Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eiaha e vaiiho e ia vavahi te mau manaˈo feaa i to outou faaroo

Eiaha e vaiiho e ia vavahi te mau manaˈo feaa i to outou faaroo

Eiaha e vaiiho e ia vavahi te mau manaˈo feaa i to outou faaroo

I te hoê mahana, e manaˈo outou e mea oraora maitai outou. I te mahana i muri iho, mea maˈi outou. E ere taue outou i te puai aore ra te itoito. E mauiui to outou upoo e to outou tino. Eaha tei tupu? Ua haaparuparu te tahi mau mea atâta faatupu maˈi i te mau ravea parururaa i to outou tino e ua faaino i te mau melo faufaa roa. Ia vaiiho-noa-hia mai tera, e nehenehe teie mau oreore enemi e faaino roa i to outou ea—e haapohe atoa ia outou.

PARAU mau, mai te peu e mea maˈimaˈi outou a roohia ˈi outou i te maˈi, mea paruparu roa ˈtu â ïa outou. Mai te peu e, ei hiˈoraa, ua paruparu to outou tino i te tano-ore-raa o te maa, e “iti roa mai ïa” to outou puai parururaa “e e nehenehe te hoê noa ˈˈe maˈi e haapohe ia outou,” o ta Peter Wingate, taata papai i te mau tumu parau rapaauraa, ïa e parau ra.

No reira, o vai te maiti e ora i roto i te oˈe? Papu maitai, e imi outou i te mau ravea atoa no te tamaa e no te oraora maitai noa. E imi atoa paha outou i te mau ravea atoa ia ore outou ia roohia i te tirotiro aore ra i te bateria faatupu maˈi. Teie râ, te na reira atoa ra anei outou ia vai ‘puai noa outou i roto i te faaroo’? (Tito 2:2, MN) Te ara ra anei outou, ei hiˈoraa, i te fifi atâta o te mau manaˈo feaa haavarevare? E nehenehe te reira e ô ohie noa i roto i to outou feruriraa e to outou mafatu, a faaino atu ai i to outou faaroo e to outou taairaa e o Iehova. E au ra e aita te tahi mau taata e ite ra i teie fifi atâta. E hema ohie noa ratou i te mau manaˈo feaa na roto i te oreraa e tamaa i te pae varua. Te na reira atoa ra anei outou?

Mea ino noa anei te mau manaˈo feaa?

Parau mau, e ere o te taatoaraa o te mau manaˈo feaa i te mea ino. I te tahi taime, e hinaaro outou e faataime i te hoê mea e tae noa ˈtu i te taime e papu ai ia outou te mau tupuraa. Mea atâta e mea haavare tera mau aˈoraa faaroo e parau ra e e tia noa ia outou ia tiaturi e eiaha e feaa. Parau mau, te na ô ra te Bibilia e e ‘faaroo te aroha i te mau mea atoa.’ (Korinetia 1, 13:7) Papu maitai, ua ineine iho â te hoê Kerisetiano î i te here i te tiaturi i te feia i haapapu i mutaa iho e e nehenehe ratou e tiaturihia. Te faaara atoa ra râ te Parau a te Atua no nia i ‘te faarooraa i te mau parau atoa.’ (Maseli 14:15) I te tahi taime, e feaa tatou ia hiˈo tatou i te oraraa no mutaa iho o te hoê taata. “Ia parau maitai mai [te taata paraparau haavarevare] i ta ˈna parau,” ta te Bibilia ïa e faaara maira, “eiaha e faaroo atu.”—Maseli 26:24, 25.

Ua faaara atoa te aposetolo Ioane i te mau Kerisetiano no nia i te tiaturi-matapo-raa. ‘Eiaha e faaroo atu i te mau [parau faauruahia] atoa,’ ta ˈna ïa i papai. ‘A tamata râ i taua mau [parau faauruahia] ra no te ite no ǒ mai anei i te Atua ra.’ (Ioane 1, 4:1; MN) E nehenehe e manaˈohia e no ǒ mai te hoê “parau,” te hoê haapiiraa aore ra te hoê manaˈo i te Atua ra. Te reira mau anei râ? E nehenehe te faahoturaa i te tahi manaˈo feaa aore ra te faataimeraa i te tiaturi, e riro ei parururaa mau no te mea, mai ta te aposetolo Ioane i parau, ‘e rave rahi te haavare i reva ˈtu na te ao nei.’—Ioane 2, 7.

Mau manaˈo feaa hape

Oia, e pinepine, mea hinaarohia ia hiˈopoa tatou i te mau tupuraa ma te haehaa e te haavare ore no te haapapu e e parau mau anei. E ere râ hoê â huru ia vaiiho tatou e ia hotu mai te mau manaˈo feaa iino e te hape i roto i to tatou feruriraa e to tatou mafatu—tera mau manaˈo feaa o te nehenehe e faaino i ta tatou mau tiaturiraa niu-maite-hia e i to tatou taairaa. Te faataahia ra teie manaˈo feaa mai te hoê “tiaturiraa aore ra manaˈo papu ore o te haafifi pinepine i te hoê taata ia rave i te faaotiraa.” Te haamanaˈo ra anei outou nafea to Satani raveraa ia feaa te manaˈo o Eva no nia ia Iehova? “Oia ïa, ua parau mai te Atua e, Eiaha orua e amu i to te mau raau atoa o te ô nei?” ta ˈna ïa i ui. (Genese 3:1) Ua haafifi te papu-ore-raa i faatupuhia e taua uiraa atâta ore ia hiˈohia, i te faaotiraa ta ˈna e rave. Mai tera iho â ta Satani raveraa. Mai te hoê taata o te papai i te mau rata haavare, mea ite roa oia i te faaohipa i te mau parau tano ore, te mau parau huru ê, e te mau parau haavare. Ehia taairaa maitai o te nehenehe e tiaturihia ta Satani i vavahi na roto i te mau manaˈo feaa haavarevare ta ˈna i faatupu maoti tera mau ravea.—Galatia 5:7-9.

Ua taa maitai i te pǐpǐ Iakobo te faahopearaa ino o teie huru manaˈo feaa. Ua papai oia no nia i ta tatou fanaˈoraa taa ê faahiahia e haafatata noa ˈtu i te Atua no te ani i te tauturu i te taime fifi. Ua faaara râ Iakobo e ia pure outou i te Atua, ‘a ani ma te faaroo, eiaha e feaa.’ Ia feaa tatou i to tatou taairaa e te Atua, “e au ïa [tatou] i te aru miti i patuhia e te mataˈi e fetoitoi aˈera.” E au tatou i te hoê ‘taata aau piti, e te papu ore i to ˈna atoa ra mau haerea.’ (Iakobo 1:6, 8) E faatupu tatou i te papu-ore-raa o te tiaturiraa, e riro atu ai ei taata aau piti. Ia oti, mai tei tupu i nia ia Eva, e riro tatou i te hema i te mau huru haapiiraa demoni e te mau philosophia atoa.

Te atuaturaa i te ea maitai i te pae varua

Nafea ïa tatou e nehenehe ai e paruru ia tatou i te mau manaˈo feaa iino? Mea ohie roa te pahonoraa: na roto i te patoi-papu-raa i ta Satani haaparareraa parau e te faaohipa-roa-raa i ta te Atua mau faanahoraa ia ‘ore to tatou faaroo e turori.’—Petero 1, 5:8-10.

Te mea faufaa roa, ia tamaa maitai ïa tatou i te pae varua. Te faataa ra te taata papai ra o Wingate, tei faahitihia aˈenei, e: “Ia faafaaea atoa anaˈe te tino, e hinaaro noa oia i te ito no te mau haaraa chimiques e no te faaohiparaa i to ˈna mau melo faufaa roa; e mea hinaarohia ia mono-tamau-hia te mau taoˈa o te mau vaehaa e rave rahi o te tino.” Hoê â huru e to tatou ea pae varua. Ia ore tatou e tamaa tamau i te pae varua, e ino mǎrû noa to tatou faaroo, mai te hoê tino aita i faatamaahia, e pohe atu ai. Ua haamahitihiti Iesu Mesia i te reira i to ˈna parauraa e: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.”—Mataio 4:4.

E feruri anaˈe na. I te omuaraa, nafea to tatou paturaa i te hoê faaroo puai? “Na te ite maori e noaa ˈi te faaroo,” ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Roma 10:17) Ua hinaaro oia e parau e i te omuaraa, ua patu tatou i to tatou faaroo e to tatou tiaturi ia Iehova, i ta ˈna mau parau tǎpǔ, e i ta ˈna faanahonahoraa na roto i te amuraa i te Parau a te Atua. Parau mau, aita tatou i tiaturi matapo noa i te mau mea atoa ta tatou i faaroo. Ua pee maoti tatou i te hiˈoraa o to te oire no Berea. Ua ‘imi maite tatou i te mau Papai i te mau mahana atoa no te ite mea tano anei tera mau mea.’ (Ohipa 17:11) Ua ‘[tamata] tatou i te hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi’ e ua hiˈopoa maite tatou e parau mau anei ta tatou i faaroo. (Roma 12:2; MN; Tesalonia 1, 5:21) Mai reira mai, ua puai atu â to tatou faaroo a taa maitai aˈe ai ia tatou e e tupu iho â te Parau e te mau tǎpǔ a te Atua.—Iosua 23:14; Isaia 55:10, 11.

A ape i te pohe poia pae varua

Te tautooraa i teie nei, o te atuaturaa ïa i to tatou faaroo e te aperaa i te manaˈo feaa o te nehenehe e haaparuparu i to tatou tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. Mea titauhia ïa ia tamau tatou i te hiˈopoa i te mau Papai i te mau mahana atoa. Ua faaara te aposetolo Paulo e “ia tae i te mau tau a muri atu e faarue ai te tahi pae [e au ra e e faaroo puai to ratou i te omuaraa] i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau varua haavare, e te parau o te mau demoni ra.” (Timoteo 1, 4:1) E faatupu teie mau parau e mau haapiiraa haavarevare i te mau manaˈo feaa i roto i te feruriraa o vetahi pae e e haafariu ê ia ratou i te Atua. Eaha te paruru ia tatou? Ia tamau noa ïa tatou i te ‘amu i te parau i faaroohia nei, i taua parau maitai ta tatou i ite papu na.’—Timoteo 1, 4:6.

Tera noa râ, te maiti ra vetahi pae i teie mahana eiaha e ‘amu i te parau i faaroohia nei’—i te taime atoa te vai noa ra tera huru maa. Mai ta te hoê o te feia papai i te buka Maseli i faaite, e nehenehe tatou e haaatihia i te maa maitai i te pae varua, i te hoê amuraa maa pae varua, ei auraa parau, tera râ, eita tatou e amu e e faatopa i te reira.—Maseli 19:24; 26:15.

Mea atâta te reira. Te na ô ra te taata papai ra o Wingate e: “A haamata iho â ˈi te tino i te faaohipa i to ˈna iho mau poroteina, e haamata to ˈna ea i te fifihia.” Ia pohe outou i te poia, e haamata to outou tino i te faaohipa i te pueraa mea e vai ra i roto i te tino taatoa. Ia pau anaˈe tera mau mea, e haamata te tino i te faaohipa i te mau poroteina mea faufaa hoi no te tupuraa i te rahi e te tataîraa tamau o te mau vaehaa o te tino. E haamata te mau melo faufaa roa i te faaea i te haa. I reira ïa to outou ea e ino oioi roa ˈi.

Tera ïa tei tupu i te pae varua i nia i te tahi pae i roto i te amuiraa Kerisetiano matamua. Ua tamata ratou i te amu i ta ratou pueraa maa pae varua. Peneiaˈe, aita ratou i tâuˈa i te haapiiraa taitahi, e ua paruparu ratou i te pae varua. (Hebera 5:12) Ua faataa te aposetolo Paulo i te fifi atâta o te reira i to ˈna papairaa ˈtu i te mau Kerisetiano Hebera: “E au ia tatou ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei, o te mairi noa ˈtu hoi ia tatou a muri aˈe.” Ua ite oia e mea ohie ia mairi i roto i te mau peu iino “ia ore tatou ia haapao i te ora rahi mai teie nei.”—Hebera 2:1, 3.

Mea anaanatae ia tapao e e ere te hoê taata e faaruru ra i te tano-ore-raa o te maa i te mea maˈimaˈi aore ra i te mea pararai ia hiˈohia. Oia atoa, eita e ite-oioi-hia e te pohe ra te hoê taata i te poia pae varua. E hohoˈa maitai paha to outou i te pae varua noa ˈtu e aita outou e tamaa maitai ra—no te hoê noa râ taime poto! Ia tae i te hoê taime, e paruparu iho â outou i te pae varua, e vare ohie outou i te mau manaˈo feaa hape, e ore atu ai e maraa ia outou ia aro puai no te faaroo. (Iuda 3) O outou tei ite—noa ˈtu e aita te tahi atu—eaha te faito mau o ta outou tamaaraa i te pae varua.

No reira, a rave tamau i ta outou haapiiraa taitahi. A aro puai atu i te mau manaˈo feaa. E nehenehe te oreraa e tâuˈa i te mea e au ra e e maˈi haihai, te vaiiho-noa-raa i te mau manaˈo feaa o te faatupu noa i te haapeapearaa, e hopoi mai i te mau faahopearaa ino roa. (Korinetia 2, 11:3) ‘Te ora mau ra anei tatou i te anotau hopea? E nehenehe anei outou e tiaturi i te mau parau atoa o te Bibilia? Teie mau anei te faanahonahoraa a Iehova?’ Mea au roa na Satani e faahotu i te mau manaˈo feaa mai teie i roto i to outou feruriraa. Eiaha roa ˈtu e tuu i te maa pae varua i te hiti, aita anaˈe, e vare ohie outou i ta ˈna mau haapiiraa haavarevare. (Kolosa 2:4-7) A pee i te manaˈo paari i horoahia na Timoteo. Ia riro outou ei taata haapii maitai i “te parau moˈa i papaihia ra,” ia nehenehe hoi outou e ‘mau maite i ta outou i haapii ra e i [faaitoitohia ia tiaturi].’—Timoteo 2, 3:13-15; MN.

E hinaaro paha outou i te tauturu no te reira. Te na ô â ra te taata papai i faahitihia aˈenei e: “Ia pohe te hoê taata i te poia, e nehenehe te mau melo faatopa maa e ino roa no te mea aita e vitami e aita te tahi atu â mau mea faufaa, e ia horoahia mai te maa au noa, eita te reira e rave mai. E hinaaro te taata i roto i teie tupuraa i te maa o te faatopa-rii-hia no te hoê taime.” E hinaarohia te tahi rapaauraa taa ê no te arai i te mau faahopearaa o te pohe poia i nia i te tino. Oia atoa, e hinaaro paha te hoê taata aita i tâuˈa faahou i ta ˈna haapiiraa bibilia taitahi i te tauturu e te faaitoitoraa rahi ia hiaamu faahou oia i te maa varua. Mai te peu e e tera to outou tupuraa, a imi i te tauturu e a farii ma te oaoa i te turu e pûpûhia mai no te patu faahou i to outou ea e to outou puai pae varua.—Iakobo 5:14, 15.

Eiaha e “feafeau atu ma te faaroo ore”

Ia hiˈohia te mau huru tupuraa o te patereareha ra o Aberahama, e nehenehe te tahi pae e manaˈo e te vai ra te tahi mau tumu papu e feaa ˈi oia. E au ra e mea huru tano ia manaˈo e ‘aita oia e tiaturi ra e e riro oia ei metua no te mau fenua e rave rahi’—noa ˈtu te parau tǎpǔ a te Atua. No te aha? Inaha, i te manaˈo o te taata, e ere te mau mea i te mea faahiahia. ‘Ua hiˈo oia e ua pohe to ˈna tino e ua pohe to Sara opu,’ ta te Bibilia ïa e parau ra. Teie râ, ua patoi roa oia i te vaiiho e ia aˈa te mau manaˈo feaa no nia i te Atua e ta ˈna mau parau tǎpǔ i roto i to ˈna feruriraa e to ˈna mafatu. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E ere to ˈna i te faaroo paruparu,” aore ra ‘aita oia i feafeau atu ma te faaroo ore.’ Ua ‘ite papu noa Aberahama e, o ta te Atua i parau maira e tia ïa ia ˈna ia faatupu.’ (Roma 4:18-21) Ua patu oia i te hoê taairaa paari, te piri, e te nehenehe e tiaturihia e o Iehova ehia matahiti i te maoro. Ua patoi oia i te mau manaˈo feaa atoa o te nehenehe e haaparuparu i taua taairaa ra.

E nehenehe outou e na reira atoa ia ‘tapea maite outou i te hiroa parau mau’—ia tamaa maitai outou i te pae varua. (Timoteo 2, 1:13) A hiˈo i te fifi atâta o te mau manaˈo feaa ma te hoata ore. Te rave ra Satani i te mea e nehenehe e parauhia te tamaˈi manumanu ino. Ia ore outou e tamaa maitai i te pae varua na roto i te haapaeraa i te haapiiraa bibilia taitahi e te oreraa e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano, e riro ïa outou ei mea paruparu i mua i taua aroraa ra. A faaohipa maitai i te pueraa maa varua mea horoa-noa-hia i te taime au na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Ia tamau outou i te “au i te parau maitai” e ia vai ‘puai noa i roto i te faaroo.’ (Timoteo 1, 6:3; Tito 2:2, MN) Eiaha e vaiiho e ia vavahi te mau manaˈo feaa i to outou faaroo.

[Hohoˈa i te api 21]

Te tamaa maitai ra anei outou i te pae varua?