe.—Roma 5:12.

3. No te aha Iehova i paraparau atu ai ia Kaina, e ua nafea o Kaina?

3 Noa ˈtu e ua tupu te orureraa hau i Edene, ua tamau noa Iehova i te haamaramarama i ta ˈna i poiete ei taata. Te fatata ra o Kaina, te tamaiti matahiapo o Adamu e o Eva, i te hema ˈtu i te hara. Ua faaara maira Iehova ia ˈna e te haere tia ˈtura oia i te fifi ra e ua aˈo atu e ‘rave i te parau maitai.’ Ua patoi o Kaina i teie aˈoraa î i te here e ua taparahi pohe i to ˈna teina. (Genese 4:3-8) Inaha, aita na taata matamua e toru i te fenua nei i tâuˈa i te aratairaa maramarama a tei horoa i te ora no ratou, te Atua e horoa i te haamaramaramaraa na to ˈna nunaa ia faufaahia ratou iho. (Isaia 48:17) Eaha râ paha Iehova i te inoino!

Ua faaite Iehova i te parau no ˈna iho i te tahi mau taata no tahito ra

4. No nia i te huaai o Adamu, eaha ta Iehova e tiaturi ra, e eaha te poroi o te tiaturiraa ta ˈna i horoa a manaˈo ai i te reira?

4 Noa ˈtu e e tiaraa to ˈna e faaea i te haamaramarama i te taata, aita Iehova i na reira. Te tiaturi ra oia e, ma te paari, e pee te tahi mau huaai o Adamu i ta ˈNa aratairaa. I to ˈna faahitiraa i te parau haavaraa ia Adamu e ia Eva, ei hiˈoraa, ua tohu Iehova i te taeraa mai o te hoê “huero” o te patoi i te Ophi ra o Satani te Diabolo. I te pae hopea, e haapepe-pohe-roa-hia o Satani i nia i te upoo. (Genese 3:15, MN) Ua riro teie parau tohu ei poroi oaoa o te tiaturiraa na “tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua.”—Luka 11:28.

5, 6. Eaha te mau ravea i haamaramarama ˈi Iehova i to ˈna nunaa hou te senekele matamua T.T., e nafea to ratou faufaaraahia i te reira?

5 Ua faaite Iehova i to ˈna hinaaro i te tahi mau patereareha haapao maitai no tahito ra, mai ia Noa, Aberahama, Isaaka, Iakoba, e Ioba. (Genese 6:13; Exodo 33:1; Ioba 38:1-3) I muri aˈe, na roto ia Mose, ua haamau oia i te hoê pǎpǎ ture taatoa na te nunaa Iseraela. E rave rahi te ravea i faufaahia ˈi ratou i te Ture a Mose. Na roto i te haapaoraa ˈtu i te reira, ua faataa-ê-hia Iseraela i te tahi atu mau nunaa ei nunaa taa ê o te Atua. Ua haapapu te Atua i te mau Iseraela e mai te peu e e haapao ratou i te Ture, e haamaitai oia ia ratou eiaha noa i te pae materia, i te pae varua atoa râ, a faariro ai ia ratou ei basileia tahuˈa, ei nunaa moˈa. I roto i te Ture, te vai atoa ra te mau faatureraa i te pae o te maa e te ihomâ, mea maitai hoi no te ea. Ua faaara atoa râ Iehova no nia i te mau faahopearaa iino o te faaroo-ore-raa.—Exodo 19:5, 6; Deuteronomi 28:1-68.

6 Ia maoro rii, ua amuihia mai te tahi atu mau buka faauruahia i te canon o te Bibilia. Te faaite ra te mau aamu i to Iehova ohiparaa e te mau nunaa. Te faataa ra te mau buka pehepehe i to ˈna mau huru maitatai ma te haviti. Te tohu ra te mau buka parau tohu nafea te hinaaro o Iehova e tupu ai a muri aˈe. Ua faahohonu e ua faaohipa te mau taata haapao maitai no tahito ra i teie mau papai faauruahia. Ua papai hoê e: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.” (Salamo 119:105) Na te feia i ineine i te faaroo, ua horoa Iehova i te haapiiraa e te haamaramaramaraa.

Ua anaana ˈtu â te maramarama

7. Noa ˈtu e ua rave Iesu i te mau semeio, eaha te mea i matau-na-mua-hia ˈi oia, e no te aha?

7 I te senekele matamua, ua anoi te tahi mau pǔpǔ faaroo ati Iuda i te mau tutuu a te taata i roto i te Ture. Ua faaohipa-hape-hia te Ture, e aita ˈtura i riro ei tumu haamaramaramaraa, ei faateimaharaa râ no taua mau tutuu ra. (Mataio 23:2-4) I te matahiti 29 T.T. râ, ua tae mai Iesu ei Mesia. E ere noa ta ˈna ohipa faauehia te horoaraa i to ˈna ora no te huitaata, te ‘faaiteraa atoa râ i te parau mau.’ Noa ˈtu e ua rave oia i te mau semeio, ua matau-na-mua-hia oia mai “te Orometua.” Ua riro ta ˈna haapiiraa mai te maramarama e anaana ra na roto i te pouri pae varua e tapoˈi ra i te feruriraa o te taata. Ua tano Iesu i te parauraa e: “O vau te maramarama o teie nei ao.”—Ioane 8:12; 11:28; 18:37.

8. Eaha te mau buka faauruahia i papaihia i te senekele matamua T.T., e nafea to te mau Kerisetiano matamua faufaaraahia i te reira?

8 I muri aˈe, ua amuihia mai te mau Evanelia, e maha aamu papaihia o te oraraa o Iesu, e te buka Ohipa, te hoê faatiaraa i te parareraa o te Kerisetianoraa i muri aˈe i te poheraa o Iesu. Te vai atoa ra te mau rata faauruahia papaihia e te mau pǐpǐ a Iesu, e te buka parau tohu o te Apokalupo. Ua faaoti teie mau papai, amuihia i te mau Papai Hebera, i te canon o te Bibilia. Maoti te tauturu a teie pueraa buka faauruahia, ua nehenehe te mau Kerisetiano e ‘ite e te feia moˈa atoa ra, i te aano, e te maoro, e te hohonu, e te teitei’ o te parau mau. (Ephesia 3:14-18) Ua noaa ia ratou “te manaˈo o te Mesia.” (Korinetia 1, 2:16, MN) Teie râ, aita i taa roa ino i taua mau Kerisetiano matamua ra te mau tuhaa atoa o te opuaraa a Iehova. Ua papai te aposetolo Paulo na te mau hoa faaroo e: “Teie nei hoi, te ite arehurehu nei tatou mai te mea e, i na roto i te hiˈo [metara].” (Korinetia 1, 13:12; MN) E faaite orarahi noa te hoê hiˈo mai teie eiaha râ i te mau mea rii atoa. To muri aˈe â te taa-maitai-roa-raa i te Parau a te Atua.

9. Eaha te haamaramaramaraa i tupu i te “anotau hopea”?

9 I teie mahana, te ora nei tatou i te “anotau hopea,” te hoê anotau tapaohia e “te mau ati rahi faaruru atâ.” (Timoteo 2, 3:1; MN) Ua tohu te peropheta Daniela e i teie tau ‘e tupu ai te ite mau i te rahiraa.’ (Daniela 12:4) No reira, ua tauturu Iehova, te Haamaramarama Rahi, i te feia aau haavare ore ia taa ia ratou te auraa o ta ˈna Parau. Te taa ra i te feia e rave rahi e ua faateronohia Iesu Mesia i nia i te raˈi itea ore i te matahiti 1914 ra. Ua ite atoa ratou e e fatata oia i te faaore i te ino atoa e te faariro i te fenua taatoa ei paradaiso. Te porohia ra teie tuhaa faufaa o te parau apî maitai o te Basileia na te ao atoa.—Mataio 24:14.

10. I te roaraa o te mau senekele, ua nafea te taata i te aˈoraa a Iehova?

10 Oia, i te roaraa o te tuatapaparaa, ua haamaramarama Iehova i te taata i te fenua nei no nia i to ˈna hinaaro e ta ˈna opuaraa. Te faataa ra te aamu bibilia i te feia e rave rahi tei faaroo, tei faaohipa i te paari o te Atua, e tei haamaitaihia no te reira. Te faatia ra te reira no te tahi atu tei patoi i te aˈoraa î i te here a te Atua, a pee ai i te haerea ino o Adamu e o Eva. Ua faahohoˈa Iesu i teie tupuraa i to ˈna faahitiraa e piti na eˈa taipe. E aratai te hoê i te haamouraa. Mea aano e te ateatea te reira, e mea rahi o te patoi i te Parau a te Atua te na reira i te haere. E aratai atu te tahi purumu i te ora mure ore ra. Noa ˈtu te piri, o te eˈa tera o te feia e farii i te Bibilia mai te Parau a te Atua, e te ora ia au i te reira.—Mataio 7:13, 14.

Te mauruuru no tei noaa mai ia tatou

11. Te haapapu ra to tatou ite e to tatou tiaturi i te Bibilia i te aha?

11 Tei roto anei outou i te feia i maiti i te eˈa e tae atu ai i te ora? Mai te peu e e, e hinaaro iho â ïa outou e faaea noa i nia iho. Nafea râ hoi? A feruri tamau e ma te mauruuru i te mau haamaitairaa ta te mau parau mau bibilia i hopoi mai i roto i to outou oraraa. Te mea iho e ua farii outou i te parau apî maitai, e haapapuraa ïa e ua haamaitai te Atua ia outou. Ua faaite Iesu i te reira i to ˈna pureraa i to ˈna Metua na roto i teie mau parau: “E haamaitai au ia oe, e tau Metua, e te Fatu o te raˈi e te fenua, i te mea, i huna ê noa oe i teie nei mau parau i te feia paari e te ite ra, e ua faaite mai i te tamarii nei.” (Mataio 11:25) Ua taa i te feia ravaai e te mau telona te auraa o ta Iesu haapiiraa, area te mau aratai haapaoraa i rahi te ite ra, aita ïa. Ua parau â Iesu e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” (Ioane 6:44) Mai te peu e ua noaa ia outou te ite i te Bibilia e ua tiaturi outou e te pee ra outou i ta ˈna mau haapiiraa, e haapapuraa ïa e ua faatae Iehova ia outou. E tumu ïa e oaoa ˈi.

12. Nafea te Bibilia e haamaramarama mai ai ia tatou?

12 E mau parau mau faatiamâ to roto i te Parau a te Atua o te haamaramarama. E tiamâ te feia e ora ia au i te ite i te Bibilia i te mau mǎtaˈu niu ore, te mau haapiiraa hape, e te ite ore e vai rahi ra i roto i te oraraa o te mau mirioni taata. Ei hiˈoraa, e faatiamâ te iteraa i te parau mau no nia i te nephe ia tatou i te mǎtaˈu e e nehenehe tei pohe e hamani ino mai ia tatou aore ra te mauiui ra to tatou feia here. (Ezekiela 18:4) E tauturu te iteraa i te parau mau no nia i te mau melahi iino ia ape i te mea atâta ra te peu tahutahu. Mea mahanahana te haapiiraa o te tia-faahou-raa no tei ere i te feia here i roto i te pohe. (Ioane 11:25) Te faaite maira te mau parau tohu bibilia teihea tatou i te roaraa o te tau e te haapapu maira e e tupu iho â te mau tǎpǔ a te Atua a muri aˈe. E haapuai atoa te reira i to tatou tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu.

13. Nafea tatou e maitaihia ˈi i te pae tino i te peeraa i te Parau a te Atua?

13 Te haapii maira te mau faaueraa tumu a te Atua i roto i te Bibilia ia ora ia au i te hoê ravea e maitaihia ˈi tatou i te pae tino. Ei hiˈoraa, e haapii tatou i te ape i te mau peu o te haaviivii i to tatou tino, mai te faaohipa-hape-raa i te avaava e te tahi atu â mau raau taero. E haapae tatou i te inu-hua-raa i te ava. (Korinetia 2, 7:1) Ua riro te peeraa i te mau ture morare a te Atua ei parururaa i te mau maˈi purumu. (Korinetia 1, 6:18) Na roto i te haapaoraa i te aˈoraa a te Atua eiaha e nounou i te moni, eita tatou e tuino i to tatou hau o te aau, mai ta te rahiraa i rave, i te tapiraa i te taoˈa rahi. (Timoteo 1, 6:10) Nafea to outou maitairaahia i te pae tino no te mea ua faaohipa outou i te Parau a te Atua i roto i to outou oraraa?

14. Nafea te varua moˈa e ohipa ˈi i roto i to tatou oraraa?

14 Ia ora tatou ia au i te Parau a te Atua, e fanaˈo tatou i te varua moˈa o Iehova. E faahotu tatou i te hoê huru taata e au i to te Mesia, o te tapaohia e te mau huru maitatai au roa mai te aroha hamani maitai e te aumauiui. (Ephesia 4:24, 32) E faatupu atoa te varua o te Atua i to ˈna mau hotu—te aroha, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore—i roto ia tatou. (Galatia 5:22, 23) E horoa mai teie mau huru maitatai i te mau taairaa oaoa e te faufaa e vetahi ê, tae noa ˈtu te mau melo o te utuafare. E noaa ia tatou te puai o roto mai o te tauturu ia tatou ia faaruru i te mau ati ma te itoito. Te taa ra anei ia outou nafea te varua moˈa i te ohiparaa i roto i to outou oraraa e ia maitai atu â?

15. A faaau ai tatou i to tatou oraraa i nia i te hinaaro o te Atua, nafea tatou e faufaahia ˈi?

15 A faaau ai tatou i to tatou oraraa i nia i te hinaaro o Iehova, e haapaari tatou i to tatou taairaa e oia. E papu noa ˈtu â ia tatou e te taa ra ia ˈna to tatou huru e te here ra oia ia tatou. E haapii tatou na roto i te mau tupuraa e e tauturu oia ia tatou i roto i te mau taime fifi. (Salamo 18:18) E haroaroa tatou e e faaroo mau oia i ta tatou mau pure. (Salamo 65:2) E riro tatou i te tiaturi i ta ˈna aratairaa, e e faufaahia tatou i te reira. E te vai ra to tatou tiaturiraa faahiahia e i te taime au e aratai te Atua i to ˈna feia taiva ore i te tia-roa-raa ra e e horoa mai i ta ˈna ô o te ora mure ore na ratou. (Roma 6:23) “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na,” o ta te pǐpǐ ra ïa o Iakobo i papai. (Iakobo 4:8) Ua itea anei ia outou e ua paarihia to outou taairaa e Iehova a haafatata ˈtu ai outou ia ˈna?

Te hoê taoˈa faahiahia aita e faaauraa

16. Eaha te mau tauiraa ta te tahi mau Kerisetiano no te senekele matamua i faatupu?

16 Ua haamanaˈo Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua no te senekele matamua e i riro na te tahi pae o ratou ei faaturi, ei taiata, ei mahu, ei eiâ, ei feia nounou taoˈa, ei taero ava, ei faaino, e ei haru. (Korinetia 1, 6:9-11) Na te parau mau o te Bibilia i turai ia ratou ia faatupu i te mau tauiraa rahi; ua “horoihia” ratou. A tamata na i te feruri mai te aha te huru o to outou oraraa aita anaˈe te mau parau mau faatiamâ ta outou i haapii i roto i te Bibilia. Papu maitai e e taoˈa faahiahia aita e faaauraa te parau mau. Mea oaoa mau e te haamaramarama maira Iehova ia tatou!

17. Nafea to te mau Ite no Iehova faatamaaraahia i te pae varua i te mau putuputuraa Kerisetiano?

17 Hau atu â, a feruri na i te haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ra i roto i te hui taeae nunaa rau! Te horoa ra “te tavini haapao maitai e te paari” i te maa varua i te hora au, tae noa ˈtu te mau Bibilia, te mau vea, e te tahi atu â mau papai na roto i te mau reo e rave rahi. (Mataio 24:45-47) I te mau putuputuraa a te amuiraa i te roaraa o te matahiti 2000, ua hiˈo faahou te mau Ite no Iehova no te mau fenua e rave rahi i te mau manaˈo faufaa o na buka rahi e vau o te mau Papai Hebera. Ua feruriruri ratou i te oraraa o na taata e 40 o te Bibilia tei tauaparauhia i roto i te Étude perspicace des Écritures. Ua haapii ratou fatata hoê tuhaa i nia i te maha o te buka ra Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei e fatata te taatoaraa o te buka ra Prêtons attention à la prophétie de Daniel! Ua hiˈopoahia e 36 tumu parau faufaa rii aˈe o Te Pare Tiairaa taa ê atu i na 52 tumu parau haapiiraa. Hau atu â, ua faatamaahia te nunaa o Iehova i na 12 numera o Ta tatou taviniraa i te Basileia e te mau oreroraa parau tahebedoma no te taatoaraa no nia i te mau tumu parau bibilia e rave rau. E taoˈa rahi mau te ite pae varua i horoahia!

18. Eaha te mau ravea e tauturuhia ˈi tatou i roto i te amuiraa Kerisetiano?

18 Na te ao atoa, te horoa ra na amuiraa hau atu i te 91 000 i te tauturu e te faaitoitoraa na roto i te mau putuputuraa e te auhoaraa. Te fanaˈo atoa ra tatou i te turu a te mau hoa Kerisetiano paari o te ineine i te tauturu mai ia tatou i te pae varua. (Ephesia 4:11-13) Oia, ua faufaa-rahi-hia tatou i te noaaraa te ite i te parau mau. E oaoaraa te iteraa e te taviniraa ia Iehova. E parau mau roa te mau parau a te fatu salamo tei papai e: “E ao to te feia, o Iehova to ratou Atua.”—Salamo 144:15.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Ua haamaramarama Iehova ia vai i te tau hou te Kerisetianoraa?

• Nafea te maramarama pae varua i te anaanaraa ˈtu â i te senekele matamua? I teie nei tau?

• Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia ora tatou ia au i te ite ia Iehova?

• No te aha tatou e oaoa ˈi i to tatou ite i te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 8]

Ua faaite Iehova i to ˈna hinaaro ia Mose, ia Noa, e ia Aberahama

[Hohoˈa i te api 9]

I to tatou tau, ua haamaramarama Iehova i ta ˈna Parau

[Hohoˈa i te api 10]

A feruri na i te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ra i roto i to tatou hui taeae nunaa rau!