Eaha to roto?

Tapura tumu parau

To outou tiaraa e tiaturi

To outou tiaraa e tiaturi

To outou tiaraa e tiaturi

Mea poihere paha outou i to outou tiaraa e tiaturi i te mau mea atoa ta outou e hinaaro. Fatata o te taatoaraa o te taata te na reira ra. Na roto i te faaohiparaa i teie tiaraa, ua faatupu na taata e ono miria o te fenua i te mau tiaturiraa rau maere mau. Mai te huru rau o te peni, te tarairaa, te hamaniraa, te tamata, te hauˈa, e te taˈi ta tatou e ite ra i roto i te mau mea i poietehia, e pinepine, e horoa atoa mai te mau tiaturiraa taa ê i te anaanatae, te horuhoru, e te oaoa i roto i te oraraa. Oia mau, e nehenehe taua huru rau ra e faariro i te oraraa ei mea anaanatae.—Salamo 104:24.

TEIE râ, mea hinaarohia ia vai ara tatou. E ere noa te tahi mau tiaturiraa i te mea taa ê, mea atâta atoa râ. I te omuaraa i te senekele 20, ei hiˈoraa, ua manaˈo te tahi mau taata e ua opua te mau ati Iuda e te mau Francs-maçons e “faaore i te taˈere Kerisetiano e e haamau i te hoê hau rahi ta ratou iho e faatere.” Te vai ra teie tiaturiraa i roto i te hoê api parau o te patoi i te ati Iuda, teie te upoo parau Protocols of the Learned Elders of Zion. Te parau ra te api parau e i roto i tera mau opuaraa, te vai ra te patururaa i te tute hau, te tururaa i te hamaniraa i te mau mauhaa tamaˈi, te faatereraa i te taatoaraa o te mau ohipa tapihoo ia ‘pau oioi hoi te faufaa a te Etene.’ Te faahiti-atoa-hia ra te ohiparaa i nia i te faanahoraa o te haapiiraa no te ‘faariro i te mau Etene ei mau animara nevaneva,’ e tae noa ˈtu te hamaniraa i te mau purumu auri i raro i te fenua ia tuati te mau oire pu ia nehenehe te mau matahiapo ati Iuda e ‘tapea i te feia patoi atoa na roto i te taparahiraa ia ratou.’

Oia mau, e mau parau haavare teie—tei opuahia no te faatupu i te au ore i te mau ati Iuda. ‘Ua tae te api parau maamaa,’ ta Mark Jones o te British Museum ïa e parau ra, ‘i te ara mai Rusia ˈtu,’ i reira te mahiti-matamua-raa te api parau i roto i te hoê tumu parau o te hoê vea i te matahiti 1903. Ua mahiti mai te reira i roto i te vea Lonedona The Times i te 8 no Me 1920. Hau atu i te hoê matahiti i muri aˈe, ua faaite The Times e e parau haavare te api parau. I taua area taime ra, ua tupu te ino. ‘Mea fifi ia faaore,’ ta Jones ïa e parau ra, ‘i te mau parau haavare mai teie.’ Ia farii anaˈe te taata i te reira, e faatupu tera mau parau haavare i te tahi mau tiaturiraa atâta, te taero, e te faaino roa—e pinepine e tupu te mau faahopearaa ino roa, mai ta te tuatapaparaa o te senekele 20 i faaite mai.—Maseli 6:16-19.

Te tiaturiraa e te parau mau

Parau mau, e nehenehe te mau tiaturiraa hape e tupu aita atoa anaˈe e parau haavare opuahia. I te tahi taime, e hape noa to tatou maramaramaraa i te mau mea. Ehia rahiraa taata tei pohe oioi no to ratou raveraa i te tahi mea ta ratou i tiaturi e mea maitai? E pinepine atoa, e tiaturi tatou i te hoê mea no te mea noa e e hinaaro tatou e tiaturi atu. Te na ô ra te hoê orometua haapii e “e pinepine, mea au roa na [te mau aivanaa] ta ratou mau haapiiraa tumu ore.” No ta ratou mau tiaturiraa, eita e noaa ia ratou i te feruri i te mau mea ma te haapae i te mau manaˈo oti noa. No reira, e tamata ratou ma te faufaa ore i te turu i te mau tiaturiraa hape i te roaraa o to ratou oraraa.—Ieremia 17:9.

Tera atoa tei tupu i nia i te mau tiaturiraa faaroo—mea rahi hoi te mau taa-ê-raa i roto. (Timoteo 1, 4:1; Timoteo 2, 4:3, 4) E faaroo puai to te hoê taata i te Atua. E parau te tahi atu e aita e haapapuraa ta te taata o te faaite e e faaroo to ratou i te Atua. E parau noa te hoê e e nephe pohe ore to outou o te ora ˈtu ia pohe outou. E tiaturi te tahi atu e ia pohe outou, eita roa ˈtu outou e vai faahou mai. Papu maitai, e ere te taatoaraa o te mau tiaturiraa tuati ore mai teie i te parau mau. No reira, e ere anei i te haerea paari ia hiˈopoa e e parau mau iho â te mea ta outou e tiaturi ra, eiaha noa râ i ta outou e hinaaro e tiaturi? (Maseli 1:5) E nafea ïa outou? E hiˈopoahia teie tuhaa i roto i te tumu parau i muri nei.

[Hohoˈa i te api 3]

Tumu parau no 1921 e faaite ra i te “Protocols of the Learned Elders of Zion”