Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Origène—Eaha te faahopearaa o ta ˈna haapiiraa i nia i te Ekalesia?

Origène—Eaha te faahopearaa o ta ˈna haapiiraa i nia i te Ekalesia?

Origène—Eaha te faahopearaa o ta ˈna haapiiraa i nia i te Ekalesia?

“Te aratai rahi roa ˈˈe o te Ekalesia i muri aˈe i te mau aposetolo.” Tera te arueraa a Jérôme, tei huri i te Vulgate Latino, ia Origène te hoê taata maimi i te pae faaroo no te senekele 3. E ere râ o te taatoaraa tei haafaahiahia roa ia Origène mai teie te huru. Ua hiˈo vetahi ia ˈna mai te hoê aˈa ino mai reira mai te parareraa te hairesi. Ia au i te hoê taata papai no te senekele 17, te na ô ra te feia faaino ia Origène e: “Mea maamaa e mea atâta ta ˈna mau haapiiraa atoa, e taero pohe mai to te ophi, ta ˈna e tutuha i roto i te ao.” Oia mau, fatata e toru senekele i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faaotihia e e taata hairesi o Origène.

NO TE aha Origène i faatupu ai i te popou e te au ore? Eaha ta ˈna i rave i nia i te tupuraa i te rahi o te mau haapiiraa a te Ekalesia?

Itoito no te Ekalesia

Ua fanauhia o Origène i te area matahiti 185 T.T. i te oire Aiphiti o Alesanederia. Ua haapii-maite-hia oia i te mau papai Heleni, ua faahepo râ to ˈna papa, o Leonides, ia ˈna ia tutava atoa i te haapii i te mau Papai. A naea ˈi to Origène 17 matahiti, ua horoa te emepera Roma i te hoê ture o te parau ra e e ohipa ino ia taui te hoê i te haapaoraa. Ua hurihia te papa o Origène i roto i te fare tapearaa no te mea ua riro mai oia ei Kerisetiano. Ma te itoito o te taurearearaa, ua faaoti o Origène e apiti atu ia ˈna i roto i te fare tapearaa e te faaûraa i te pohe no to ˈna faaroo. A ite ai oia i te reira, ua tahuna te mama o Origène i to ˈna mau ahu ia ore oia e faarue i te fare. Na roto i te rata, ua taparuparu o Origène i to ˈna papa e: “A haapao maitai eiaha e taui i to oe manaˈo no matou aˈe.” Ua mau papu o Leonides e ua haapohehia oia, ma te vaiiho mai i to ˈna utuafare i roto i te veve rahi. Ua haere maitai aˈena râ o Origène i mua i roto i ta ˈna mau haapiiraa, ua nehenehe ïa ta ˈna e faatamaa i to ˈna mama e to ˈna na taeae apî aˈe e ono na roto i te haapiiraa i te mau buka Heleni i te taata.

Te opuaraa a te emepera, eiaha ïa te Kerisetianoraa ia parare. I te mea e e ere no te feia haapii noa ta ˈna ture, no te mau orometua haapii atoa râ, ua faarue te mau orometua haapii atoa i te haapaoraa Kerisetiano i te oire no Alesanederia. I to te feia e ere i te Kerisetiano, o te imi ra i te haapiiraa bibilia, aniraa i te tauturu a te taata apî ra o Origène, ua farii oia i teie ohipa mai te hoê ohipa faauehia e te Atua. Mea rahi o ta ˈna mau taata haapii i pohe no to ratou faaroo, noa ˈtu e aitâ ta vetahi pae haapiiraa i hope atura. Ma te faaû i te ati rahi, ua faaitoito o Origène ma te huna ore i ta ˈna mau taata haapii, to mua anei ratou i te hoê haava, tei roto anei i te fare tapearaa, aore ra te fatata ra i te haapohehia. Te faatia ra te taata tuatapapa ra o Eusèbe no te senekele 4 e a fatata ˈi ratou i te haapohehia, “ma te mǎtaˈu ore rahi, ua aroha [o Origène] ia ratou ma te apa ˈtu.”

Mea rahi e ere i te Kerisetiano tei riri ia Origène, ma te parau e o o ˈna te tumu i taui ai to ratou mau hoa i te haapaoraa, a pohe atu ai. E pinepine, mai taparahihia oia e te nahoa e mai pohe oia. Noa ˈtu e ua tia ia ˈna ia taui noa i te fare no te ora mai i te feia e aˈuaˈu ra ia ˈna, aita o Origène i toaruaru i roto i ta ˈna haapiiraa. Ua maere roa o Démétrius, te epikopo no Alesanederia, i taua mǎtaˈu ore e paieti ra. No reira, i te 18raa o te matahiti o Origène, ua nomino o Démétrius ia ˈna ei faatere i te fare haapiiraa i te haapaoraa i Alesanederia.

I te pae hopea, ua riro mai o Origène ei aivanaa tuiroo e ei taata papai buka rahi. Ua parau te vetahi e ua papai oia e 6 000 buka, noa ˈtu e e parau faarahi paha teie. No ta ˈna mau Hexaples, te hoê neneiraa rahi e 50 buka o te mau Papai Hebera, i tui roa ˈˈe ai to ˈna roo. Ua faanaho o Origène i te mau Hexaples i roto e ono anairaa te tahi i pihai i te tahi: (1) te papai Hebera e Aramea, (2) te papairaa Heleni o taua papai ra, (3) te huriraa Heleni a Aquila, (4) te huriraa Heleni a Symmaque, (5) te Septante Heleni, ta Origène i hiˈo faahou ia au roa ˈtu â i te parau papai Hebera, e (6) te huriraa Heleni a Théodotion. “Na roto i te amuiraa i teie mau parau papai,” ta te aivanaa bibilia o John Hort ïa i tapao, “ua manaˈo o Origène e tatara i te auraa o te mau irava e rave rahi o te ore e taa i te hoê taata taio Heleni aore ra e hape oia mai te peu e o te Septante anaˈe ta ˈna Bibilia.”

‘Ua hau te manaˈo i papaihia’

Ua ohipa roa râ te huru anoi noa i te pae haapaoraa no te senekele 3 i nia i te ravea haapiiraa i te mau Papai a Origène. Noa ˈtu e mea apî â te Amuiraa faaroo Kerisetiano, ua viivii aˈena oia i te mau tiaturiraa o te ore e au i te Bibilia, e te haapii ra ta ˈna mau ekalesia i purara ê i te mau tiaturiraa huru rau.

Ua farii o Origène i te tahi o teie mau haapiiraa o te ore e au i te Bibilia, ma te parau e e na te mau aposetolo teie haapiiraa. Ua hamani noa râ oia i te manaˈo no nia i te tahi atu â mau tumu parau. I taua taime ra, mea rahi o ta ˈna mau taata haapii o te faaruru ra i te mau tumu parau philosophia no taua tau ra. Ei tutavaraa i te tauturu ia ratou, ua faahohonu maitai o Origène i te mau haapiiraa philosophia rau o te tarai ra i te feruriraa o ta ˈna mau taata haapii apî. Te opua ra oia e horoa i te mau pahonoraa mauruuru i te mau uiraa philosophia a ta ˈna mau taata haapii.

Ei tamataraa i te faatuati i te Bibilia e te philosophia, ua faaohipa rahi roa o Origène i te mau parau faahohoˈa no te tatara i te mau Papai. Ua manaˈo oia e e auraa pae varua noa iho â to te Papai, e nehenehe râ e riro e aita e auraa pae tino. No reira Origène, mai ta te hoê aivanaa i parau, i haamau ai i “te ravea e oomo ai i te mau manaˈo e ere i ta te Bibilia e o te au i ta ˈna iho faanahoraa faaroo i roto i te Bibilia, a faahua parau noa ˈi (e eita e ore a tiaturi mau ai) e e taata tatara aau tae e te haapao maitai oia i te manaˈo o te Bibilia.”

Na te hoê rata ta Origène i papai i te hoê o ta ˈna mau taata haapii e faaite mai eaha to ˈna manaˈo. Ua faaite o Origène e ua rave te mau Iseraela i te auro Aiphiti no te hamani i te mau tauihaa no te hiero o Iehova. Tera ïa ta ˈna niu faahohoˈaraa no te rave i te philosophia Heleni ei haapiiraa i te Kerisetianoraa. Ua papai oia e: “Mea faufaa mau â no te mau tamarii a Iseraela te mau mea i ravehia mai Aiphiti mai, ta to Aiphiti i ore i faaohipa maitai, area te mau Hebera ra, ma te arataihia e te paari o te Atua, ua rave ïa no te taviniraa i te Atua.” No reira, te faaitoito ra Origène i ta ˈna mau taata haapii ia “rave mai i roto i te philosophia a to Heleni i te mau mea atoa e nehenehe e faaohipahia ei tumu parau haapiiraa aore ra ei faaineineraa no te Kerisetianoraa.”

Na roto i teie ravea taotia-ore-hia e tatara i te Bibilia, mea fifi roa ia faataa e e haapiiraa Kerisetiano tera e e philosophia Heleni tera. Ei hiˈoraa, i roto i ta ˈna buka On First Principles, ua faataa o Origène ia Iesu mai ‘te Tamaiti fanau tahi, tei fanauhia, aita râ e haamataraa.’ E ua na ô â oia e: ‘Mea mure ore to ˈna oraraa. E ere na roto i te fanaˈoraa i te aho ora i riro ai oia ei Tamaiti, e ere na roto i te tahi ohipa no rapaeau, na roto râ i to te Atua iho naturaraa.’

Aita i itea mai ia Origène teie manaˈo i roto i te Bibilia, no te mea te haapii ra te mau Papai e te Tamaiti fanau tahi a Iehova, o ‘te tamaiti matahiapo ïa o te mau mea atoa i poietehia’ e ‘te tumu o te mau mea atoa ta te Atua i hamani.’ (Kolosa 1:15, MN; Apokalupo 3:14) Ia au i te taata tuatapapa i te haapaoraa o Augustus Neander, ua haamau o Origène i te manaˈo o te “oraraa mure ore” na roto i ta ˈna “haapiiraa philosophia i te haapiiraa a Platon.” No reira, ua ofati o Origène i teie faaueraa tumu bibilia: ‘Eiaha ia hau to outou manaˈo i tei papaihia ra.’—Korinetia 1, 4:6.

Haavahia ei hairesi

I te mau matahiti matamua a riro ai oia ei orometua haapii, ua faaere te Apooraa rahi no Alesanederia ia Origène i to ˈna tiaraa perepitero. No te feii paha o te epikopo Démétrius i te roo e tui noa ˈtura o Origène i tupu ai teie ohipa. Ua haere o Origène i Paretetina, te umere-rahi-noa-hia râ oia i reira ei taata paruru haapao maitai i te haapiiraa Kerisetiano, e ua tamau noa i te tavini ei perepitero. Oia mau, a fa mai ai te mau “hairesi” i te pae Hitia o te râ, ua anihia ta ˈna tauturu no te haapapu i te mau epikopo e hape ra ia hoˈi i te haapiiraa tumu. I muri aˈe i to ˈna poheraa i te matahiti 254 T.T., ua ino taa ê roa te roo o Origène. No te aha?

I muri aˈe i to tei parau-noa-hia e Kerisetianoraa riroraa ei haapaoraa rahi, ua faataa-maitai-aˈe-hia te haapiiraa tumu i fariihia e te ekalesia. No reira, aita te mau ui a muri aˈe o te feia maimi i te pae faaroo i farii i to Origène mau manaˈo philosophia hamanihia e te papu ore i te tahi taime. Ua faatupu ïa ta ˈna mau haapiiraa i te mârôraa rahi i roto i te ekalesia. No te tamata i te faaafaro i te mau peapea e ia vai noa te hau, ua faaoti te ekalesia e e hairesi o Origène.

E ere o Origène noa tei hape. Inaha, ua tohu te Bibilia i te hoê faarueraa rahi i te mau haapiiraa ateate a te Mesia. Ua haamata teie taivaraa i te tupu i te hopea o te senekele matamua, i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo a Iesu. (Tesalonia 2, 2:6, 7) I te pae hopea, ua faariro te tahi feia faahua Kerisetiano ia ratou iho ei feia au i “te haapiiraa tumu” ma te parau e e mau “hairesi” anaˈe vetahi ê atu. I te parau mau râ, ua atea ê roa te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te Kerisetianoraa mau.

‘Parau haavarehia e ite’

Noa ˈtu te mau manaˈo hamanihia e rave rahi o Origène, e mau mea maitatai to roto i ta ˈna mau ohipa. Ei hiˈoraa, ua tapea noa te mau Hexaples i te iˈoa o te Atua i roto i to ˈna papairaa tumu Hebera e maha leta, tei parauhia Tétragramme. E haapapuraa faufaa teie e ua ite e ua faaohipa te mau Kerisetiano matamua i te iˈoa o te Atua—o Iehova. I te hoê râ taime, ua faaara te patereareha o te ekalesia no te senekele 5 o Théophile, e: “E au te mau ohipa a Origène i te hoê vahi ua rau te tiare. Ia ite au i te tahi tiare nehenehe i reira, e pafai atu vau; ia ite râ vau i te hoê mea putaputa, e ape atu ïa vau mai ta ˈu e ape i te hoê tara.”

Na roto i te anoiraa i te mau haapiiraa bibilia e te philosophia Heleni, ua î te maimiraa i te pae faaroo a Origène i te hape, e mea ino roa te mau faahopearaa no te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Ei hiˈoraa, noa ˈtu e ua faaruehia te mau manaˈo hamanihia maamaa a Origène i muri aˈe, ua tauturu te mau manaˈo o Origène i te “oraraa mure ore” o te Mesia i te haamau i te niu o te Toru Tahi, te hoê haapiiraa e ore e au i te Bibilia. Te na ô ra te buka The Church of the First Three Centuries, e: “Ua opuahia e ia vai maoro te hinaaro i te philosophia [i faaôhia mai e Origène].” Eaha te faahopearaa? “Ua viivii te huru ohie o te faaroo Kerisetiano, e mea rahi roa te mau hape tei ô mai i roto i te Ekalesia.”

Mea maitai no ˈna iho ahiri o Origène i pee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo e i ape i te turu i teie ohipa taiva na roto i te ‘fariu-ê-raa i te parau rii paieti ore, aore e faufaa ra, e te parau mârôhia ra i haavarehia e e ite.’ Ua niu rahi roa o Origène i ta ˈna haapiiraa i nia i taua “ite” ra, e ua ‘hahi ê roa i te faaroo.’—Timoteo 1, 6:20, 21; Kolosa 2:8.

[Hohoˈa i te api 31]

Te haapapu ra te mau “Hexaples” a Origène e te faaohipahia ra te iˈoa o te Atua i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano

[Faaiteraa i te tumu]

Neneihia ma te parau faatia a te Syndics of Cambridge University Library, T-S 12 182

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 29]

Culver Pictures