Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Te vai ra te maitai no te taata parau-tia’

‘Te vai ra te maitai no te taata parau-tia’

‘Te vai ra te maitai no te taata parau-tia’

“I VAI apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa,” ta te papai salamo o Davida ïa i parau i to ˈna ruhiruhiaraa. (Salamo 37:25) Mea here na te Atua ra o Iehova i te feia parau-tia e mea haapao roa oia ia ratou. I roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, te aˈo ra oia i te feia haamori mau ia imi i te parau-tia.—Zephania 2:3.

Te riroraa ei taata parau-tia, o te faaauraa ïa ia ˈna i nia i ta te Atua mau faito no nia i te maitai e te ino. Ei faaitoitoraa ia tatou ia faaau i nia i to te Atua hinaaro, te haamahitihiti ra te pene 10 o te buka bibilia o te Maseli i te mau maitai pae varua e fanaˈohia ra e te feia e na reira ra. Te vai ra te maa maitai pue noa i te pae varua, te ohipa hotu maitai e te mauruuru, te taairaa maitai e te Atua e te taata atoa. E feruri anaˈe ïa i te Maseli 10:1-14.

Te hoê faaitoitoraa maitai roa

Ia au i te mau parau omuaraa o te pene, aita e feaaraa no nia i te taata i papai i te tuhaa i muri iho o te buka Maseli. Te na ôhia ra: “Te mau maseli na Solomona.” No nia i te faaitoitoraa maitai roa e rave i te mea tia, e na ô Solomona, arii o Iseraela i tahito ra, e: “E tamaiti ite ra, e oaoaraa ïa na te metua tane; area te tamaiti maamaa ra, e otoraa ïa na tana metua vahine.”Maseli 10:1.

Auê ïa oto rahi no te mau metua ia faarue hoê o ta ratou mau tamarii i te haamoriraa i te Atua ora mau ra! Ua maiti te arii paari i te oto o te metua vahine, peneiaˈe no te faataa e mea rahi aˈe to ˈna oto i to te metua tane. Tera mau â tei tupu i nia ia Doris. * Te faatia ra oia e: “I to ta mâua tamaiti e 21 matahiti faarueraa i te parau mau, ua mauiui roa mâua o Frank. Mea puai aˈe te mamae o to ˈu aau i to Frank. Aita te pepe i ora a mairi noa ˈi na matahiti 12.”

E nehenehe te mau tamarii e faaoaoa i to ratou metua tane e e faaoto i to ratou metua vahine. Ia faaite ïa tatou i te paari e ia faaoaoa tatou i to tatou mau metua. E te mea faufaa roa ˈtu â, e faaoaoa anaˈe i te aau o to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova.

‘E mâha te nephe o te taata parau-tia’

“E taoˈa noaaraa ino ra, aore ïa e faufaa e noaa,” ta te arii ïa e parau, “area te mea tia ra e ora hoi i te pohe i te reira.” (Maseli 10:2) Mea faufaa mau â teie mau parau no te mau Kerisetiano mau e ora roa ra i te anotau hopea. (Daniela 12:4) Te fatata maira te haamouraa o te ao paieti ore. Eita te panoonoo ore a te taata—i te mau pae materia, moni aore ra nuu—e paruru ia ratou ia tupu “te ati rahi.” (Apokalupo 7:9, 10, 13, 14) ‘Na te feia piˈo ore anaˈe e parahi i te fenua e o te feia parau-tia te haapapuhia i reira.’ (Maseli 2:21) Ia tamau noa ïa tatou i te ‘mata i te imi i te basileia e te parau-tia o te Atua.’—Mataio 6:33.

Eita te mau tavini a Iehova e tiai roa i te ao apî fafauhia no te fanaˈo i ta te Atua mau maitai. “E ore te feia parau-tia e pohe i te poia ia Iehova; area te taoˈa a te paieti ore ra, e ravea-ê-hia e ana.” (Maseli 10:3) Te horoa ra Iehova i te maa pue noa i te pae varua na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) E tano iho â ïa ia ‘himene hua te taata parau-tia i te oaoa aau ra.’ (Isaia 65:14) Mea au roa na ˈna te ite. Mea oaoa na ˈna ia imi i te mau taoˈa pae varua. Eita te taata ino e ite i taua mau oaoaraa ra.

‘E taoˈahia te taata itoito’

E maitaihia te taata parau-tia na roto i te tahi atu â ravea. “E veve to ˈna to tei rave i te ohipa ma te faatau; area te rima o te itoito ra, e taoˈahia ïa. O tei haaputu i te taoˈa i te tau mau ra, e tamaiti paari ïa; o tei taoto noa ra i te auhune ra, e tamaiti haama ïa.”Maseli 10:4, 5.

Mea faufaa roa ta te arii mau parau no te mau rave ohipa i te tau auhune. E ere te tau auhune i te hoê taime no te taoto. E taime râ no te faaitoito i te rave i te ohipa ehia hora i te maoro. Oia mau, e taime no te ohipa ma te ru.

Ma te manaˈo i te auhune i te taata eiaha râ i te huero, ua na ô Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa [te Atua ra o Iehova] ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.” (Mataio 9:35-38) I te matahiti 2000, hau atu i te 14 mirioni taata tei tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu—hau atu ïa i te piti taime te numera o te mau Ite no Iehova. O vai ïa te nehenehe e patoi e ‘ua teatea te mau aua no te auhune’? (Ioane 4:35) Te ani ra te feia haamori mau i te Fatu ia tono e rave rahi atu â rave ohipa a haa ˈi ratou ma te itoito i roto i te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ ia au hoi i ta ratou mau pure. (Mataio 28:19, 20) E ua haamaitai rahi mau â Iehova i ta ratou mau tutavaraa! I te roaraa o te matahiti taviniraa 2000, hau atu i te 280 000 taata apî tei bapetizohia. Te tutava atoa ra ratou i te riro mai ei mau orometua haapii i te Parau a te Atua. Ia ite ïa tatou i te oaoa e te mauruuru i roto i teie tau auhune na roto i te rave-roa-raa i te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ.

‘Te vai ra te maitai i nia i to ˈna upoo’

“Te vai ra te maitai i nia i te upoo o te parau-tia ra,” ta Solomona ïa e parau â, “te tapoˈihia ra râ te vaha o te paieti ore e te ino.”Maseli 10:6.

Te taata e aau viivii ore e te parau-tia to ˈna, te haapapu maitai ra ïa i to ˈna huru parau-tia. Mea maitai e mea faaitoito ta ˈna mau parau, mea patu e mea horoa noa ta ˈna mau ohipa. E farii maitai vetahi ê ia ˈna. E fanaˈo taua taata ra i to ratou mauruuru—ta ratou mau haamaitairaa—i te mea e e paraparau maitai ratou no nia ia ˈna.

Area te hoê taata ino ra, e taata au ore roa ïa aore ra e taata ohipa ino e e opua noa oia e haamauiui ia vetahi ê. E parau mǎrû paha ta ˈna e e nehenehe oia e ‘tapoˈi i te ino’ e vai ra i roto i to ˈna mafatu, i te pae hopea râ, e faaohipa oia i te hamani ino i te pae tino aore ra i te tuhi. (Mataio 12:34, 35) Aore ra, ‘e tapoˈi [aore ra e tapiri] te ino i te vaha o te paieti ore.’ (Maseli 10:6, nota i raro i te api) E tapao faaite ïa e e fanaˈo noa iho â te taata ino no ǒ mai ia vetahi ê ra i te mea ta ˈna iho e faaite, oia hoi te au ore. Mai te mea ra e e tapoˈi, aore ra e tapiri, te reira i to ˈna vaha e haamamû atu ai ia ˈna. Eaha ïa te maitai ta vetahi ê e horoa na taua huru taata ra?

“E haamaitaihia te feia parau-tia ia manaˈohia ra,” ta te arii o Iseraela ïa e papai, “area te iˈoa o te taata paieti ore ra, e tahuti ïa.” (Maseli 10:7) E haamanaˈohia te taata parau-tia ma te au e vetahi ê, e te mea faufaa roa ˈˈe, e te Atua ra o Iehova. No to ˈna oreraa e taiva e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa, ‘ua noaa ia Iesu te iˈoa i hau ê i te maitai’ i to te mau melahi. (Hebera 1:3, 4) I teie mahana, te haamanaˈohia ra te mau tane e te mau vahine haapao maitai hou te Kerisetianoraa e te mau Kerisetiano mau, inaha, e mau hiˈoraa ratou e au ia peehia. (Hebera 12:1, 2) Mea ê roa ïa te iˈoa o te feia iino, o te riro ei mea au ore e te hairiiri! Oia, “o te iˈoa maitai tei hau i te taoˈa rahi ra; e te ite-maitai-hia mai i te ario e te auro ra.” (Maseli 22:1) Ei iˈoa maitai ïa to tatou i pihai ia Iehova e to tatou taata-tupu.

“Tei tia to ˈna haerea, te haere ra ïa ma te ora”

No te faataa ê i te taata paari i te taata maamaa, e parau Solomona e: “Tei paari te aau ra, e farii mai ïa i te parau; area te maamaa paraparau noa ra, e hiˈa noa ïa.” (Maseli 10:8) Ua ite maitai te hoê taata paari e ‘e ere tei te taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.’ (Ieremia 10:23) Ua taa ia ˈna e mea hinaarohia ia imi oia i te aratairaa a Iehova e ia farii noa i ta te Atua mau faaueraa. Area te taata parau maamaa ra, aita ïa e maramarama ra i teie parau faufaa mau. E faaino ta ˈna mau parau maamaa ia ˈna.

Te fanaˈo atoa ra te hoê taata parau-tia i te hoê huru ora, aore ra panoonoo ore, aita te taata ino e fanaˈo ra. “Tei tia to ˈna haerea, te haere ra ïa ma te ora; o tei haapiˈo râ i to ˈna haerea, e faaitehia ïa. O tei amoamo i to ˈna mata, ua faatupu ïa i te ino; e te maamaa paraparau noa ra, e hiˈa ïa.”Maseli 10:9, 10.

E haerea tia to te taata hapa ore i roto i ta ˈna mau ohipa. E noaa mai ia ˈna te faatura e te tiaturi o vetahi ê. E rave ohipa faufaa te hoê taata haerea tia e e pinepine, e horoahia te hopoia rahi atu â na ˈna. No to ˈna roo ei taata haerea tia, e nehenehe oia e tapea i ta ˈna ohipa i te taime atoa mea varavara te ohipa. Hau atu â, e faatupu to ˈna haerea tia i te hoê huru au maitai e te hau i te fare. (Salamo 34:13, 14) E ite oia i te panoonoo ore i roto i to ˈna taairaa e te mau melo o to ˈna fetii. Oia mau, e hotu te panoonoo ore o te hapa ore.

Mea ê te tupuraa o te hoê taata o te pee i te haerea tia ore no te imi i to ˈna iho maitai. E nehenehe te hoê taata haavarevare e tamata i te huna i ta ˈna mau haavare na roto i te mau parau tia ore aore ra te hautiutiraa i te tino. (Maseli 6:12-14) E nehenehe te amoamoraa i to ˈna mata ma te opuaraa ino aore ra haavarevare e turai i te taata ia hema i ta ˈna haavare ahoaho roa. Ia tae râ i te hoê mahana, e iteahia mai te mau parau tia ore a taua taata ra. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te vai iho noa ra te hara a te tahi pae taata, te na mua ra ïa e taa noa ˈtura, area ta te tahi pae na muri ïa i te itea. Oia atoa te parau maitai a te tahi pae, te itea-noa-hia ra ïa na mua, e te ore i itea ra eitâ e moe ia huna.” (Timoteo 1, 5:24, 25) Aita e hiˈoraa o vai te taata—e metua anei, e hoa, e hoa faaipoipo, aore ra e taata matauhia—e faaitehia te haerea tia ore i te pae hopea. O vai ïa te tiaturi i te hoê taata tei matauhia ei taata haerea tia ore?

‘E tumu no te ora to ˈna vaha’

“Te vaha o te feia parau-tia ra, e tumu ïa no te ora,” ta Solomona ïa e parau, “te tapoˈihia ra râ te vaha o te paieti ore ra e te ino.” (Maseli 10:11) E nehenehe te mau parau no roto mai i te vaha e faaora aore ra e haamauiui. E nehenehe te reira e tamahanahana e e faaitoito i te hoê taata, aore ra e nehenehe e faatoaruaru ia ˈna.

No te faataa i te mea e turai i te hoê taata ia parau i te tahi mau mea, e na ô te arii o Iseraela e: “Na te riri e faatupu i te mârô; area te aroha ra, e faaore ïa i te mau hara atoa ra.” (Maseli 10:12) E faatupu te riri i te mârô i rotopu i te taata, e tupu atu ai te tamaˈi. E tia i te feia e here ia Iehova ia tinai roa i te riri i roto i to ratou oraraa. Nafea? Na roto ïa i te monoraa i te reira e te aroha. “E moe hoi te hapa e rave rahi i te aroha.” (Petero 1, 4:8) E ‘tapoˈi te aroha i te mau mea atoa,’ oia hoi ‘o te mau mea atoa te tapoˈihia.’ (Korinetia 1, 13:7; Kingdom Interlinear) Eita te aroha no ǒ mai i te Atua ra e titau i te tia-roa-raa i ǒ i te taata tia ore ra. E tauturu taua aroha ra ia tatou ia ore e tâuˈa i ta vetahi ê mau hape mai te peu e e ere i te hara ino, eiaha râ ia faaiteite i te reira. E faaoromai atoa te aroha i te rave-ino-raa i roto i te taviniraa, i ta tatou vahi raveraa ohipa, aore ra i te haapiiraa.

E na ô â te arii paari e: “Tei te vaha o te taata haapao te itearaa te parau paari; e te vai ra te papai no te tua o te maamaa ra.” (Maseli 10:13) Na te paari o te hoê taata maramarama e aratai i to ˈna mau taahiraa avae. E tauturu te mau parau faaitoito a to ˈna vaha ia vetahi ê ia haere na te eˈa parau-tia. Eita oia eita atoa te feia e faaroo ia ˈna e faahepohia—ma te papai faautuaraa—ia haere na te eˈa tia.

‘A haaputu i te ite’

Na te aha e tauturu ia riro ta tatou mau parau ei ‘pape o te paari e tahe ra’ eiaha râ ei afai i te mau parau faufaa ore? (Maseli 18:4) E pahono Solomona e: “Te haaputu ra te feia paari i te ite; area te vaha o te maamaa ra o te pohe ta ˈna i hopoi mai.”Maseli 10:14.

Te titauraa matamua, oia ïa e tia ia î to tatou feruriraa i te ite e patu i te Atua. Hoê anaˈe tumu to taua ite ra. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra, ia aravihi roa te taata no te Atua, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Timoteo 2, 3:16, 17, MN) E tia ia tatou ia haaputu i te ite e ia heru i roto i te Parau a te Atua mai te mea ra e te imi ra tatou i te hoê taoˈa i hunahia. Auê te anaanatae e te mauruuru taua maimiraa ra!

Ia itehia te paari i nia i to tatou vaha, e tia atoa ia putapû to tatou aau i te ite i te mau Papai. Teie ta Iesu i parau i te feia e faaroo ra ia ˈna: “E tuu mai te taata maitai i te mea maitai no roto i te pueraa o te maitai ra o to ˈna aau; e tuu mai te taata ino i te mea ino no roto i te pueraa o te ino ra o to ˈna aau: no te î hoi o te aau i parau ai te vaha.” (Luka 6:45) No reira, e tia ia tatou ia feruriruri noa i te mea ta tatou e haapii ra. Parau mau, e titau te haapiiraa e te feruriruriraa i te tutavaraa, tera râ, mea maitai roa taua haapiiraa ra i te pae varua! Aita e tumu e pee ai te taata i te haerea ino o te hoê noa taata o te afai i te mau parau maamaa.

Oia, e rave te hoê taata paari i te mea tia i te aro o te Atua e e ohipa maitai oia i nia ia vetahi ê. E fanaˈo oia i te maa pue noa i te pae varua e mea rahi ta ˈna e rave i roto i te ohipa maitai a te Fatu. (Korinetia 1, 15:58) Ei taata hapa ore, e haere oia ma te panoonoo ore e e farii maitai te Atua ia ˈna. Oia mau, mea rahi te mau maitai a te taata parau-tia. E imi anaˈe ïa i te parau-tia na roto i te faaauraa i to tatou oraraa i nia i ta te Atua mau faito no nia i te maitai e te ino.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te iˈoa.

[Hohoˈa i te api 25]

E tauturu te haerea tia i te faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa

[Hohoˈa i te api 26]

‘E haaputu te feia paari i te ite’