Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E taata faaoromai mau anei outou?

E taata faaoromai mau anei outou?

E taata faaoromai mau anei outou?

UA RIRI aˈena anei outou no te haerea tano ore o te hoê taata? E ohipa oioi anei outou ia faaino roa anaˈe te mau mana iino i to outou mau hoa rahi?

I te tahi taime, e titauhia ia ohipa oioi ma te uˈanana ia ore te hoê hara ino e rahi atu. Ei hiˈoraa, a haamǎtaˈu ai te hoê ohipa ino roa i te haaviivii i te mau Iseraela i te senekele 15 H.T.T., ua ohipa oioi o Phinehasa, te mootua a Aarona, no te tinai i te mea ino. Ua farii te Atua ra o Iehova i te ohipa ta ˈna i rave, ma te parau e: ‘Ua faafariu ê iho nei Phinehasa i tau riri i te tamarii a Iseraela, i te itoito no ˈna, ta ˈna i rave iho nei i rotopu ia ratou no ˈu nei.’—Numera 25:1-11.

Ua rave o Phinehasa i te hoê ohipa tano maitai eiaha te haaviiviiraa ia parare. Eaha râ no nia i te riri tano ore i te mau hape a vetahi ê? Mai te peu e e tia ia tatou ia ohipa ma te maamaa aore ra aita e tumu tia, e riro ïa tatou eiaha ei taata paturu i te parau-tia, ei taata faaoromai ore râ—ei taata o te ore e faatia i te mau huru tia ore o vetahi ê. Eaha te tauturu mai ia ape tatou i teie marei?

‘E faaore Iehova i ta outou atoa ra mau hapa’

“E Atua pohehae (itoito)” o Iehova “e Atua o te ore e farii ia aahia oia.” (Exodo 20:5, nota i raro i te api) Ei Atua Poiete, e tiaraa to ˈna e titau mai ia haamori tatou ia ˈna anaˈe. (Apokalupo 4:11) E faaoromai râ Iehova i te mau paruparu o te taata. No reira te papai salamo ra o Davida i himene ai no nia ia ˈna: “E aroha e te hamani maitai to Iehova; e ore e riri vave, te rahi ra to ˈna aroha. E ore oia e tamau i te aˈo mai ia tatou . . . Aita aˈenei oia i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara, aore hoi i faautua mai ia tatou e ia faito i to tatou mau ino.” Oia, ia tatarahapa tatou, ‘e faaore te Atua i ta tatou atoa ra mau hapa.’—Salamo 103:3, 8-10.

No te mea e taa ia ˈna te huru hara o te taata, eita Iehova e “tamau i te aˈo” i te feia rave hara e tatarahapa ra. (Salamo 51:5; Roma 5:12) Oia mau, e opuaraa na ˈna e faaore i te hara e te tia-ore-raa. Hou oia e na reira roa ˈi, eita te Atua e faautua mai ia tatou e “ia faito i to tatou mau ino,” e faaore râ oia i te reira ma te aau tae maoti te tusia taraehara a Iesu Mesia. Ahiri e aita Iehova i faaite i te aroha i te mau taime atoa e tano, eita ïa hoê aˈe o tatou e au ia faaorahia. (Salamo 130:3) E nehenehe tatou e mauruuru e e Atua aroha to tatou Metua i te raˈi, o te titau maira ma te tano ia haamori tatou ia ˈna anaˈe!

Mea hinaarohia ia vai faito noa tatou

I te mea e e faaoromai to te Arii e Fatu o te ao taatoa i te mau taata tia ore, eita anei e tia ia na reira atoa tatou? Ua faataahia te faaoromai mai “te hinaaro e haamahu i te mau manaˈo aore ra te mau peu matau a vetahi ê.” Tera anei to tatou hinaaro—e faatupu i te faaoromai e e haamahu ia parau aore ra ia rave vetahi ê i te tahi mau mea e ere i te mea ino roa, e au ra râ paha e mea tano ore no tatou?

Parau mau, eiaha tatou e riro ei mea faaoromai roa ino. Ei hiˈoraa, e ohipa ino roa ia faatia noa te mau mana faatere haapaoraa i te mau perepitero faufau ia rave ino tamau i te mau tamaroa e te mau tamahine. “I te mea e e faariro ratou i te ohipa e ravehia ra i nia i te mau tamarii ei mau tupuraa noa no te huru hara,” ta te hoê ïa papai vea no Irelane i parau, “e faahaere noa te mau mana faatere o te ekalesia i te perepitero i hape [i te tahi atu vahi].”

Te faahaere-noa-raa i taua taata ra i te tahi atu vahi, e hiˈoraa anei ïa o te faaoromai e tano? Eita ïa! A feruri na e e faatia noa te hoê tomite fare maˈi i te hoê taote tâpû ia rave noa i ta ˈna ohipa, ma te faahaere ia ˈna mai te hoê fare maˈi i te tahi atu fare maˈi, noa ˈtu e te haapohe ra aore ra te haapepe ra oia i ta ˈna mau taata maˈi. E nehenehe te hoê manaˈo hape no nia i te taairaa i rotopu i te mau taote e faatupu i taua “faaoromai” ra. Eaha râ no nia i te feia i pohe aore ra i pepe roa ino no te mau ohipa haapao ore aore ra taparahi taata?

Mea atâta atoa ia faaiti roa i te faaoromai. A vai ai Iesu i te fenua nei, ua imi te tahi mau ati Iuda tei parauhia te mau Zélotes ma te hape i te rave i te hiˈoraa o Phinehasa no te tamata i te faatia i ta ratou iho mau ohipa. Te hoê ohipa ino roa ta te tahi mau Zélotes i rave, o te “haereraa ïa na roto i te mau nahoa taata i Ierusalema i te mau taime oroa e i te mau taime mai te reira te huru e te patiaraa i to ratou mau enemi taa ore i te tipi oeoe.”

Ei Kerisetiano, eiaha roa ˈtu tatou e riro mai te mau Zélotes na roto i te rave-ino-raa ˈtu i te feia ta tatou e ore e au. E aratai anei râ te hoê faito faaoromai ia tatou ia rave ino na roto i te tahi atu â mau ravea i te feia ta tatou e ore e au—na roto paha i te tuhiraa ia ratou? Mai te peu e e faaoromai mau to tatou, eita tatou e faahiti i teie huru parau mauiui.

O te mau Pharisea no te senekele matamua te tahi atu pǔpǔ faaoromai ore. E faahapa noa ratou ia vetahi ê e eita ratou e farii i te tia-ore-raa o te taata. E vahavaha te mau Pharisea faaoru i te feia riirii, ma te parau e mea “ino roa” ratou. (Ioane 7:49) No reira Iesu i faahapa ˈi i taua mau taata faahua parau-tia ra, ma te parau e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te horoa na hoi outou i te ahuru o te mineta, e te aneto, e te kumina, e te haapae nei i te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra: o ta outou ïa e haapao e tia ˈi, e eiaha atoa e haapaehia tera.”—Mataio 23:23.

A faahiti ai oia i teie mau parau, aita Iesu e faaiti ra i te faufaaraa e haapao i te Ture a Mose. Te faaite noa ra oia e mea titauhia ia faaohipa i te mau tuhaa “rarahi,” aore ra faufaa aˈe, o te Ture ma te manaˈo au e te aroha. Mea ê roa Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te mau Pharisea e te mau Zélotes faaoromai ore!

Eita te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia e tapo i te mata i mua i te ino. Fatata, e ‘tuuhia mai te pohe i nia i te feia aore i ite i te Atua, e aore i faaroo i te evanelia.’ (Tesalonia 2, 1:6-10) I roto râ i to ˈna itoito no te parau-tia, ua faaite noa Iesu i te haamahu, te aroha, e te tapitapi î i te here o to ˈna Metua i te raˈi no te feia atoa e hinaaro e rave i te mea tia. (Isaia 42:1-3; Mataio 11:28-30; 12:18-21) Auê ïa hiˈoraa maitai ta Iesu i vaiiho mai na tatou e!

A faaoromai noa te tahi i te tahi

Noa ˈtu e e itoito rahi to tatou no te mea tia, e faaohipa tatou i ta te aposetolo Paulo aˈoraa: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [ta Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” (Kolosa 3:13; MN; Mataio 6:14, 15) E titau te faaoromai ia haamahu i te mau hapa e te mau hape a vetahi ê i roto i teie nei ao tia ore. Mea titauhia ia au noa to tatou manaˈo i ta tatou e titau ra ia vetahi ê.—Philipi 4:5.

Te faaoromai, e ere roa ˈtu i te fariiraa i te hara aore ra te taporaa i te mata i mua i te mau hape. Aita paha te tahi tuhaa o te manaˈo aore ra haerea o te hoê hoa faaroo e tu ra e te mau ture a Iehova. Noa ˈtu e aitâ oia i atea ê roa, e faarue atu ai te Atua ia ˈna, e nehenehe te reira e horoa i te hoê tapao faaararaa o te faaite e mea titauhia ia rave oia i te tahi faatanoraa. (Genese 4:6, 7) E tapao o te here ia tamata te feia aravihi i te pae varua i te faatitiaifaro ma te aau mǎrû i te hoê e hape ra! (Galatia 6:1) No te manuïa râ i roto i teie tutavaraa, mea titauhia ia ohipa ratou ma te haapao maitai eiaha ma te hoê huru feruriraa faaino.

“Ma te mǎrû e te auraro maite atu”

Eaha ïa no nia i te faaoromairaa i te feia mea ê to ratou mau manaˈo i te haapaoraa? Te na ô ra te hoê “Haapiiraa rahi” tei piahia i roto i te mau Fare haapiiraa atoa a te Hau tei haamauhia i Irelane i te matahiti 1831, e: “Aita Iesu Mesia i hinaaro ia faahepohia te taata ia pee i ta ˈna haapaoraa na roto i te mau ravea haavî uˈana. . . . Te tatamaˈiraa e to tatou taata-tupu e te faaheporaa ia ratou, e ere mea na reira ia haapapu ia ratou e tei roto tatou i te mea tano e tei roto ratou i te mea hape. E haapapu atu â râ te reira ia ratou e e ere to tatou i te manaˈo Kerisetiano.”

Ua haapii e ua ohipa Iesu ma te hoê ravea i anaanatae ai te taata i te Parau a te Atua, ia na reira atoa ïa tatou. (Mareko 6:34; Luka 4:22, 32; Petero 1, 2:21) Ei taata tia roa ma te ite hohonu taa ê no ǒ mai i te Atua ra, e nehenehe ta ˈna e ite eaha to roto i te aau. No reira, ia titauhia ra, ua nehenehe ta Iesu e faahiti i te mau faahaparaa etaeta roa i nia i te mau enemi o Iehova. (Mataio 23:13-33) E ere no te faaoromai ore i na reira ˈi oia.

Taa ê roa ia Iesu, aita tatou i ite eaha to roto i te aau. No reira tatou e pee ai i te aˈoraa a te aposetolo Petero: ‘E faateitei outou i te Fatu ra i te Mesia i roto i to outou aau: e ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te tiaturi i roto ia outou na, ma te mǎrû e te auraro maite atu.’ (Petero 1, 3:15) Ia paruru ïa tatou, te mau tavini a Iehova, i ta tatou tiaturiraa no te mea ua niu-papu-hia te reira i nia i te Parau a te Atua. Mea hinaarohia râ ia na reira tatou ma te faatura ia vetahi ê e ta ratou mau tiaturiraa ta ratou e turu ra ma te haavare ore. Ua papai Paulo e: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra.”—Kolosa 4:6.

I roto i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa, ua na ô Iesu e: “Te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12) No reira, e faaoromai anaˈe te tahi i te tahi e e faatura anaˈe i te feia ta tatou e poro atu ra i te parau apî maitai. Na roto i te faafaitoraa i to tatou itoito no te parau-tia e te faaoromai niuhia i nia i te Bibilia, e faaoaoa tatou ia Iehova e e riro mau â tatou ei feia faaoromai.

[Hohoˈa i te api 23]

A haapae i te huru faaoromai ore o te mau Pharisea

[Hohoˈa i te api 23]

Ua faaite Iesu i te faaoromai o to ˈna Metua. E o outou?