Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Aberahama—Te hoê hiˈoraa o te faaroo

Aberahama—Te hoê hiˈoraa o te faaroo

Aberahama—Te hoê hiˈoraa o te faaroo

‘Ia riro Aberahama ei metua no te feia atoa i faaroo ra.’—ROMA 4:11.

1, 2. (a) Nafea Aberahama e haamanaˈohia ˈi i roto i te mau Kerisetiano mau i teie tau? (b) No te aha Aberahama i parauhia ˈi te ‘metua no te feia atoa i faaroo ra’?

 UA RIRO oia ei metua o te hoê nunaa puai, ei peropheta, ei taata tapihoo, ei aratai. Teie râ, i roto i te mau Kerisetiano i teie tau, mea haamanaˈo-roa ˈˈe-hia oia no te huru maitai tei turai i te Atua ra o Iehova ia faariro ia ˈna ei hoa—to ˈna faaroo aueue ore. (Isaia 41:8; Iakobo 2:23) O Aberahama to ˈna iˈoa, e o o ˈna ta te Bibilia e parau ra te ‘metua no te feia atoa i faaroo ra.’—Roma 4:11.

2 Aita anei te tahi mau taata hou Aberahama, mai ia Abela, Enoha, e ia Noa, i faaite i te faaroo? Oia, ua faaauhia râ te faufaa ra e e haamaitaihia te mau nunaa atoa o te fenua nei e o Aberahama. (Genese 22:18) Ua riro mai ïa oia, ei auraa parau, ei metua o te feia atoa e tuu atu i te faaroo i nia i te Huero i tǎpǔhia. (Galatia 3:8, 9) I nia i te hoê faito, e nehenehe e parauhia e o Aberahama to tatou metua, no te mea ua riro to ˈna faaroo ei hiˈoraa e tia ia peehia. E nehenehe to ˈna oraraa taatoa e faarirohia ei faaiteraa faaroo, ua rahi hoi te mau tamataraa ta ˈna i farerei. Oia mau, hou roa ˈˈe Aberahama i faaruru ai i ta ˈna tamataraa rahi roa ˈˈe—te faaueraa e pûpû i ta ˈna tamaiti o Isaaka—ua haapapu Aberahama i to ˈna faaroo i roto i te mau tamataraa iti aˈe e rave rahi. (Genese 22:1, 2) E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te tahi o teie mau tamataraa matamua i te faaroo e e hiˈo anaˈe eaha te mau haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i teie tau.

Te faaueraa e faarue ia Ura

3. Eaha ta te Bibilia e faaite maira no nia i te huru oraraa o Aberama?

3 Te faahiti ra te Bibilia ia Aberama (matauhia i muri aˈe ei Aberahama) no te taime matamua i roto i te Genese 11:26 o te na ô ra e: “A hitu aˈera ahururaa to Tera matahiti, fanau aˈera ta ˈna o Aberama, o Nahora, e o Harana.” E huaai o Aberama no te taata mǎtaˈu i te Atua ra o Sema. (Genese 11:10-24) Ia au i te Genese 11:31, te faaea ra Aberama e to ˈna utuafare i te oire ruperupe ra i ‘Ura o te Kaladaio’ i vai na i te pae hitia o te râ o te anavai Eupharate. * Aita ïa oia i paari mai ei taata hahaere e tei tiahapa i raro aˈe i te fare ie, ei taata râ e noho ra i te oire i roto i te hoê fare taoˈa rahi e te naho maitai. E nehenehe e hoohia mai te mau tauihaa no te mau fenua ěê mai i te mau hoohooraa tauihaa rau ra i Ura. E apapa noa te mau fare teatea 14 piha e faataheraa pape to roto mai, i te hiti purumu.

4. (a) Eaha te mau tautooraa no te feia haamori i te Atua mau ra e vai ra i Ura? (b) Nafea to Aberama tuuraa i te faaroo i nia ia Iehova?

4 Taa ê atu i te mau fanaˈoraa materia, ua riro o Ura ei tautooraa rahi mau no te taata atoa e hinaaro ra e tavini i te Atua mau. E oire tera i pee rahi roa i te haamoriraa idolo e te mǎtaˈu niu ore. Oia mau, te mea e ite-maitai-hia i roto i te oire, o te hoê ïa ziggourat teitei e faahanahana ra i te atua o te marama o Nanna. Aita e feaaraa e te faahepo-rahi-hia ra Aberama e apiti i roto i teie haamoriraa hairiiri, peneiaˈe e te tahi o to ˈna mau fetii. Ia au i te tahi mau tutuu ati Iuda, e taata hamani idolo te metua tane o Aberama, oia o Tera. (Iosua 24:2, 14, 15) Noa ˈtu eaha te huru tupuraa, e ere o Aberama i te taata haapao i te haamoriraa hape hairiiri. Te ora noa râ to ˈna metua tupuna paari roa o Sema e papu mau e ua faataa ˈtu oia i to ˈna ite i te Atua mau ra. Ei faahopearaa, ua tuu Aberama i te faaroo i nia ia Iehova, eiaha i nia ia Nanna!—Galatia 3:6.

Te hoê tamataraa i te faaroo

5. Eaha te faaueraa e te parau fafau ta te Atua i horoa na Aberama a faaea noa ˈi oia i Ura?

5 Te opuahia ra e tamata i te faaroo o Aberama. Ua fa ˈtu te Atua ia ˈna ra e ua faaue atu e: “E haere ê mai oe i to fenua na, e to fetii, e te utuafare o to metua na, i te fenua na ˈu e faaite atu ia oe na: e faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi; e e haamaitai au ia oe, e faarahi atu vau i to oe iˈoa, e e riro oe ei maitai: e o tei haamaitai ia oe ra, o ta ˈu ïa e haamaitai; e o tei faaino ia oe ra, o ta ˈu ïa e faaino: e ei ia oe e maitai ai te mau fetii atoa o te ao nei.”—Genese 12:1-3; Ohipa 7:2, 3.

6. No te aha i titauhia ˈi ia Aberama te faaroo mau no te faarue ia Ura?

6 Ua paari o Aberama e aita ta ˈna e tamarii. Nafea oia e faarirohia ˈi ei “nunaa rahi”? E teihea mau na taua fenua ra ta ˈna i faauehia e haere? Aita te Atua i faataa ˈtu ia ˈna. Ua titauhia ïa te faaroo mau e faarue ai Aberama i te oire ruperupe ra o Ura e to ˈna mau fanaˈoraa atoa. Te na ô ra te buka ra Te utuafare, te here e te Bibilia (Beretane) no nia i te tau tahito e: “Te utua ino roa ˈˈe e nehenehe e tuuhia ˈtu i nia i te hoê melo utuafare tei rave i te hoê hara ino mau, o te tiavaruraa ïa ia ˈna, te faaereraa ia ˈna i to ˈna ‘tiaraa melo’ o te utuafare. . . . No reira i riro ai ei faaiteraa faaroo e tiaturi i te Atua ma te feaa ore faahiahia mau i to Aberahama faarueraa eiaha noa i to ˈna fenua, i to ˈna atoa râ fetii taata, ei auraroraa i te titauraa a te Atua.”

7. Nafea te mau Kerisetiano i teie tau e nehenehe ai e faaruru i te mau tamataraa mai ta Aberama i faaruru?

7 E farerei paha te mau Kerisetiano i teie tau i te mau tamataraa mai teie. Mai ia Aberama, e faahepohia paha tatou e tuu i te mau maitai materia na mua ˈˈe i te mau tumu parau teotaratia. (Ioane 1, 2:16) Te patoihia ra paha tatou e te tahi mau melo utuafare tiaturi ore, tae noa ˈtu te mau fetii i tiavaruhia, o te nehenehe e tamata i te arato ia tatou i roto i te amuimuiraa maitai ore. (Mataio 10:34-36; Korinetia 1, 5:11-13; 15:33) Ua horoa mai ïa Aberama i te hiˈoraa maitai no tatou. Ua tuu oia i te auhoaraa e Iehova na mua ˈˈe i te mau mea atoa—tae noa ˈtu te mau taairaa fetii. Aita oia i ite nafea mau, anafea, aore ra ihea te mau parau fafau a te Atua e tupu ai. Teie râ, te hinaaro ra oia e niu i to ˈna oraraa i nia i teie mau parau fafau. E faaitoitoraa maitai mau teie e tuu i te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa i teie tau!—Mataio 6:33.

8. Nafea to te faaroo o Aberama ohiparaa i nia i to ˈna mau fetii piri, e eaha ta te mau Kerisetiano e nehenehe e haapii mai na roto i te reira?

8 E te mau fetii piri o Aberama? Papu maitai e ua ohipa roa te faaroo e te tiaturi o Aberama i nia ia ratou, ua tae roa hoi te aau o ta ˈna vahine, o Sari, e o ta ˈna tamaiti fetii otare o Lota te iˈoa, e auraro i te piiraa a te Atua e ua faarue ia Ura. I muri aˈe, ua faarue te taeae o Aberama ra o Nahora e te tahi o to ˈna huaai ia Ura e ua faaea i Harana, i reira to ratou haamoriraa ia Iehova. (Genese 24:1-4, 10, 31; 27:43; 29:4, 5) A hiˈo na, o te metua tane atoa o Aberama, oia o Tera, tei farii e reva e ta ˈna tamaiti! No reira te Bibilia e parau ai e na ˈna, ei upoo utuafare, i rave i te tere i Kanaana. (Genese 11:31) Peneiaˈe tatou i te fanaˈo i te tahi maa manuïaraa ia poro atu tatou ma te mǎrû i to tatou mau fetii?

9. Eaha te mau faaineineraa i tia na ia Aberama ia rave no to ˈna tere, e no te aha e nehenehe ai e parau e ua titau te reira i te haapaeraa?

9 Hou oia a haamata ˈi i to ˈna tere, mea rahi ta Aberama ohipa e tia ia rave, e hoo atu i te fare e te mau tauihaa e e hoo mai i te mau fare ie, te kamela, te maa, e te mau tauihaa e hinaarohia. Ua pau paha te moni a Aberama i to ˈna raveraa i teie mau faaineineraa ru, ua oaoa râ oia i te auraro ia Iehova. Eaha râ paha ïa mahana rahi i te otiraa te mau faaineineraa e i to te pǔpǔ ratere o Aberama tiaraa i rapae mai i te mau patu o Ura, ma te ineine no te tere! Ma te pee i te reni piˈo o Eupharate, ua fano atu te pǔpǔ ratere i te pae apatoerau tooa o te râ. I muri aˈe i te tereraa tau hebedoma, ua mairi ïa fatata 1 000 kilometera, ua tae ratou i te hoê oire i te pae apatoerau o Mesopotamia parauhia Harana, te hoê vahi tapearaa pǔpǔ ratere rahi.

10, 11. (a) Eaha râ paha te tumu i faaea rii ai Aberama i Harana? (b) Eaha te faaitoitoraa e nehenehe e horoahia i te mau Kerisetiano e haapao ra i te mau metua paari?

10 Ua faaea Aberama i Harana, peneiaˈe ma te feruri i to ˈna metua tane tei ruhiruhia, o Tera. (Levitiko 19:32) E rave rahi atoa Kerisetiano i teie tau te vai ra ta ratou hopoia e haapao i te mau metua tei paari aore ra tei maˈihia, ua tia hoi i te tahi pae ia faatano i ta ratou tapura ohipa no te reira. Ia titauhia te reira, e nehenehe e papu i taua mau taata ra e mea “au” ta ratou mau haapaeraa ma te here “i te aro o te Atua ra.”—Timoteo 1, 5:4.

11 Ua mairi te tau. “To Tera pue matahiti i te ao nei ra, e piti ïa hanere, e pae tiahapa; pohe ihora Tera i Harana.” Ua peapea mau â ïa Aberama no teie ereraa, i te hoperaa iho â râ te tau otoraa, ua reva oioi oia. “A hitu aˈera o Aberama ahururaa i te matahiti e pae tiahapa, i reva ˈtu ai oia mai Harana ˈtu. Ua aratai atura Aberama i ta ˈna vahine ia Sari, e te tamaiti a tana tuaana ia Lota, ma te mau taoˈa atoa i noaa ia raua, e to raua mau taata atoa i noaa i Harana ra; haere atura ratou i te fenua ra o Kanaana.”—Genese 11:32; 12:4, 5.

12. Eaha ta Aberama i rave a faaea ˈi oia i Harana?

12 Mea faahiahia ia tapao e i to ˈna faaearaa i Harana, ua “noaa” ta Aberama “taoˈa.” Noa ˈtu e ua rave oia i te tahi mau haapaeraa materia no te faarue ia Ura, ua faarue Aberama ia Harana ei taata taoˈa rahi. Papu maitai, e faahopearaa tera no to te Atua haamaitairaa ia ˈna. (Koheleta 5:19) Aita te Atua e fafau ra i te taoˈa rahi na to ˈna mau taata atoa i teie tau, e haapao maitai râ oia i ta ˈna parau fafau e haamâha i te mau hinaaro o tei ‘faarue i te fare, e te mau taeae, e te mau tuahine’ no te Basileia. (Mareko 10:29, 30) Ua “noaa” atoa to Aberama “mau taata,” oia hoi, e rave rahi tavini. Te na ô ra te Targoum Jérusalem e te Paraphrase chaldéenne e ua ‘faariro’ Aberama i te taata i to ˈna faaroo. (Genese 18:19) E turai anei to outou faaroo ia outou ia paraparau i to outou feia tapiri, i to outou mau hoa ohipa, aore ra haapiiraa? Aita Aberama i faaea roa e i haamoe i te faaueraa a te Atua, ua faaohipa râ oia i to ˈna taime i Harana ma te manuïa. I teie nei râ, ua hope to ˈna tau i Harana. “Haere atura Aberama, i ta Iehova i parau mai ia ˈna ra.”—Genese 12:4.

Haereraa i te tahi atu pae o Eupharate

13. Anafea ra to Aberama haereraa i te tahi atu pae o te anavai Eupharate, e eaha te auraa o teie ohipa?

13 Te tia faahou râ ia Aberama ia tere. Ma te vaiiho ia Harana i muri, ua fano atu to ˈna pǔpǔ ratere i te pae tooa o te râ, i te atearaa e 90 kilometera. Peneiaˈe e ua tapea Aberama i te hoê vahi i te pae Eupharate i teie pae mai o te vahi tapihooraa tahito o Karekemisa. E vahi maitai tera i reira te mau pǔpǔ ratere e haere ai i ǒ mai. * Eaha te matahiti i haere ai te pǔpǔ ratere a Aberama i te tahi atu pae anavai? Te faataa ra te Bibilia e ua tupu te reira e 430 matahiti hou te Revaraa o te mau ati Iuda mai Aiphiti atu i te 14 no Nisana 1513 H.T.T. Te na ô ra te Exodo 12:41 e: “E hope aˈera taua na matahiti ra e maha hanere e toru ahuru, i taua mahana mau ra, o te haerea â ïa to Iehova taata ma te rahi atoa mai taua fenua maira mai Aiphiti.” Ua haamata mau ïa te faufaa e o Aberahama i te mana i te 14 no Nisana 1943 H.T.T., i to Aberama haereraa ma te auraro i te tahi atu pae o Eupharate.

14. (a) Eaha ta Aberama i ite i to ˈna mata o te faaroo? (b) Na roto i teihea auraa e haamaitai-aˈe-hia ˈi te nunaa o te Atua no teie tau ia Aberama?

14 Ua faarue Aberama i te hoê oire ruperupe. Ua nehenehe râ oia e ite atea i “taua oire niu mau ra,” te hoê faatereraa parau-tia no te huitaata. (Hebera 11:10) Oia, maoti noa te tahi maa haamaramaramaraa, ua haamata Aberama i te haroaroa i te mau tuhaa rarahi o te opuaraa a te Atua e hoo faahou mai i te huitaata pohe noa. I teie tau, te haamaitaihia ra tatou i te mea e e taa maitai roa ˈtu â ia tatou te mau opuaraa a te Atua ia Aberama. (Maseli 4:18) I teie nei, ua tupu te “oire,” aore ra faatereraa o te Basileia, ta Aberama i tiai—ua haamauhia i nia i te raˈi mai te matahiti 1914 maira. Eiaha anei ïa tatou ia turaihia ia faaite i te mau ohipa o te faaroo e te tiaturi ia Iehova?

Haamataraa te faaearaa i te Fenua Tǎpǔhia

15, 16. (a) No te aha i titauhia ˈi ia Aberama te mǎtaˈu ore no te faatia i te hoê fata na Iehova? (b) Nafea te mau Kerisetiano i teie tau e nehenehe ai e riro ei mea mǎtaˈu ore mai ia Aberama?

15 Te faaite maira te Genese 12:5, 6 e: “Tae atura i taua fenua ra o Kanaana. Haere atura Aberama na roto i taua fenua ra, e tae atura i ǒ Sekema ra, i te raau rahi i More ra.” Tei te atearaa e 50 kilometera i te pae apatoerau o Ierusalema te tuhaa fenua o Sekema e tei roto i te hoê peho ruperupe tei faataahia mai te “paradaiso o te fenua moˈa.” Teie râ, “te parahi ra te ati Kanaana i taua fenua ra i reira.” I te mea e mea ino roa to Kanaana i te pae morare, e tia ia Aberama ia ara e ia paruru i to ˈna utuafare i to ratou mana viivii.—Exodo 34:11-16.

16 No te piti o te taime, “ua fa maira Iehova ia Aberama ra, na ô maira, E horoa vau i teie nei fenua no to oe ra huaai.” Auê te oaoa e! Papu iho â ïa e mea titauhia te faaroo e oaoa ˈi Aberama i te hoê mea ta to ˈna noa huaai no a muri aˈe e fanaˈo. Teie râ, ei pahonoraa, “ua faatia ihora oia i te hoê fata i reira na Iehova i fa mai ia ˈna ra.” (Genese 12:7) Teie te manaˈo o te hoê aivanaa bibilia: “Ua riro mau te faatiaraa [i] te hoê fata i nia i te fenua ei ravea no te parahi roa i nia iho na nia i te tiaraa i haapapuhia e te faaiteraa i to ˈna faaroo.” E ohipa mǎtaˈu ore atoa te faatiaraa i taua fata ra. Ma te feaa ore, hoê â to teie fata hohoˈa e to tei faataahia i roto i te faufaa o te Ture, mea faatiahia i te ofai aita i taraihia. (Exodo 20:24, 25) E taa ê roa i te hohoˈa o te mau fata e faaohipahia ra e to Kanaana. Ua rave ïa Aberama i te hoê tiaraa mǎtaˈu ore i mua i te taata ei taata haamori i te Atua mau ra o Iehova, a faaû ai i te manaˈo ino e peneiaˈe i te hamani-ino-raa i te pae tino. E o tatou i teie tau? E haamarirau anei te tahi pae i roto ia tatou—te feia apî iho â râ—i te faaite i to tatou feia tapiri aore ra i te mau hoa haapiiraa e te haamori nei tatou ia Iehova? Ia faaitoito te hiˈoraa mǎtaˈu ore o Aberama ia tatou paatoa ia oaoa i te riroraa ei tavini na Iehova!

17. Nafea to Aberama riroraa ei taata poro i te iˈoa o te Atua, e eaha ta te reira e haamanaˈo maira i te mau Kerisetiano i teie tau?

17 I te vahi atoa i haere ai Aberama, ua tuu noa iho â oia i te haamoriraa ia Iehova i te parahiraa matamua. “E mai reira hoi, haere atura oia i te hoê mouˈa i te pae i te hitia o te râ i Betela ra, patia ihora i to ˈna puhapa i reira, tei te pae i te hitia o te râ i Betela ra, e tei te pae i te tooa o te râ i Hai ra. E ua faatia atoa hoi oia i te hoê fata na Iehova i reira; e ua tau ihora oia i te iˈoa o Iehova.” (Genese 12:8) E “parau haere (poro) i te iˈoa,” o te auraa atoa ïa o te parau Hebera ra ‘tau i te iˈoa.’ Aita e feaaraa, ua poro haere Aberama ma te mǎtaˈu ore i te iˈoa o Iehova i rotopu i to ˈna feia tapiri no Kanaana. (Genese 14:22-24) Te haamanaˈo maira te reira ia tatou i ta tatou hopoia i teie tau e rave hope i tei maraa ia tatou i roto i te ohipa e “faˈi i te parau, e ia roaa ˈtu te ora.”—Hebera 13:15; Roma 10:10.

18. Eaha te mau auraa o Aberama e te feia no Kanaana?

18 Aita Aberama i faaea maoro roa i te hoê noa ˈˈe o taua mau vahi ra. “E reva ˈtura hoi Aberama, i te haere-noa-raa ˈtura i te pae [o te Négueb]”—te vahi mǎrô i te pae apatoa o te mau mouˈa no Iuda. (Genese 12:9; MN) Na roto i te tamau-noa-raa i te haere e te faaite-maite-raa e e taata haamori ia Iehova oia i te mau vahi apî atoa ta ˈna i haere, “ua faˈi hua” Aberama e to ˈna utuafare “e, e taata ěê ratou e te purutia i teie nei ao.” (Hebera 11:13) I te mau taime atoa, ua ape ratou i te faahoa rahi roa i to ratou feia tapiri etene. E tia atoa i te mau Kerisetiano i teie tau ‘eiaha’ ia riro ei “to teie nei ao.” (Ioane 17:16) Mea maitai tatou e te ite i te peu i nia i to tatou feia tapiri e mau hoa ohipa, e haapao maitai râ tatou eiaha tatou ia pee roa ˈtu i te haerea e au i te huru feruriraa o teie nei ao i atea ê i te Atua.—Ephesia 2:2, 3.

19. (a) No te aha te oraraa hahaere noa i riro ai ei mea fifi no Aberama e o Sari? (b) Eaha ˈtu â te mau tautooraa hau e tiai maira ia Aberama?

19 Eiaha ia moe ia tatou e e ere i te mea ohie na Aberama e na Sari ia faaau atu i te mau fifi o te oraraa hahaere noa. Ua amu raua i te maa no roto mai i ta raua nǎnǎ eiaha râ i tei hoohia mai i te hoê o te mau hoohooraa tauihaa rau navai maitai i Ura; ua noho raua i raro aˈe i te fare ie eiaha râ i roto i te hoê fare patu-maitai-hia. (Hebera 11:9) Mea rahi ta Aberama ohipa i te haapaoraa i ta ˈna mau nǎnǎ e ta ˈna mau tavini. Aita e feaaraa e i rave na Sari i te mau ohipa ta te mau vahine iho â o taua taˈere ra e rave: te faarapuraa i te faraoa ota, te euraa i te faraoa, te potaroraa i te huruhuru mamoe, te niraraa i te ahu. (Genese 18:6, 7; Mau arii 2, 23:7; Maseli 31:19; Ezekiela 13:18) Teie râ, te fatata roa maira te mau tamataraa apî. Aita i maoro, ua farerei Aberama e to ˈna utuafare i te hoê huru tupuraa tei haamǎtaˈu i to ratou iho ora! E faito anei te faaroo o Aberama i te tautooraa?

[Nota i raro i te api]

^ Noa ˈtu e te tahe ra te anavai Eupharate i teie nei fatata 16 kilometera i te pae hitia o te râ o te vairaa tahito o Ura, te vai ra te haapapuraa e, i te tau tahito ra, i tahe na te anavai i te pae tooa o te râ noa ˈtu o te oire. No reira Aberama i parauhia ˈi i muri aˈe e mai “te tahi pae pape [Eupharate] maira” oia.—Iosua 24:3.

^ Tau senekele i muri aˈe, ua rave te arii no Asura ra o Assournasirpal II i te mau paˈepaˈe no te haere i te tahi atu pae o Eupharate i pihai ia Karekemisa. Ua na reira atoa anei o Aberama aore ra ua na raro noa anei oia e to ˈna pǔpǔ ratere na roto atu i te pape, aita te Bibilia e parau ra.

Ua tapao anei outou?

• No te aha Aberama i parauhia ˈi te ‘metua no te feia atoa i faaroo ra’?

• No te aha i titauhia ˈi ia Aberama te faaroo no te faarue ia Ura o te Kaladaio?

• Nafea to Aberama faaiteraa e ua tuu oia i te haamoriraa ia Iehova i te parahiraa matamua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa fenua i te api 16]

(Hiˈo i te papai)

TE TERE O ABERAMA

Ura

Harana

Karekemisa

KANAANA

Miti Rahi

[Faaiteraa i te tumu]

Ia au i te hoê hohoˈa fenua na te Pictorial Archive (Near Eastern History) Est. and Survey of Israel te tiaraa e nenei

[Hohoˈa i te api 15]

Ua titauhia ia Aberama te faaroo no te faarue i te oraraa fanaˈo e pûpûhia ra i Ura

[Hohoˈa i te api 18]

Na roto i te faaearaa i raro aˈe i te fare ie, “ua faˈi hua” Aberama e to ˈna utuafare “e, e taata ěê ratou e te purutia i teie nei ao”